Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)

1906-10-14 / nr. 40

Pag. 542 FOAIA POPORULUI Nr. 49 Dar’ nu mai lungesc vorba şi zic cum că dacă vedem starea miserabilă a învățătorilor români peste tot, ne­smintit ar trebui să esclamăm într’una: urcare de salar de cel puţin 1200 cor, căci munca prestată e grea şi lipsele sunt multe. Azi trebuesc clase multe, examene grele, spese însoţite ca în tre­cut, iare dascălul trebuie să fie la niveul chemărei sale şi să merite numele de luminător al poporului. Azi nu mai umblăm cu zeche de lână şi cioareci, căci ne despreţuiesc. Lumea a înaintat şi zeu şi noi trebuie să ne acomodăm ei, ca să nu fim arătaţi cu degetul. Chestiunea cu urcarea salarului la 800 cer­e o chestiune veche. învăţătorii din arch d­eceza Blajului o ştiu aceasta, căci de doi ani li-e înaintată cererea la Prea Veneratul Ordinariat din B­aj, numai cât nu s’a dat încă răspuns. Ca un semn de respons la aceasta grea chestie s’a dat cu ocazmnea adunărei generale a învăţătorilor gr. cat. din archidieceza în anul 1905: vorbirea Exelenţiei Sale a Metropolitului Dr. Vic­tor Miayi. Era într’una accentuată lucrarea raţională a pământului. Semn acesta că chestia e grea de deslegat. Vezi bine, mulţi dintre învăţători erau rău supăraţi, că după atâta studiu şi spor ce fac, în loc de răsplatire sunt îndrumaţi de lucre pământul. Ba chiar’ mulţi ziceau: atunci de ce am învăţat ? Dacă lucrăm pământul trebue să lipsim din şcoală; dacă purtăm economie în­tinsă, datorinţa faţă de şcoală n’o pu­tem înplini, ş’apoi eacă controlorii ni­’s la spate. Un ceas numai nu te află In şcoală şi ai păţit-o. Trebue să ţi alegi dară, ori învăţător ori plugar. Acestor vorbe trebue să le dăm crezământ, căci le vedem minut de minut. Până aci toate-s bune şi aşadar să cerem urcarea salarului învăţătoresc. Când omul voieşte a face ceva, totdeauna trebue să ştie înainte cam în ce chip, s’ar isprăvi aceea. Chiar şi aci cu urcarea Balam­elor trebue să ne cugetăm, că oare de unde să ni­ să urce sala­rele ? Eu văd şi cred pe deplin că Metro­­poliţii noştrii ar vee totul pentru în­văţători, dar’ dacă nu-i putere sunt si­liţi a ne îndulci cu alte sfaturi. Statul ne-ar ajutora pănă la un timp şi pe când ne-ar fi mai bine în căruţă, ne-ar răsturna. Statul îţi dă aju­torul cu o mână, dar­ cu ceealaltă îl ia. Fie-mi permis a aduce cazul chiar a­st. coleg Dugudean. Dinsul ar fi su­părat, că deşi senatul şcol, unde ser­veşte ca inv. şi a dat învoirea ca între­girea să se ceară dela stat, totuşi Prea Ven. Consistor n’a voit să aproabe acest pas. Prea Ven. Consistor aceasta n’a făcuto din răutate, ci după chibzuinţă sa cea mai bună. In cât ştiu st. coleg Ciugudean are încă ajutor de stat cam 300 cor. plus primul cuvicțienal, prin urmare 400 cor. car’ de i­ să făcea în­tregirea avea 600 cor. (Să fiu scuzat dacă greşesc, dar’ ăsta tot e un esem­­plu bun). Azi st. coleg Ciugudean o duce bine cu insp. şcolar, dar’ că peste un an cum a ducea-o nu ştim. Destul că numai ceva de nu i-ar con­veni, ar esepţiona şcoala şi pe înv. apoi s’a isprăvit cu ajutorul statului. Statul să poate gândi şi aşa: Da ce să dau eu la o şcoală confesională atut de 7—800 cor. pe când cu aceşti bani pot aproape susţinea un învăţător de al meu. Venind acestea cazuri înainte, învăţătoriul şi-ar pretinde salarul, comuna bis. n’ar avea de unde plăti, prin urmare şcoala e pierdută. Deci urcare de salar cu ajutorul statului să nu poftim, căci ne primejduim pe noi şi şcoalele noastre. Să pretindem urcarea salarului, dar’ din alt loc. Uade să poate din repartiţii, ear’ unde nu, din alte ajutoare. Mişcarea aceasta a învăţătorilor sigur nu era, dacă organele superiore întocmeau lucrurile de cu vreme ventru scoaterea regulată a salarului învăţăto­resc. Când aceasta s’ar fi întâmplat, nu am auzi atâtea văicăreli. Spre liniştirea tuturora zic, deşi nu-s competent, să aşteptam cu nerăb­dare adunarea din Blaj din acest an, unde sigur să va vorbi de aceasta. Prea Ven. Consistor cred că va da răspunsul cuvenit, pe care ştiindu -i ne vom pu­tea acomoda. Că de aci încolo vom avea a lu­cra mai mult pentru cauza învăţăto­­rească, să ne înbucure faptul că s’a fă­cut alianţa învăţătorilor (statutele sunt la guvern spre aprobare). De­o­cam­dată atâta. ---------------- Chimu. Serate de-ale meseriaşilor români. Un act ideal, un act de înaltă recuno­ştinţă din partea »Reuniunei sodalilor români din Sibiu«, am semnalat joi la 27 Sept. n. c., în şedinţa literară a 9-a. Dl v.