Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)
1900-10-14 / nr. 40
Pag. 478 FOAIA POPORULUI Nr. 40 MISIUNE ITALIANA LA SINAIA. Domnul general Parravicino, cu maiorul Pallieri și locotenentul Gonella au sosit la Sinaia, ca misiune specială italiană pentru a notifica M. Sale Regelui Carol suirea pe tron a Regelui Victor Emanuel al Ill-lea. Misiunea a fost primită în modul cel mai afabil pretutindenea în România.* Mulţumită publică. la nenorocirea ce ’mi s’a întâmplat în 19 Septemvrie , a. c., arzându-’mi toate clădirile economice, precum şi nutreţul, bucatele ş. a., nu pot trece cu vederea a nu esprima marea mea mulţumită pompierilor din Mercurea, Sebeş, comunelor învecinate şi cu deosebire ilustrului domn contele Teleky Ávéd din Draşov, care la moment a trimis toţi servitorii cu trei tulumbe şi buţi cu apă. Fireşte dela mine n'au mai putut scăpa nimic din foc, căci în 10 minute a fost cuprins tot, dar’ au localisat focul să nu se mai estindă mai departe. Afară de aceasta am a aduce marea mea mulţumită mai multor domni şi creştini cari ’mi-au venit în ajutor cu lemne, fen, peatră etc. pentru a-’mi pute face rînduială vitelor, să nu le ţin sub cer liber, între binefăcători număr pe dl Const. Colbaşi, care ’mi-a dăruit 16 lemne groase de stejar, doamna ved. Şandor şi alţi mai mulţi, toţi din Spring, ’mi-au trimis câte un car de nutreţ; mai mulţi creştini din Craşov şi Cât asemenea "mi-au trimis cară cu fân, alţi creştini din Gârbova m’au dăruit cu cară cu peatră, apoi creştinii din comuna noastă au sărit cu toţii atât cu carăle cât şi cu palma în ajutor spre a-’mi pută alcătui adăpost pe seama vitelor etc. Deci încă odată îmi esprim adânca’mi mulţumită tuturor acestor domni şi creştini, rugând pe bunul D-zeu să-’i păzească de ce nu m’a păzit pe mine, nu numai pe aceşti binefăcători, ci pe tot sufletul ce e viu pe pământ. loan Oprean, preot emeritat. ♦ Sfinţire de cruce, în 9/22 Septemvrie a. c. a fost în Comorişte, lângă Oraviţa, o întreit sfântă sărbătoare, căci pe lângă aceea, că este hramul sf. noastre biserici, în această zi s’a sfinţit cu mare pompă o sfântă cruce, ridicată de unii locuitori din Comorişte în faţa sf. biserici, întru eterna memorie a jelitei noastre Împărătese-Regine Elisabeta. Sărbarea a decurs astfel: S’a celebrat de preoţii locali Pavel Penda şi Ioachim Dabici sfânta liturgie împreunată cu parastas, întru iertarea păcatelor fericitei Regine Elisabeta; apoi în bubuitul pivelor, s’a eşit cu sfânta litie la acea cruce-monument, unde în presenţa mai a întregei comune şi nenumăraţi oaspeţi, s’a făcut sfinţirea. La toate cele rituale răspunsurile le-a făcut corul nostru, sub conducerea tânărului econom dirigentul Bucur Miu. După terminarea celor rituale, iubitul nostru preot Ioachim Dabici a ţinut o foarte frumoasă cuvântare, care a fost cu mare băgare de seamă ascultată, apoi predă sfânta cruce, în numele celor ce au ridicat-o, dintre cari şi el face parte, zic, o predă îngrijirii comunei bisericeşti. Atunci prea stimatul domn Iacob Molu, notar pensionat, vorbeşte în numele ridicătorilor de cruce, şi predă comunei bisericeşti un liber de depunere şi literele fundaţionale, prin care d-sa, cu Demetrie Moldovan şi George Bolovegia, fac o fundaţiune, din carnetele căreia să se repareze la cas de lipsă această sfântă cruce. Pe aducătorii de daruri ai sfintei noastre biserici, să-i ţină Domnul Dumnezeu întru mulţi fericiţi ani! Achim Luca, cassar comunal. Detailare