Foaia poporului, 1907 (Anul 15, nr. 1-52)

1907-10-27 / nr. 42

P*g. 53i W © tu S & @ P Q) iS @ Ju W ti Nr. 42 „Călindarul Popo­rului" pe 1908. A aparut: »Călindarul Poporului« pe 1908. Acesta este anul al 23-lea al acestui calindar, atât de iubit de po­porul nostru. Trecutul lui este destulă chezășie pentru a-l recomanda. Amintim numai, că »Călindarul Poporului, pe 1908, are un cuprins bogat literar, cu novele, schiţe, pov­eti, poesii, glume (şi ilustrate)­ apoi aricori economici, sfaturi şi poveţe etc. şi Răvaşul anului, în­tâmplările de preste an, cum nu să află în nici unul din Călind­ar­e­le noastre In privinţa ilustraţiilor să poate num­i Călindar naţional, cuprinzând între ilustraţii: portretele deputaţilor Dr. Vaida şi Dr. Lucaciu, a prof. Dr. Sextil Puşcar, statua lui Vasile Ale­xandri din Iaşi, portrete de ţărani de la espoziţia de copii din Apold, de la rescoalele din România etc pe lângă alte multe ilustraţii, ce-l împodobesc. » Călindarul Poporului, pe 1908, este făcut anume pentru trebuinţele ţă­ranilor români, cărora îl recomandăm îndeosebi. Preţul este 40 fileri şi porto 3 fii. Pe poştă să poate procura dela admi­nistraţia »Foii Poporului«, învoiala economică. Am amintit in anul trecut, că mi­nistrul Wekerle a prezentat Miercuri, In 16 f. c. proiectele de lege, privitoare la Încheierea pactului sau Învoielii eco­nomice dintre Ungaria şi Austria, pe 10 ani (1907—1917). Proiectele privesc legăturile dintre cele doue părţi ale monarchiei In pri­vinţa come­ratului (unitatea vamală) şi comunicaţiei, apoi In privinţa mai multor afaceri de bani, cum este afacerea Împrumutului Ungariei şi a cvotei (adecă partea ce o are Ungaria la cheltuielile comune ale monarchie!) şi mai multe afaceri privitoare la căile ferate. Wekerle a prezentat proiectele prin o vorbire mai lungă, dar seacă şi fără avânt, din ceea­ ce a’a văzut de la început, că proiectele nu cuprind lucruri priincioase, sau chiar câştiguri deosebite pentru Ungaria. Cel puţin proiectele şi astfel învoiala sau pactul preste tot, nu corăspund aşteptărilor şoviniste ale kos­­suthiştilor. Drept câştiguri a amintit Wekerle, că pănă acum învoiala a fost uniune Intre cele doue state, acum s'a încheiat tratat (contract), prin ceea ce faţă de străinătate, la încheierea de legături comerciale, va eşi la iveală neatârnarea economică a Ungariei. Acest câştig (»tratat« in loc de »uniune«) are multă asămănare, cu ceea ce caracterizează Românul prin vorba lui: mi a luat »pipa« şi i-a pus nume »lulea«. Alte câştiguri sunt, că să va face al doilea traseu (sine) la calea ferată Oderberg, anume până in Silezia, la Teschen, de interes pentru Ungaria, apoi că afacerea de bancă comună s’a lăsat din învoială şi aceasta va veni la rând în 1910, când unii din kossuthişti nădăjduiesc, că să vor putea desface de banca comună şi Ungaria va înfiinţa banca sa naţională de stat etc. Faţă de aceste »câştiguri«, guver­nul Ungariei a trebuit să se invoiască, ca celelalte afaceri să rămâie cum au fost, ba că urce cvota (partea) Ungariei cu 2°/1 la an, ceea ce însemnează o urcare de spese de 5—6 milioane pe an. Cum kossuthiştii cât timp au fost In opoziţie, au combătut in totdeuna pactul cu Austria şi au fost împotriva crotei, apoi când au ajuns la putere, să lăudau in gura mare, că vor arăta ei la încheierea pactului cu Austria, că vor stoarce mari lucruri dela ea — acum văzând, că n’au putut ajunge mai la nimic, să înţelege, că sunt ne­mulţumiţi şi busumficaţi. Cu deosăbire sunt Înfuriaţi, că au să voteze In dietă cvota, ei cari au fost contra cvotei şi — bajocură, nu altceva — încă cvota urcată! Sunt înfuriaţi, că îşi văd cu ochii nimicnicia. In zădar umblă Kossuth, Wekerle, Apponyi şi alţii de pe la mi­nistere, prin culoarele dietei şi In clu­bul 48 ist, să i raul­omească, să le a­­rete, că altcum nu s’a putut, că e mai bine aşa, decât să nu să fi încheiat învoiala, căci In acest caz domnea o nesiguranţă... In zădar, căci nemulţu­mirea dăinuieşte mai departe. Pănă acum 5 inşi au ieşit din partid, alţi mai mulţi s’au hotărlt să meargă In cercuri, între alegători, să Ie spuie cum stau lucrurile şi să vază ce ţinută vor lua alegătorii. Unii au şi fost prin cer­curi şi alegătorii au luat la cunoştinţă starea pactului şi au votat încredere guvernului. Dar alegătorii kossuthşti din Komorn s’au răsvrătit în întrunirea lor, au protestat contra cvotei şi şi au es­­primat neîncrederea faţă de guvern. In adunare s’au auzit voci, ca: »Jos cu guvernul!