­prezid. Po­­ponea prin o cuvântare măduoasă, scoţând în relief progresele, ce Reuniunea sodalilor le face în toate trebile meseriaşilor noştri mai ales, de când aceasta e condusă cu atâta abnega­­gaţiune de actualul ei prezident, di Vie. Tor­­dăşianu, aminteşte, că Reuniunea în semn de mulţumită şi recunoştiinţă, n’a fost în stare să-şi manifeste într’alt mod gratitudinea sa atunci, când prezidentul nostru a ţinut să pă­şească la taina căsătoriei cu distinsa profe­soară Eugenia Iovescu, decât întemeiând un aşezământ, de numele căruia se lege pentru vecie numele iubitului prezident şi al soţiei sale, aşezământ de roadele căruia să benefi­cieze fetele sărace, fiitoarele soţii de mese­riaşi. Nu sumele ne’nsemnate, zice dl Poponea, pe cari noi, din sudoarea feţei le-am rupt la întemeierea »Fondului Victor şi Eugenia Tor­­dăşianu« pentru înzestrarea fetelor sărace şi cu alipire cătră Reuniune, constituesc faptul recunoştinţei, ci partea ideală, numele şi me­nirea fondului, carea în veci va reaminti bi­nefacerile, de care părtaș ne-a făcut bunul no­stru prezident. Predând liberul cu suma de 56.50 cor., dorește, ca fondul în scurtă vreme să fie în stare a îmbia și m­oare fiitorilor mem­bri, cari vor lega căsătorii. Dl notar S. Duca, care a avut sarcina grea a adunării sumelor, baza fondului, predă 5 cor., dăruite de oaspeţii nou căsătoriţilor membri ai corului, Panfilie Crişanu, social lă­cătuş şi Ana Ciontea, la cununia cărora corul mixt a esecutat cântările ocasionale. Dl Tordăşianu, luând în primire liberul, mulţumeşte pentru noua surprindere făcută de iubiţii meseriaşi, promite a apela la toţi oamenii de bine pentru înmulţirea fondului şi totodată depune în numele său şi al soţiei sale, 38,50 cor., drept completare a fondului la suma de 100 cor. Vorbind despre importanţa acestui fond, ne nominează cele peste 20 cazuri căsătorii legate între membrii Reuniunei cu fete din cor şi asigură, că ajungând fondul să poată fi activat, numărul căsătoriilor va creşte spre întărirea şi înflorirea noastră a tuturora. __________ (Va urma.) Convocare. Reuniunea învăţătorilor gr.-cat. »Mariana* îşi va ţinea adunarea generală luni în 22 octomvrie si n. a. c. în Bistriţa (Besztercze) în sala şcoalei conf. gr.-cat., la care se invită cu stimă a lua parte atât domnii membrii cât şi on. public interesat da cauza învăţământului. PROGRAMA: 1. Membrii la 1/1S care a. m. asistă in corpore la serviciul divin în biserica gr.-cat. din Bistriţă. 2. La 9 oare deschiderea adunării. 3. Esmiterea comisiunilor: a) pentru verificarea protocolului; b) pentru înscrierea de membrii noi; c) pentru critizarea prelegerei practice. 4. Lecţiune practică da 1/­ oară din comput cu elevii cu I. prin membrul Anton­’­­­Domide, prof. preparandia­ în Gherla şi în legătură cu această o esplicare pedagogică a metoadelor celor mai noue și logice. 5. Raportul anual despre activitatea reuniunei. 6. Raportul cassarului şi pertractarea preliminarului de buget pe 1907. 7. Raportul comisiunei cenzurătoare. 8. Cetirea disertaţiunilor: a) »Statul învăţătoresc şi înălţarea auctorităţii lui«, prin Gavril Hordoan, învăţător gr.-cat. în Bileag. b) »Rolul şi datorinţa femeii în educaţiunea de astăzi« prin Virginia Grivase, învăţătorare gr.-cat în Borgo-Tiha. 9 Raportul comitetului asupra propu­nerilor date acestuia spre studiare de către adunarea generală din anul trecut și per­tractarea proiectului de statuie pentru fondul de înmormântare a membrilor ordinari a acestei reuniuni. 10. Raportul comisiunilor de sub­pct. 3, lit. b), c). 11. Pertracterea propunerilor insinuate la preşedinte cu 24 oare înainte de adunare. 12. Statolirea timpului şi locului pentru adunarea generală viitoare. 13. Alegerea amploiaţilor reuniunei pe un nou period de 3 ani. 14. închiderea adunării. Năsăud, la 27 Septemvrie 1906. Presidiul reuniunei învăţ. gr.-cat. »Mariana«­­ Cîrui Deac, vicar. for. episc. Clement Grivase, preşedinte secretar. Altoi de vânzare. Comitetul central al »Reuniunei române agricole« pune în vânzare Luni în 15 Octom­vrie n. c. dela ora 9 dimineaţa mai multe sute altoi meri de 4 ani, bine formaţi şi de soiuri alese. Vânzarea să face sub conducerea membrului din comitet, dl Teodor Andreiu, in grădina din Walkmühlgasse Nr. 10, cu preţul de 50 bani în sus bucata. Sibiiu, 8 Octomvrie n. 1906. Comitetul central al­­Reuniunei romina de agricultură din comitatul Sibiiu­. Pantaleon Luauța, iic. Tordiţianu, president ___________ secretar.

Next