Foaia poporului, 1902 (Anul 10, nr. 1-52)
1902-01-14 / nr. 1
Nr. 1 FOAIA POPORULUI ___________________________Pre3 A urmat apoi alegerea de protopretori in cercul Beşineului, fiind reales dl Lari Godofred, Sas, şi in cercul Iadului, fiind reales Dr. Szabó Orest, Ungur, ambii cu aclamaţiune. Despre acest din urmă însă se vorbeşte, că Saşii numai aşa ’l-au reales că ’i-a asigurat prin revers, că peste câteva luni îşi va da demisia. A urmat alegerea protopretorului din Năsăud, întreaga congregaţie aştepta cu încordată agitaţie resultatul candidării. La postul acesta au fost şi 3 concurenţi români, anume Dr Sliam, advocat în Dej, Dr. Ioan Mălaiu, candidat de advocat, şi George Vertic, pretor. Era deci îndreptăţită credinţa şi aşteptarea, că între cei trei candidaţi va fi luat şi un Român. Mare ne-a fost decepţia, când comitele suprem anunţă, că comisia cu »majoritate de voturi« a candidat pe fostul protopretor Bodó, pe vicenotarul László și pe pretorul Pokoly. In momentul acesta s’a ridicat din mijlocul Românilor simpatica figură a dlui Dr. Tripon. Intr’un ton sărbătoresc a început a rosti vorbirea motivând protestul membrilor români în contra comisiei candidătoare pentru că nu a candidat nici pe unul din cei trei concurenţi români cualificaţi. Resultatul acestei vorbiri a fost sdrobitor pentru despotul Bode. Românii anume ’şi au dat cu toţii votul pentru László Zoltán, fost vicenotar la comitat şi Saşii deasemenea au sprijinit pe candidatul Românilor. Astfel a fost ales de protopretor la Năsăud László cu 116 voturi faţă de Bodó, care a întrunit numai 26 Au fost aleşi: de protopretor la Rodna Dr. Hunyadi, un om simpatic şi popular, de prim - vicenotar Dr. Leon Spridon, al doilea vicenotar contele Maldeggen, III. notar Dr. Vreitner. De pretori au fost aclamaţi cei vechi, între cari Români sânt trei G. Vertic în Năsăud, G. Şerban în Rodna Şi G. Hosda în Bistriţa. După alegere toţi membrii români ai congregaţiei s’au întrunit la »Regele Ungariei«, unde funcţionarii români realeşi au dat un banchet, la care s'au ţinut mai multe toaste. Raportor. SCRISORI: Din Bistriţa. — Instalarea dlui protopop gr.-or. S. Monda. — Duminecă, în 22 Decemvrie n. a fost instalarea de paroch gr.-or. în Bistriţa a dlui protopop S. Monda, până acum preot în Borgo-Bistriţa. Serbările au fost modeste, dar’ demne. Relevez dela început, că inteligenţa gr.-cat. s a reranjat în chip frumos de participarea gr.-orientalilor la instalarea dlui protopop Domide şi s’au presentat în număr frumos la sărbările de instalare. Buna înţelegere între cele două confesiuni româneşti din Bistriţa, care e a se mulţumi la tot pasul vredniciei şi sentimentului puternic naţional al inteligenţei din loc, poate servi de model şi altor centre româneşti. Dl protopop S. Monda venind de cătră Bărgău cu trăsura a fost întimpinat în satul Jaad de dl Dr. V. Moldovan, care şi-a eşit înainte cu câţiva credincioşi, însoţit de un convoiu frumos de trăsuri venite din Borgo-Bistriţa şi de cele eşite întru întimpinare, a sosit dl protopop la capela gr. or., unde îl aştepta în fruntea comitetului parorhial dl Dr. Pahone, carel-a bineventat cu cuvinte călduroase ca pe noul mire al bisericei gr.