Foaia poporului, 1911 (Anul 19, nr. 1-52)

1911-01-15 / nr. 1

Pag. 2 prej­erări­le a­^a de grele, trebuie să­­o ferim de orice h­ârţuială înlăuntrul par­tidului. Amândouă părerile izvorând din dragostea pentru neam, forma per­sonală, pe care au luat-o expunerea pă­rerilor, n’are să ne neliniştească. Amă­răciunea momentană va trece şi toţi se vor întâlni pe drumul frumos al luptei pentru neam. Acesta ar fi, pe scurt, anul 1910 în viaţa noastră publică. Am primit şi lovituri destule, dar sufletul nostru a eşit cu atât mai oţelit din aceste lupte, cu cât ele au fost sfinţite cu sânge ro­mânesc vărsat pentru idealul nostru naţional. Dee Dumnezeu ca la sfârşitul anu­­­lui ce vine, să putem dovedi prin lupta îndârjjită şi mai mult, că Românului nu-i este dat să-şi poarte capul plecat. Schimbare de guvern în România. Mi­nisterul I. I. Bratianu şi-a dat demisiunea (­ * m­ulţumit), iar cu formarea noului cabinet a fost însărcinat dl Petru Carp, căpetenia par­tidului conservator, care ajunge la putere în Ecoul partid­uui naţional-liberal. Acesta a fost la putere din anul 1907, primăvara, când a fuoat răscoala cea mare a ţăranilor. In cei pa­treu ani de muncă au adus multe legi bune, «»nu toate tind la îmbunătăţirea stări ţărani­lor mai alea. Jtflodlul din Galaţi. La Craiova (Româ­nia) s’a ţinut cea dintâi adunare de protestare csontra crimei săvârşite de jandarmii maghiari In Galaţi. Comitetul acestei întruniri a hotă­rât totodată să stâruiască cu graiul şi în scris P® p ng.4 toţi Români din România, ca pe vii­­nu mai cumpere nici o marfă, care­­din fabrici ungureşti, adecă să boicoteze mărfurile ungureşti. Asta într’adevăr ar fi un mijloc bus da­ a iovi trufia maghiaro-jidană, mai ales jidană. Anul-nou în Budapesta. La Anul-Nou ,s obiceiul, ca deputaţii din fie­care partidă să as­uucă la şeful lor şi să-l soliciteze (să-i pof­tească Anul­ Nou fericit) printr-o vorbire, pe care o ţine unul dintre cei mai fruntaşi. Răs­­punsul dat de ministrul-preşedinte Khuen­­dervirg dovedeşte din nou, că naţionalită­ţile din Ungaria nu se pot aştepta la nimic bus­nici din partea acestui guvern. Moşteni­torul Tronului i-a spus, că în Ungaria, prin politica oapuminte de pănă acum, lucrurile au ajuns aşa da departe, încât ţara a ajuns să nu mai fie cinstită nicăiri. Ministrul Khuen (pe peste Chin) a ţinut să le dea Ungurilor săi sfaturi, cari să-i ridice iară în ochii lui El Ie-a spus următoarele: 1. Ungurii să aibă grije, ca între rege­p­ţiune“ să fie bună înţelegere. 1. Pentru întărirea ţării e nevoie, ca­ii să trăiască în pace şi bunăînţelegere sare din confesiunile şi naţionalităţile, dătuisac aceasta ţară năzuind a câştiga __X nouă de putere, cari să mărească po­ts „naţiunii unitare"1. Cu asta a scrintit-o. 3. Ungurii să trăiască în pace cu Au­stria. 4. Să lucreze, ca să-şi câştige simpatia (cu partea) lumii. Vor faca ungurii aceea­ ce le cere Khuen? (în docul lui e altcineva, care-i împinge). Nu­­credem ! Ungarii în fudulia lor şi cu cerurile î­ar nesăbuita vor supăra totdeauna şi pe Dom­­itoi şi pe Austriaci. Mai ales aceştia din urmă Reforma armatei. Dietei din Budapesta i­ se vor prezenta nouă proiecte de legi, cari tind la îmbunătăţirea armatei austro-ungare. între acestea, de mare însemnătate e proiectul (planul) de lege, prin care se introduce servi­ciul militar de doi ani, în loc de trei, ca până acum. Numai la cavalerie (călăreţi) şi la artileria (tunari) călăreaţă serviciul va fi tot de trei ani (în schimb, pe aceştia nu-i mai prea chiamă ca rezervişti la deprinderi). Prin legea aceasta numărul soldaţilor sa va mări foarte mult. Honvezimea va căpăta şi ea artilerie, dar nu şi generali, cari vor fi şi pe viitor tot cei împărăteşti, aşa că numai ofiţerii de la co­lonel în jos vor fi honvezeşti. O noul banei de asigurare. Luându-se după pilda băncilor noastre, „Banca centrală de credit a institutelor financiare maghiare“ din Budapesta, a dat un apel către toate băncile din Ungaria, pentru a înfiinţa o societate de asigurare a băncilor din Ungaria. Se înţelege, că băncile noastre româneşti n’au ce cânta în societatea aceasta străină, ci-şi vor da tot spri­jinul moral şi material băncii noastre de asi­gurare „Fortuna“. Jaf în banii ţării, Guvernul Kossuth- Wilkerle-Apponyi, cel care a făcut ţara de ruşine şi a ştiut să facă numai legi, prin care să sugrume naţionalităţile, a fost dovedit, că a cheltuit cu 75 de milioane de coroane mai mult, decât a votat