de tren, în noaptea trecută la gara Ghiriş a derailat trenul de povară ce venia dela Cluj spre Braşov. Dintre cele 23 vagoane şepte au eşit de pe şine (linii), în lungime de vre-o 14 stângini au stricat arena drumului şi apoi sfîrmate s’au răsturnat. Derailarea se zice a fi fost pricinuită de o ruptură de şină. Vieaţă de om n’a picat jertfă. * Falsificatorii de bani, prinşi astăprimăvară pe când numărau bancnotele în hotel Central din Turda sunt deţinuţi şi acum în arest preventiv. Procuratura regească din Cluj a finalizat cercetarea şi a pregătit actul de acasă. Conform acestui act falsificarea de bani a fost constatată Ca complici sunt arătați : economul Pászthory Aladár, asesorul sedinei orfanale in pensiune, Csongvay Béla, tipograful Fenyvesi Victor, litograful Szigethi Péter, tipograful Baga István, notarul Paşca S., canimarul Nagy Ferencz şi economul ifj. Séra Károly. — S'a constatat, că acusaţii au pregătit şi au pus în circulaţie mai multe zeci de mii florini — în bacnote de câte 10 fl. Pertractarea finală va fi la începutul lunii viitoare.* Petiţia Evreilor din România. Evreii din România au făcut o lungă petiţie cătră corpurile legiuitoare (parlament) prin care cer nici mai mult nici mai puţin, fără toate drepturile politice şi civile. Culmea petiţiei o formează frasa : »Voim dar’, dlor deputaţi, a vă ruga ca în virtutea înaltei autorităţi cu care s’au învestit sacrele obligaţiuni ale tratatelor internaţionale, se declaraţi drepturile noastre de Români. Petiţia e subscrisă de representanţii comunităţii din Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Brăila, Roman, Focşani, Bacău, Bârlad, Fălticeni, Văslui, Piatra, etc.* Din dragoste... Droguistul Hídvégi din Arad s’a îndrăgostit »fără hotar« în frumoasa Laufer Margit din Budapesta. Soartea și mai ales lumea rea nu le-a îngăduit să dapene împreună auritul fir al dragostii eterne. D’aceea stăpân pe ei s’a făcut năprasnicul gând al sinuciderii... Ieri a închiriat Hídvégi o odaie în hotel »Adria« din Budapesta, unde ’şi-a dus şi pe aleasa lui. După câteva minute două detunături s’au auzit... Frumoasa Margit a picat moartă ; pe Hídvégi ’l-au transportat în spital rănit de moarte... Şi lumea nici în casul morţii nu ’i-a lăsat îmbrăţişaţi... * Nonetă de aur în Ardeal, întreprinzătorul Fehér János din Cluj a descoperit în hotarul comunei Gödemesterháza (com. Murăş-Turda) mine bogate în sulfur şi aur. Actualul proprietar al ţinutului cu mine este baronul Bánffy Dezső. Dacă săpăturile şi în viitor vor ave acelaşi resultat, se speră că băile aceste vor fi unele din cele mai bogate în Ardeal. De present aproape la fiecare viață metr. de peatră se găsesc 4—5 grame de aur. Pe lângă aceste apoi se mai găsește stofă şi aur cristalisat. * Telefon între Selişte şi Peatra- albă Zice-se că din motive strategice mai înalte, ministrul de răsboiu comun a ordonat, ca toate staţiunile gendarmereşti de pe frontiera ţării să fie legate prin linie telefonică cu cel mai apropiat oficiu poştal, în scopul acesta de vre-o câteva zile să şi lucră cu mare zor la legarea oficiului poştal din Sălişte cu staţiunea gendarmerească dela trecătoarea de pe muntele Peatra-albă. Ca la toate întreprinderile ce le face statul, aşa şi la aceasta se poate reda modul de »cruţare« al seu. Linia aceasta va costa peste 10.000 fl., deoarece toţi stîlpii de pe întreaga linie, care trece tot prin păduri, sunt duşi dela gara Săliştei. Adevărat »jaf« în banii ţării. Judecată