-or. din Bistriţa. Dl protopop a răspuns emoţional. Observ, că la intrare era ridicată o frumoasă poartă de triumf făcută din brădet cu o inscripţie potrivită. în uşa bisericei dl protopop a fost întimpinat de fostul adm. paroohial Pavel Beşa şi de alţi 2 preoţi îmbrăcaţi in ornate. Dl Beşa într’o vorbire acomodată ’i-a predat noului paroch insigniile puterii: crucea, evanghelia şi cheia bisericei. întrând în biserică, după o scurtă rugăciune de mulţumită, a rostit dl protopop vorbirea de Inaugurare ascultată cu multă atenţiune de cei presanţi. Observ, că deja la biserică a fost bine representată inteligenţa din Bistriţa fără deosebire de confesiune, în număr frumos s-au presentat şi doamnele române. După instalarea oficioasă de protopop însoţit de preoţii tractuali şi de credincioşii mireni a luat un prânz în »Hotelul Sahling«, de unde s’a repedat o telegramă omagială Escelenţei Sale Ioan Meţianu. Culmea sărbărilor a fost însă cina comună aranjată la »Hotelul Sahling«. Ne a surprins pe toţi foarte plăcut şi a potenţat buna disposiţie văzând, că tot ce are Bistriţa mai bun şi in inteligenţa gr.-cat. a luat parte ,aşa, că oaspeţii gr.- cat aproape au covîrşit cu numărul pe credincioşii sărbătoritului. Au luat parte cam vre-o 50-60 de persoane, dintre carim i-am însemnat pe următorii : Magn. Saban Ciocan, dl Gerasim Domide, protop., loan Dologa, preot; B. Tiha, Dr. Ciuta, Dr. Tripon, Dr. Login, Val. Poruţiu, Dr. L. Spridon, Dr. Gherman, Dr. Onişor, Dr. Bogdan, I. Cutean, I. Scurtu, A. Roşu, P. Bestian, Dr. V. Moldovan, apoi o mulţime de preoţi, învăţători, întreg comitetul parochial etc. etc. Primul toastels ţinut dl protopop S. Monda, pentru Excelenţa Sa metropolitul Meţianu. Apoi dl Dr. Pahone, salută pe dl Monda în numele comitetului parochial. Dl P. Beşa ridică păharul pentru representanţii clerului gr.-cat., domnii G. Domide şi I. Dologe. Dl Dr. Vaier Moldovan pentru oaspeţii gr.-cat. Dl Dr. L. Scridon pentru dl Ioan Ciocan, domnul Dr. Ciuta accentuează tare potrivit însemnătatea romănească a instituirii a unui al doilea protopopiat român în Bistriţa, ceea ce e progres mare faţă de trecut, când Românii nu aveau drept să-şi cumpere case în Bistriţa. Frumos ca întotdeauna a vorbit şi dl Dr. Tripon accentuând emulaţiunea nobilă ce trebue să se desvoalte intre cele două biserici române din Bistriţa, emulaţiune spre binele neamului. A mai vorbit dl I. Dologa pentru representanţii din popor şi P. Cutean pentru prosperarea Românilor, între vorbiri ne a delectat musica lui Cristof cu alese cântări româneşti. Seara aceasta curat românească a lăsat amintiri plăcute în sufletul celor presenţi. Toţi s'au depărtat cu conştienţa, că şi de astă-dată s’a cimentat şi mai tare solidaritatea exemplară a Românilor bistriţeni. Solidaritatea aceasta e tăria lor aici în oraşul acesta şi basa progresului uimitor al Românilor de aici. V. A. Urechiă. — Vezi ilustraţia. — Cetitorilor noştri le este cunoscut, că marele naţionalist, profesor, conferenţiar, preşedintele ligei din România, a răposat. Când am adus ştirea despre moartea lui, mi-am făcut şi descrierea vieţii. Acum îi dăm şi chipul omului, a cărui amintire nu se va şterge nicicând din memoria Românilor.