dieta, cu toate că aceasta i-a împlinit toate poftele. — Pentru căile fe­rate — aici îşi căpătuia Kossuth prietenii şi jidanii întreprinzători —l-au cheltuit cu 26 de milioane mai mult, decât ar fi fost iertat. Pentru kisdedovarile maghiarizătoare s’au cheltuit cu aproape un milion mai mult, pen­tru desvoltarea minelor de cărbuni — ghe­şeftari mari jidoveşti — s’au cheltuit cu un milion şi jumătate mai mult. Apoi vin sume mai mici, prin cari să se arete fudulia ungu­rească şi să se căpătueaasă nemeşi flămânzi. In Tatra-Lomniţ s’a făcut o grădină, în care să se plimbe domnii Pentru aceasta s’au chel­tuit cu 13 mii de coroane mai mult. Pentru teatrul unguresc din Budapesta au 350 de mii mai mult. Ţara ungurească are şi un comisar pentru Ţigani! Ei bine, comisarul acesta are o leafă de 16 mii 500 de coroane! Cheltuieli de acestea sunt cu nemiluita. Pentru aceea dările se măresc mereu, căci deputaţii fără suflet pentru durerile po­porului se votează, iar când vine statul şi dă şi la o biată de şcoală românească câteva sute de coroane pe an, cere, ca şcoala în schimb să fie maghiarizată. Dar toate acestea se vor sfârşi, şi încă mai curând de cum cred puter­nicii de astăzi, partid moderat sârbesc. O parte dintre Sârbii din Bănat nu se simţesc bine pe pi­cioarele lor proprii. Au trebuinţă de proptele. De aceea s’au hotărît să înfiinţeze un nou partid sârbesc — ei au avut şi partid kossu­­thist! — dar moderat, adecă lângă oale pline, de limba lui, oare' « cea învăţată dela mam beste mai mult? In fe, multe dinşelătorii, mai aie fac statistici mincinoase. V­­itan greco-catolic din Lan din strajnic cătră toţi preoţ bine de grije, ca la toţi Rut. vitori şi lucrători la Poloni­­a ruteană. Ba li se impune pro­­anilor să supraveghieze în peri limbei în foaia de recenzământ. Li noi nu ştim să se fi­e ordine, dar sperăm că fie-care R« avut de grije, — după cum am mai sc».„ ... foaie — ca nu cumva să lase să-l treacă cu limba maternă maghiară sau cine ştie cui cîţi Germani sunt în Ungaria? După statistica maghiară, căreia nime nu-i post« da crezământ, în Ungaria abia sunt cert preste două milioane de Germani (Nemţ Şvabi, Saşi, de­ aceştia în Transilvania şi­­ partea de meazănoapte a Ungariei). O sorit­tate naţională germană din Viena a publi o broşură, în care arată, că în Ungaria sui într’adevăr trei milioane 116 mii de German dar că un milion dintre ei, mai slabi e înger, Îs numărătoare declară ca limba­­ vorbită mai des pe cea maghiară. Se'nţeiese că gazetele jidano maghiare turbă de mân şi udă după jandarmi, procurori, furci. O* primejdia e mare: cu toate minciunile e până acum. Maghiarii sunt dovediţi, ei sau cu un milion mai puţini decat, zice sta­tistica lor. Au noroc cu milionul de Jidi, căci ar rămânea puţinei de tott lupta pentru şcoala româneşte!. In muna Mihalca din Bucovina, ţăranii ross­i au intrat in şcoala comunală şi au ali pe învăţătorul străin din ea. Ei sunt învi­naţi, că în şcoală se propune întrio lir- ^ străină Cu toate că mai mulţi dintre j£ fost arestaţi, Românii din comună vor noati­­nua lupt* pentru dolhr­udirea dreptului lor fi­resc de-a ave* pentru copiii lor numai şcoală românească, ia frunte vor r novici, cu bani Dungyerszky di» împrumuta câteva .* POPORULUI­ ­, ce­ le plăteşte­ pielea. Drago­stea po­tror culte din Europa nu vor câştigă-o niciodată, pănă când vorbind de „naţiune* se înţeleg numai pe ei, bucurându-se numai ei de bunătăţile ţării întregi, voind ca nu­mai cultura lor, care nu e cultură adevărată încă. să se răspândească, şi până când naţio­nalităţile nemaghiare sunt prigonite în felul de pănă acum. Egala îndreptăţire culturală, economică şi politică e singura, care poate vindeca ranele, de care sufere patria noastră. Pentru şcoala confesionis­mare î­şi au mare dreptate mano-catolicii pe şcoala conf­­vedit-o adunarea comunităţii din Sibiiu. Romano-catolicii sunt Germani şi Maghiari. Germ. merge la şcoaleie germane ale S. ghiarii la şcoala de stat. Ei nu fac. şi ca să-şi poată susţinea şi mai departe ş. lor confesională romano-catolică, au votat na arunc de 10»/# ceea­ ce e spre lauda lor. fraul minister al Austriei. Criza mi­nisterială din Austria e delăturată. Fostul ministru preşedinte Bienertk şi-a format un nou minister, care e al treilea pănă acum sub conducerea lui. Mai toţi miniştrii sunt funcţionari înalţi de stat, iar nu oameni po­litici (adecă aceşti miniştrii nu fac parte din nici un partid).

Next