sârbească. Un soţ despărţit ’şi-a împrocesuat fosta femeie pentru calomnie. Judecătorul sârb a adus următoarea judecată: »în numele Maj. Sale regelui! După ascultarea pîrii şi a apărării Dragina Zsupanovits e condamnată la tăcere eternă«. Se spune, că femeia a colindat pe la toţi advocaţii să-şi recureze spada sentenţă, căci, cum vă puteţi închipui o femeie vie — care să fie osândită la tăcere eternă ?! Călugăr — logodit. Călugărul Hoffmann Károly, profesor la gimnasiul din Kisújszállás — s'a îndrăgostit »foarte serios« de frumoasa Beliczaip Irén din Oradea-mare. Cum cu dragostea nu poţi glumi, călugărul a lăsat »popia la pustiu« şi în locul rassei călugăreşti a îmbrăcat haine de cavaler şi acum Duminecă s’a logodit cu aleasa inimii sale.* De cinci ori a încercat. Pós Károly fost îngrijitor la temniţa din Albaregală s'a ştrangulat în institutul alienaţilor din Lipot-mező. Nenorocitul dupăce din pricina boalei a fost scos din slujbă,şi-a tras un glonţ de revolver. N’a murit însă, fără şi-a perdut lumina ochilor. După două săptămâni s’a aruncat în o fântână. ’L-au scos însă teafăr. A treia zi din nou s’a aruncat în fân- I tână, — dar’ din nou ’l-au scăpat. Odată • s’a aruncat din un etaj, — dar ca prin minune a scăpat şi atunci cu vieaţa, I de care cu orice preţ doria să se des- I partă. Acum furişându-se dinaintea îngrijitorilor s’a ştrangulat în o chilie aj institutului de alienaţi. Şi acum, în sfîrşit, moartea milă ’şi-a făcut de el. Monumentul lui Mircea Basarab, care va fi ridicat în Tulcea, a fost pornit din Italia spre România. Asupra acestui monument, marele ziar »Corriere della M.« scrie următoarele: »Săptămâna trecută a fost turnată în stabilimentul I Batzaghi o colosală statue a Domnului I Mircea Basarab cel bătrân, care a domninit în Valahia între 1387 și 1418. E o viguroasă figură de răsboinie, acoperită cu arme, cu coroană pe cap, cu sceptrul jj în dreapta şi cu stânga pe mânerul unei ■ spade suficientă să pună pe fugă o alti mată întreagă. Statua înaltă de 3 m. 30 I va fi aşezată pe un piedestal de peatră con- struit acum pe o piaţă din oraşul Tulcea. I Inaugurarea acestui monument e stabili lită pentru 14 Octomvrie. Autorul granjidiosului monument e sculptorul român I Constantin Bălăcescu, stabilit în oraşul nostru unde a studiat cu Butti, după ce i, urmase patru ani Academia din Veneţia. I Monumentul este format din statue şi din un viguros grup, compus dintr’un I leu, care calcă peste arme şi steaguri şi are o labă pe un glob simbolisând pă- mântul, pe care sunt desemnate gurile I Dunării«. 1 ° * Fluidul regenerator pentru cai I al lui Kwizda. »Sport«, revistă de spe- I cialitate pentru curse, vânat şi cai, se I pronunţă asupra fluidului regenerator I al lui Kwizda, în chipul următor: »Cel-S ce la sforţări mari voeşte să conserve la caii sei vinele în curăţenie, li se re- I comandă fluidul regenerator al lui loan I Francisc Kwizda, farmacist în Korneujjburg lângă Viena. După fiecare între- I buinţare, după ce am frecat bine cu paie vinele, frecăm picioarele calului deja şi genunche până sus la coapsă cu fluid regenerator, apoi îi aplicăm bandaje uşoare; un mijloc acesta simplu şi totuşi de efect foarte folositor, pentru conervarea vinelor în stare bună şi capabilă de suportarea strapatelor şi pentru delăturarea formării zeilor. Fluidul rest generator pentru cai ces. și reg. priv. al I lui Kwizda n’ar trebui deci să lipsească I nici unui proprietar de cai. ! !