Foaia poporului, 1902 (Anul 10, nr. 1-52)

1902-01-14 / nr. 1

Nr. 1 FOAIA POPORULUI ___________________________Pre3 A urmat apoi alegerea de proto­­pretori in cercul Beşineului, fiind reales dl Lari Godofred, Sas, şi in cercul Ia­dului, fiind reales Dr. Szabó Orest, Un­gur, ambii cu aclamaţiune. Despre acest din urmă însă se vor­beşte, că Saşii numai aşa ’l-au reales că ’i-a asigurat prin revers, că peste câteva luni îşi va da demisia. A urmat alegerea protopretorului din Năsăud, întreaga congregaţie aş­tepta cu încordată agitaţie resultatul candidării. La postul acesta au fost şi 3 concurenţi români, anume Dr Sliam, advocat în Dej, Dr. Ioan Mălaiu, can­didat de advocat, şi George Vertic, pretor. Era deci îndreptăţită credinţa şi aşteptarea, că între cei trei candidaţi va fi luat şi un Român. Mare ne-a fost decepţia, când co­­mitele­ suprem anunţă, că comisia cu »majoritate de voturi« a can­didat pe fostul protopretor Bodó, pe vicenotarul László și pe pretorul Pokoly. In momentul acesta s’a ridicat din mijlocul Români­lor simpatica figură a dlui Dr. Tripon. Intr’un ton sărbătoresc a început a rosti vorbirea moti­vând protestul membrilor ro­mâni în contra comisiei candi­­dătoare pentru că nu a candi­dat nici pe unul din cei trei concurenţi români cualificaţi. Resultatul acestei vorbiri a fost sdrobitor pentru des­potul Bode. Românii anume ’şi au dat cu toţii votul pentru László Zoltán, fost vicenotar la co­mitat şi Saşii deasemenea au sprijinit pe candidatul Ro­mânilor. Astfel a fost ales de protopretor la Năsăud László cu 116 voturi faţă de Bodó, care a întrunit nu­mai 26 Au fost aleşi: de pro­topretor la Rodna Dr. Hu­nyadi, un om­ simpatic şi popular, de prim - vicenotar Dr. Leon Spridon, al doilea vice­notar contele Maldeggen, III. notar Dr. Vreitner. De pretori au fost aclamaţi cei vechi, între cari Români sânt trei G. Vertic în Năsăud, G. Şerban în Rodna Şi G. Hosda în Bistriţa. După alegere toţi membrii români ai congregaţiei s’au întrunit la »Regele Ungariei«, unde funcţionarii români rea­­leşi au dat un banchet, la care s'au ţi­nut mai multe toaste. Raportor. SCRISORI: Din Bistriţa. — Instalarea dlui protopop gr.-or. S. Monda. — Duminecă, în 22 Decemvrie n. a fost instalarea de paroch gr.-or. în Bi­striţa a dlui protopop S. Monda, până acum preot în Borgo-Bistriţa. Serbările au fost modeste, dar’ demne. Relevez dela început, că inteligenţa gr.-cat. s a reranjat în chip frumos de participarea gr.-orientalilor la instalarea dlui proto­pop Domide şi­ s’au presentat în număr frumos la sărbările de instalare. Buna înţelegere între cele două confesiuni ro­mâneşti din Bistriţa, care e a­ se mul­ţumi la tot pasul vredniciei şi sentimen­tului puternic naţional al­ inteligenţei din loc, poate servi de model şi altor centre româneşti. Dl protopop S. Monda venind de cătră Bărgău cu trăsura a fost întimpi­­nat în satul Jaad de dl Dr. V. Moldo­van, care şi-a eşit înainte cu câţiva cre­dincioşi, însoţit de un convoiu frumos de trăsuri venite din Borgo-Bistriţa şi de cele eşite întru întimpinare, a sosit dl protopop la capela gr. or., unde îl aştepta în fruntea comitetului parorhial dl Dr. Pahone, care­­l-a bineventat cu cu­vinte călduroase ca pe noul mire al bi­­sericei gr.