« »Slugii Vienei!« »Au în­şelat ţara« etc. Asemenea cercuri vor mai fi poate. Majoritatea partidului insă vrea să voteze pactul — ori cât de burzuluiţi sânt — dar cer de la partid, ca să de­clare hotărlt, că pe 1910 pretinde bancă naţională deosebită. Guvernul nu vrea — căci nu poate — să se an­gajeze la aceasta declaraţie. Aci e o greutate la mijloc, dar noi credem, că burzuluiţii vă vor mulcumi şi vor vota, căci dacă proiectele nu Bar vota în dietă, ar pica guvernul. Iar partidul Kossuth si nu vrea, ca el dela sine să se ducă dela putere, să părăsească oalele cu carne! Sibiiu, 25 Oct. n. Boala monarch­ului s’a întors ceva mai spre bine. De vre-o 5—6 zile M. Sa nu mai are friguri, dar catarul de plumâni e neschimbat şi tuşea grea 11 necăjeşte mult pe bătrânul domnitor. Doctorii vestesc o Insănătoşare apropiată, (iaranţele constituţiei. In şe­dinţa de Miercuri din săptămâna trecută a dietei au fost prezentate de Andrássy şi pro­iectele, cari chezăşuesc constituţia, anume: proiectele asupra lărgirii dreptului judecătoriei administrative, prin care să nizuieşte a să pune zăgaz volniciilor ministeriale etc. faţă de oficii, apoi unul privitor la deregători, cari trec dela stat la comitat şi întors şi proiectul despre desfiinţarea legii Szapáry, ci adecă nu să va Introduce in comitate administraţia de stat. Proiectele n’au însemnătate deosebită, cel puţin nu aşa, cum vesteau In gură mare şoviniştii. Ele nu turbură multă apă şi aci şoviniştii iarăşi au rămas cam fripţi, cum o recunoaşte d. e. şi »Bud. Hirl.« Proiectele vor fi primite fără multă împotrivire în dietă. Budgetul şi reforma dărilor, La şedinţa de Marţi, 22 i. c. a dietei, priministrul Wekerle, ca ministru de finaţe, a prezentat proiectul de budget al ţării şi alte 7 proiecte, privitoare la schimbarea dărilor de pănă acum. B­udgetul arată o urcare de preste 103 milioane la Bpese, dar sunt şi ve­nite pentru acoperirea lui. Wekerle ţine a spune, că urcarea cheltuielilor e foarte mare şi tot aşa nu poate merge, din an în an ! Da, aceasta e adevărat, dar la aceasta sunt de vină în parte şi încercările de maghiarizare. Budgetul de culte a lui Appocyi­d. e. este cu 11,­ mi­lioane cor. mai mare ca anul trecut, din cari aproape 7 milioane sunt pentru şcoalele poporale. Aci sunt apoi: steaguri şi chipuri patriotice pen­tru şcoale, 40 de adjunţi de inspectori mai mult, cari au să stea pe capul bieţilor învăţători să facă progres In limba maghiară etc. Iată cheltuieli de­geaba. In proiectele de dare să cuprinde reforma dărilor. După proiecte vor fi: dare de pământ, dare de casă, dare de capital şi rente, dare de câştig şi dare de venit. Aşa dar 5 feliuri de dări cu subimpărţirile lor. Darea de venit e progresivă, adecă crește după venit Cei cari n’au venit anual mai mare de 600 cor. vor fi liberi de dare. La darea de pământ, ca să se poată arunca mai cu dreptate, să va îndrepta catastrul, arătându se schimbările. Cu proiectele acestea ne vom mai ocupa, In deosebi când să vor desbate In chetă. Croaţii şi slovenii. Deputaţii Croaţi au avut joi, săptămâna trecută o în­trunire in Budapesta, la care au luat parte şi câţiva reprezentanţi ai slavilor de sud, cari au venit spre acest scop la Budapesta. Au fost de faţă Intre alţii Dr. Ribars, deputat în parlamentul austriac, din Triest, Hribar, dep. şi primar în Laibach, Dr. Tresk­i din Dalmaţia şi alţii. Slovenii fiind salutaţi de Croatul Magdid, a răspuns Hribar, că clubul Slove­nilor petrece cu luare aminte luptele Croa­ţilor şi ei au să ştie, că nu sunt singuri, ceea ce sunt gata a o dovedi cu fapte şi nu numai cu vorbe. Au mai vorbit şi alţii, între cari Supillo a arătat, că partidul kossu­­thist şi-a schimbat politica şi a adoptat prin­­cipiile, contra cărora lupta în opoziţie. Astfel s’a schimbat şi politica Croaţilor şi ei stau în preajma unei lupte grele şi Ie dă tărie faptul, văzând că nu sunt singuri. Croaţii şi Slovacii s’au informat împru­mutat despre stările politice, apoi au avut un banchet, la care s’au rostit mai multe toaste. La banchet a fost de faţă şi deputatul slovac­­ Milan Hodja, care a salutat pe Sloveni şi le-a dat informaţii despre lupta naţionalităţilor din Ungaria. Cehii pentru Slovaci. In Praga a apărut o revistă cehă cu titlul »Nase Slo­vensko«, care are să se ocupe cu Slovacii

Next