Foaia poporului, 1921 (Anul 29, nr. 1-51)
1921-07-24 / nr. 30
1532 a Romana |Uj exe1pjgn gQ bani f Ksul 2*1. Isa Loco minecă, 24 Iulie 1921 No. 30 Apare în fietare Dumineca Cea mai veche foaie națională politică poporală înființată la anul 1892 ^PREȚUL ABONAMENTULUI Re un ...........................Lei 30.— Re o jumătate de an . . . . Lei 15.— Re un pătrar de an . . . , , Lei 8.— ftrntru America 2 dolari pe un an întreg g&lcţia şi Administraţia: Sibîu, trixada Măcelarilor Nr. .12. (lângă poştă) Olefon Nr. 446. ftdrea telegrafică: „Foaia Poporului" Apare în fiecare Dumineca INSERATE m primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIE! (strada Măcelarilor Nr. 12). Preţul inseratelor: Us sir petit 3 Lei pentru fiecare publicare Situaţia politică La Cameră legile se votează în fuga mare. — Opoziţia naţională s’a retras din Cameră. — Deputaţii guvernamentali votează la repezeală Reforma agrară pentru Ardeal. — Conducătorii opoziţiei naţionale la Maiestatea Sa Regele. — Noui grupări între partide. Căderea guvernului trebue să urmeze curând In ultimele zile, de când am trimis cetitorilor noştri foaia trecută încoace, s’au petrecut foarte multe în politica ţării. Ca să le înşirăm pe toate, ar trebui să umplem foaia numai cu aceste ştiri. Vom aminti deci momentele mai de seamă. In Cameră de un timp încoace se lucră în fuga mare, se prezintă legi peste legi, cami apoi iute-iute se dau gata, fără a se putea mult căuta ce e bun sau rău înaceste legi. Asta îi convine guvernului, ca să scape de critica opoziţiei. Şi e regretabil, că părţile rele ale acestor legi se vor putea vedea numai când ele se vor pune în aplicare (folosinţă). O lege, care a produs mult sânge rău, când a ajuns în desbatere, este legea pentru sprijinirea societăţii „Reşiţa", care are multe fabrici şi terenuri întinse cu mari avuţii (păduri, minerale, gaz metan etc.). Fiindcă guvernul actual a împărţit acţii ieftine de la această societate, la oameni şi partizani de-ai guvernului, opoziţia naţională s-a împotrivit votării acestei legi. Atunci deputaţii guvernului, cari încă primiseră acţii ieftine, au căutat să forţeze votarea legii. Ba în decursul desbaterilor la Cameră, în acele zile, ministrul Argetoianu s-a folosit de vorbe foarte vătămătoare (cari nu se pot scrie) la adresa deputatului Madgearu. Urmarea a fost, că deputaţii din Partidul naţional, Partidul ţărănesc basarabean şi Partidul naţionalistdemocrat (Iorga) au părăsit Camera. Acestor partides-au alăturat la Urmă şi deputaţii din Partidul Liberal. Astfel au rămas în Cameră numai deputaţii guvernului cu Saşii şi vreo doi deputaţi socialişti. Aceştia acum votează ce vreau şi cum vreau, iute şi uşor. Intre legile astfel votate este şi reforma agrară pentru Ardeal, cu care nici deputaţii averescani nu sunt cu toţii mulţumiţi. Au votat deasemenea la repezeală noua lege pentru scoaterea dărilor. In urma acestei legi se vor ridica oficiile de dare, iar în locul lor se vor pune perceptorii de dare, cari vor umbla din casă în casa pentru punerea (facerea, socotirea) dării şi scoaterea ei. Starea aceasta de lucruri, bineînţeles, trebue să pună pe toţi pe gânduri. Acestea nu sunt semne de îndreptare, ci, parcă e minune, lucrurile merg tot mai spre rău. In situaţia aceasta, ce era de făcut? Conducătorii partidelor din opoziţia naţională s-au prezentat în audienţă la Maiestatea Sa Regele, căruia i-au înaintat şi un memoriu asupra celor petrecute la Cameră. Pe de altă parte, deputaţii din opoziţie, când au părăsit Camera, au declarat, că ei nu recunosc legile ce se votează fără opoziţie. Totodată cer demisia (mulţumită) guvernului, în locul căruia se vină un guvern provizoriu neutral (un guvern afară de partide şi pe timp scurt), care să facă noui alegeri libere, ca