Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)
1906-10-14 / nr. 40
Pag. 540 Nr. 40 „Călindarul Poporului“ pe 1907. A apărut »Călindarul Poporului« pe igoj cu cuprins bogat şi împodobit cu frumoase ilustraţii. Cine vrea se aibă o călăuză bună, o călăuză românească, se cumpere » Călindarul Poporului«. E făcit anume pentru trebuinţele poporului nostru. Intre ilustraţii amintim: portretele Şaguna, Metianu, Regele şi Regina României, Dr. Teodor Mihali, Oct. Goga etc. Costă 40 bani şi porte 5 bani. DIETA. După vacanţele de vară, în 10 Oct. c. s’a întrunit de nou dieta. Şedinţa primă a fost formală, dar totuşi s’au petrecut in ea lucruri de interes. După ce prezidentul dietei, Iusth a prezentat diferite acte, sosite în decursul verii, a raportat deputatul Huor, că comisia a patra de verificare a verificat mandatele deputaţilor Dudits şi Dr. Alecsandru Vaida- Voevod, cari fuseseră atacate cu protest. A luat apoi cuvânt prima-ministrul Wekerle, şi a arătat programul de muncă al detei. Wekerle a spus, că în şedinţa de Vineri guvernul va prezenta proiectul de budget, iar ministrul de comerciu va prezenta cinci proiecte, cami toate predându-se comisiilor vor putea apoi fi luate la discuţie. Au urmat apoi interpelaţiile. S’au făcut doue interpelaţii. Una a făcut-o deputatul Szemere, în chestia presei, iar’ a doua a făcut-o deputatul nostru Dr. Vaidi Voevod. Interpelaţia lui Szemere pe noi de-a dreptul nu ne impoartă. Nu ne impoartă din cauză, că foile noastre româneşti nu trăiesc din subvenţii, ale noastre trăiesc de la popor şi redactorii lor nu pretinde plăţi mari. Szemere a arătat, că foile ungureşti nu le susţin abonaţii, ci statul, erarul, băncile etc. în formă de aşa, că aceste publică anunţuri, pe cari le plătesc bine, dar’ se înțelege, că apoi foile şi atârnă de cei ce le plătesc. Anunțurile — zice Szemere — sunt în parte mare pictus masculus. Aşa d. e, se publică mersul trenurilor, numai ca statul să aibă titlu de a plăti unele foi, cari apoi se joace aşa cum cântă el. Aşa statul şi diferite întreprinderi plătesc sume grozave la foi, Fabrica Ganz din Budapesta d. e. plăteşte la foi, ca tacse de anunţuri, preste 90 mii de eur. pe an. Statul apoi le face şi alte favoruri. Szemere spune, că este foaie ungurească, care are câte 24 de bilete libere de călătorie pe trenuri. Aduce apoi Szemere şi date despre banii plătiţi foilor de cătră stat. Aşa »Budapesti Napló« capătă pe an 8700 cor. »Budapesti Hirlap« 3500 cor. »Újság« 7000 cor. »Népszava« 2800 cor. »Pesti Hrlap« 3500 cor. Pester Lloyd 9000 cor. etc. Aci deputatul nostru Coriolan Bredicianu a întrerupt pe Szemere, spunând următorul adevăr: — Foi naţionaliste nu sunt între cele plătite, aceasta o constat. (Strigăte din stânga: Foile naţionaliste sunt plătite din Bucureşti.) Szemere arătând mai departe cum foile astfel plătite scriu la poruncă tot ce li se cere, falsificând adevărul, întreabă : — Aceasta e civilizația modernă maghiară? Unde e procurorul? Nu mai esistă legea de presă ? Ia urmă întreabă pe primministrul, că în era aceasta »nouă« nu are de gând guvernul să încete de a plăti mai departe foile. Primministrul Wekerle a respuns îndată, spălându şi mânile şi promiţând, că guvernul de acum nu va merge pe calea guvernelor de mai nainte. Recunoaşte Insé în cele din urmă, că şi guvernul de acum plăteşte unele foi cu »bani mărunţi«, adecă cu bani puţinei, unde e lipsă, d.e foi din provinţă pentru »contracararea agitaţiilor naționaliste«. Interpelația lui Szemere a desvâlit una din multele rane, de cari sufere Ungaria şi în deosebi poporul maghiar, ajuns în ghearele J dovilor. Wekerle în respunsul său diplomatic a spus multe de toate, dar’ n’a pus degetul pe rană. Trebuia să zică si să recunoască în plinul dietei, că presa Ungariei e jidoviţă, că cu puţine excepţii foile ungureşti sunt