-or. din Bistriţa. Dl protopop a răspuns emoţional. Observ, că la intrare era ridicată o frumoasă poartă de triumf făcută din brădet cu o inscripţie potrivită. în uşa bisericei dl protopop a fost întimpinat de fostul adm. paroohial Pa­vel Beşa şi de alţi 2 preoţi îmbrăcaţi in ornate. Dl Beşa într’o vorbire aco­modată ’i-a predat noului paroch insig­­niile puterii: crucea, evanghelia şi cheia bisericei. întrând în biserică, după o scurtă rugăciune de mulţumită, a rostit dl pro­topop vorbirea de Inaugurare ascultată cu multă atenţiune de cei presanţi. Observ, că deja la biserică a fost bine representată inteligenţa din Bistriţa fără deosebire de confesiune, în număr frumos s-au presentat şi doamnele ro­mâne. După instalarea oficioasă de proto­pop însoţit de preoţii tractuali şi de cre­dincioşii mireni a luat un prânz în »Ho­telul Sahling«, de unde s’a repedat o telegramă omagială Escelenţei Sale Ioan Meţianu. Culmea sărbărilor a fost însă cina comună aranjată la »Hotelul Sah­ling«. Ne a surprins pe toţi foarte plă­­cut şi a potenţat buna disposiţie văzând, că tot ce are Bistriţa mai bun şi in in­teligenţa gr.-cat. a luat parte ,aşa, că oaspeţii gr.- cat aproape au covîrşit cu numărul pe cre­dincioşii sărbătoritului. Au luat parte cam vre-o 50-60 de persoane, dintre cari­­m i-am însemnat pe ur­mătorii : Magn. Sab­an Ciocan, dl Gerasim Domide, protop., loan Dologa, preot; B. Tiha, Dr. Ciuta, Dr. Tripon, Dr. Login, Val. Poruţiu, Dr. L. Spridon, Dr. Gherman, Dr. Onişor, Dr. Bogdan, I. Cu­­tean, I. Scurtu, A. Roşu, P. Bestian, Dr. V. Moldovan, apoi o mulţime de preoţi, învăţători, întreg comitetul parochial etc. etc. Primul toast­el­s ţinut dl protopop S. Monda, pentru Excelenţa Sa metropolitul Me­ţianu. Apoi dl Dr. Pahone, salută pe dl Monda în nu­mele comitetului parochial. Dl P. Beşa ridică păharul pentru representanţii clerului gr.-cat., domnii G. Domide şi I. Dologe. Dl Dr. Vaier Mol­dovan pentru oaspeţii gr.-cat. Dl Dr. L. Scridon pentru dl Ioan Ciocan, domnul Dr. Ciuta accentuează tare po­trivit însemnătatea romă­­­nească a instituirii a unui al doilea protopopiat ro­mân în Bistriţa, ceea­ ce e progres mare faţă de trecut, când Românii nu aveau drept să-­şi cumpere case în Bistriţa. Frumos ca întotdeauna a vorbit şi dl Dr. Tripon accentuând emulaţiu­­nea nobilă ce trebue să se desvoalte in­tre cele două biserici române din Bi­striţa, emulaţiune spre binele neamului. A mai vorbit dl I. Dologa pentru representanţii din popor şi P. Cutean pentru prosperarea Românilor, între vorbiri ne a delectat musica lui Cristof cu alese cântări româneşti. Seara aceasta curat românească a lăsat amintiri plăcute în sufletul celor pre­­senţi. Toţi s'au depărtat cu conştienţa, că şi de astă-dată s’a cimentat şi mai tare solidaritatea exemplară a Români­lor bistriţeni. Solidaritatea aceasta e tăria lor aici în oraşul acesta şi basa progresului uimitor al Românilor de aici. V. A. Urechiă. — Vezi ilustraţia. — Cetitorilor noştri le este cunoscut, că marele naţionalist, profesor, confe­renţiar, preşedintele ligei din România, a răposat. Când am adus ştirea despre moartea lui, mi-am făcut şi descrierea vieţii. Acum îi dăm şi chipul omului, a cărui amintire nu se va şterge nici­când din memoria Românilor.

Next