astfel oamenii să poată vota în deplină libertate, fără nici o asuprire din partea administraţiei. (Iar după alegeri ar urma să se formeze guvernul cel tare, din partidele cari vor avea cei mai mulţi deputaţi). Până când scriem aceste rînduri, nu ştim încă desnodământul frământărilor. La Palat au fost primiţi în audienţă domnii Maniu, Vaida Voevod, Iorga, etc., iar după aceea ministrul Argetoianu, care a provocat scandalul. Atâta s’a făcut până acum, că ministrul de interne Argetoianu şi-a cerut scuză în Cameră pentru cuvintele spuse. Dar neînţelegerile nu sunt potolite. Ba vedem, că în o altă şedinţă următoare deputaţii Saşi încă au declarat, că nu vor mai lua parte la desbateri, fiindcă totul s'ar face şi votează prea de-a valma. Pecândaşamerg lucururile laCameră, în sinul partidelor din opoziţie e tot mai inteţită apropierea întreolaltă. Dar şi aci sunt deosebiri de vederi. Astfel ultimele ştiri ne spun, că Partidul ţărănesc basarabean s’a unit cu cel ţărănesc din vechiul Regat. Cei mai mulţi basarabeni n’ar fi urmat însă acest pas, ci rămân deoparte, iar unii deputaţi ţărănişti din vechiul Regat tot asemenea. Asta din cauză, că în această unire a intrat şi deputatul de curând ales la Soroca, Stere, cel ce în decursul răsboiului a fost părtinitor al Nemţilor. Din cauza aceasta dl Iorga şi alţi mulţi deputaţi nu vreau să stea într’un partid cu Stere. Partidul nostru naţional încă n’a luat poziţie faţă de aceste schimbări în sinul partidelor din "opoziţie. O ştire primită, când scriem aceste rînduri, ne spune, că s’a convocat de urgenţă Comitetul executiv al partidului naţional, care va discuta situ-aţia, dând îndrumările necesare. Oricum am privi lucrurile, guvernul actual nu mai poate sta mult la cârmă. Doar atâta, până când s’a putut forma altul, care să-i fee locul. Dealtcum lumea nepărtinitoare doreşte un guvern de concentrare, din care se facă parte reprezentanţii nouilor provincii, cum şi liberali şi ţărănişti din vechiul Regat. Că ce surprinderi nevor mai aduce zilele următoare, e cam greu a repune înainte Vedem că și închiderea Camerei se tot amână: din 15 iulie pe 20, apoi pe 23, iar unii zic că se va mai amâna până către 30 Iul. Să fie cu putinţă? România condamnată la 54 miliarde coroane în favorul Ungariei. După cum se ştie, la Budapesta s’a aşezat şi lucrează de mai multă vreme o comisie interaliată de reparaţiuni (a reprezentanţilor Franţei, Angliei, Italiei etc.) Lucrările comisiei privesc ducerea la îndeplinire a hotărîrilor din contractul de pace cu Ungaria de la Trianon. Cele mai de seamă lucrări sunt desarmarea, împărţirea vechilor datorii ale Ungariei, despăgubirea de răsboiu şi altele. Gazetele din Bucureşti aduc acum ştirea, că această comisie de reparaţiuni, luând în cercetare reclamaţiunile Ungariei împotriva României, pentru rechiziţiunile şi pagubele făcute când cu ocupaţiunea românească (după trecerea Tisei şi ocuparea Budapestei), a condamnat România la 54 miliarde coroane către Ungaria, ca preţ total al despăgubirilor. Această condamnare s’a făcut în lipsă, adecă fără ascultarea României, care, — după cum se susţine, — nici nu s’a îngrijit la vreme de aceasta. Din negrije, guvernul român n’a luat măsuri să combată înaintea comisiei la timp nechibzuitele pretenziuni ungurești. Tot din negrija guvernului nostru, se spune, că o să ne pomenim azi-mâne cu o nouă mare sarcină în legătură cu împărţirea datoriilor vechi ale fostei monarhii austro-ungare. Cât pentru despăgubirile de răsboiu, ce are să capete România dela Germania, încă suntem pe cale a trage scurta, cum nici n’ar putea crede cineva. Iată unde ne duc certele celor chemaţi se conducă ţara! Argetoianu cu toţi guferii lui, să fee bine seama ce fac, că laurmă le va putea merge grozav de prost! Indrep-