în mâni jidoveşti. Şi dacă ar fi spus-o aceasta, urma de sine clarificarea, că de ce foile »ungureşti« umblă după subvenţii. Neaoşul maghiar îşi serveşte patria şi lucrurile publice cinstit şi fără plată. Jidosvismul însă a intrat adânc în şirurile acelora, cari conduc azi Ungaria. Se vede aceasta şi din strigătele deputaţilor Unguri la constatarea deputatului nostru Bredicianu. Cică noi foile române căpătăm subvenţie de Bucureşti. Sermanii, ei nu-şi pot închipui că cineva poate servi patriei şi naţiunii sale fără subvenţii, fără plată! Interpelaţia lui Szemere, cum am zis, a arătat de nou o stare deplorabilă a celor de la cârmă. A doua interpelaţie a făcut-o vrednicul nostru deputat, Dr. Alecs. Vaida- Voevod. Ei a zis, că de astă dată nu voieşte să vorbească ca deputat naţionalist, ci ca deputat al ţârii.] Aceasta a fost destul, ca presidentul se întrerupă şi să-i spuie, că »în acesta sală numai ca deputat al ţerii poate vorbi.« Tot istoriia veche, că adecă deputaţii noştri nu sunt deputaţi naţionalişti nu sunt deputaţi unguri, ci maghiari. Lumea prezidentului Iusth vrea să se înşele şi dacă aşa vrea, e treaba ei. Dl. deputat Vaida a cerut drepturi pentru femnei şi posibilitatea, ca şi femeile să se poată cultiva liber. Cu aceasta s’a sfirşit prima şedinţă a dietei. Sibliu, 12 Octomvrie. Congresul naţional - bisericesc al bisericei noastre gr.-or. române, care se întruneşte tot la trei ani, este convocat pe 1/14 Oct. la Sibiiu. Convocatorul e următorul: IOAN, din îndurarea lui Dumnezeu archiepiscop al bisericei ortodoxe din Transilvania şi metropolit al Românilor gr.-ori din Ungaria şi Transilvania. Presfinţilor fraţi episcopi, venerabilelor conzistoare eparchiale, onorabililor deputaţi congresuali, iubitului cler şi popor din provincia Noastră metropolitană, dar şi milă de la Dumnezeu şi salutarea noastră cordială! Având în vedere §§. 151 şi 152 din Statutul organic, convocăm şi prin aceasta declarăm de convocat congresul ordinar naţional - bisericesc al provinciei Noastre metropolitane la biserica Catedrală în Sibiiu, pe Dumineca ce cade în 1/14 octomvrie a. c la 9 ore înainte de ameazi, în care şi după terminarea ritualelor bisericeşti va urma numaidecât deschiderea congresului şi se vor începe lucrările conform regulamentului afacerilor interne. Dat în reşedinţa Noastră archiepiscopească-metropolitană în Sibiiu, la 22 Sept. (5 Octomvrie) 1906, Ioan Mitianu m. p., archiepiscop şi metropolit. Sinod archidiecezan. »Unirea« vesteşte, că sinodul archidiecezan, prorogat în anul 1904, e convocat pe ziua de 22 Noemvrie n. a. c., pentru continuarea şedinţelor. Inspector naţional. In Bucovina s’a creat un nou post de inspector naţional de ţară pentru toate şcoalele române. In acest post a fost numit dl Dionisie Simionovici. Statua de la Caransebeş. Duminecă a fost desvălită statua M. Sale în Caransebeş. Pe M. Sa l-a repezentat archiducele Iosif. Au fost de faţă o mare mulţime de popor şi episcopii noştri Popea şi Hossu. Vorbirile şi totul a mers ungureşte. Fişpani abzişi. Fispanul Făgăraşului, Banszner a spus în congregaţia comitatului Făgăraş, că în curând se va retrage din postul său. Cine va fi urmaşul lui, nu se ştie încă. Fispanul Braşovului Székely a abzis, şi de nou fişpan în Braşov a fos numit proprietarul din Treiscaune, contele Mikes. Espozeul lui Wekerle. Vineri a prezentat în dietă primministrul Wekerle proiectul de budget al ţârii pe 1907, ţinând din acest prilej o vorbire, cu care ne vom ocupa în noul viitor. Din România. Manevrele. Manevrele regale române se încep la 15 Octomvrie. sub conducerea Regelui Carol şi se sfirşesc la 19 Octomvrie cu o mare revistă a trupelor, la care va lua parte şi Regina. Manevrele vor avea loc între Ploeşti şi Buzău, „Imperatul Traian“. România s’a mai îmbogăţit cu un frumos şi mare vapor, care va purta