Foaia poporului, 1922 (Anul 30, nr. 1-52)
1922-06-11 / nr. 23
Asoc. pentru Literatura Română Loco Şaguna 6 Anul 30-lea Apare în fiecare Duminecă I—III bir mn paw PREŢUL ABONAMENTULUI -Pe un an..................................Lei 40.— Pe o jumătate de an . . . . Lei 20.— Pe un pătrar de an ... . Lei 10.— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Redacţia şi Administraţia: Sibiu, str. Mitropoliei (Măcelarilor) No. 12 (lângă poştă) Telefon Nr. 146. Adresa telegrafică: „Foaia Poporului“ ] Preţul unui exemplar: 1 Leu Duminecă, 10 Iunie 1922 No. 23 Cea mai veche foaie naţională politică poporală înfiinţată la anul 1892 INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRATTS» (strada Mitropoliei [Măcelarilor] Sp, 1%. Preţul inseratelor! Un şir petit 3 Lei pentru fiecare palton. Două congrese în Sibiu Două congrese s’au ţinut în Sibiu, în serbătorile Rusaliilor. Unul a fost al Cercurilor comerciale şi industriale din România, despre care am scris în numărul trecut, iar al doilea a fost Congresul sindical, adecă al organizaţiilor muncitoreşti după branşe, cam branşe, toate laolaltă, s'au unit sub conducerea Comisiunei generale. Aceste două congrese au scopuri opuse. Comercianţii stau pe baza organizaţiei de stat actuale, pe când muncitorii sindicalişti (între cari cei mai mulţi sunt socialişti, ba chiar şi comunişti) ţintesc în ultima faza schimbarea producţiei şi a organizaţiei de stat. Cu toate acestea, noi vom scrie câteva cuvinte asupra ambelor congrese într’un singur articol, fiindcă s’au ţinut în aceleaşi zile şi în acelaş oraş, — bine înţeles în localuri deosebite, — plus că miei loc mult nu avem în foaie, careă scriem pe larg despre fiecare. La congresul comercianţilor au venit foarte mulţi delegaţi din toate părţile României mari. Toate oraşele, mai mari sau mai mici, din vechiul Regat, iau fost reprezentate. Cei mai mulţi delegaţi au sosit Sâmbătă 3 Iunie, fiind primiţi la gară în mod serbătoresc din partea Sibienilor. Duminecă şi Luni s’au ţinut desbaterile, în sala cinematografului Apollo. Aci fiecare şi-a spus ce simte şi cum crede să se lucreze pentru ridicarea comerţului şi a industriei, aceasta din urmă a fost mai slăbuţ reprezentată la congres. Hotărârile congresului au fost la urmă cuprinse într’o moţiune, care prin o delegaţie va fi prezentată guvernului, în zilele viitoare. Această moţiune are cuprinsul următor : MOŢIUNE Membrii cercurilor comerciale şi industriale din întreaga România mare, întruniţi în Congresul de la Sibiu în zilele de 4 şi 5 iunie 1922, discutând chestiuni în legătură cu mişcarea comercială şi industrială, în care se găsesc aceşti factori ai vieţei noastre economice, au votat înunanimitate următoarele deziderate. Cerem : 1. Libertatea comerţului intern, careva atrage după sine o concurenţă în desfacerea produselor ţării, folosind pe consumatori. Odată căpătata libertatea comerţului, decretul-rege al speculei nu-şi mai are loc. Deci cerem, delăturarea lui. 2. Vanificarea brevetelor de licenţă pentru băutură aplicabile tuturor debitelor de băutură dela oraşe şi comunele rurale. Să nu se mai dea în viitor nici unui comerciant, fie dela oraş sau dela sat, dreptul de a avea mai mult de două brevete (licenţe). Dreptul de a vinde băuturi spirtuoase să fie dat negustorilor şi asociaţilor, cari au făcut acest comerţ neîntrerupt cel puţin 5 ani, băeţilor de prăvălie cari au servit în această ramură de comerţ cel puţin 8 ani având etatea de 21 ani împliniţi. 3. In ce priveşte falimentul civil (bancrotul), cerem ca sa fie răspunzători toţi aceia, care contractează Angajamente cu co- mercianţi şi industriaşi şi să fie supuşi la acelaş dispreţ moral comerciantul şi necomerciantul, cum şi funcţionarii Statului. 4. Pentru organizarea camerelor de comerţ cerem autonomia desăvârşită a camerelor de comerţ, înfiinţarea de burse de mărfuri şi cereale, efecte şi tot felul de produse ale solului. Pe lângă circumscripţiile, unde nevoia va cere, înfiinţarea camerelor de arbitri (comisii împăciuitoare) lângă camerele de comerţ, chiar şi unde nu sunt burse de efecte sau mărfuri, iar preşedinţii camerelor de comerţ să fie de drept trimişi în Parlamentul ţării. 5. Cerem ca impozitul de lux şi 1 o/o asupra afacerei să fie impuse la locul de producţie şi la intrarea mărfurilor în ţară. 6. Cerem amnistierea amenzilor date comercianţilor la legea timbrului de asistenţă socială, cifra afacerilor şi a decretului lege 2969 zis al speculei. * Asupra cercurilor comerciale şi industriale, spre orientarea celor de la distanţă, mai observăm, că membrii acestor cercuri se compun în cea mai mare parte din mici comercianţi, restauratori şi hotelieri, ceea ce se poate uşor înţelege şi din cererile moţiunei. Cu toţii sunt însă Români buni, — mai deloc n’am observat străini printre delegaţi, — dar le place sa vâre în discuţii şi politică de partid. Cei mai mulţi înclină spre Partidul liberal, lucru cam obicinuit la această clasă. Din cauza tendinţelor politice a unor membri, s’au ivit și ciocniri în decursul desbaterilor. Foarte surprinzătoare a fost împrejurarea, cum la banchetul de Duminecă tin delegat bucureştean a propus o telegramă pentru dl prim-ministru Brătianu, care propunere a întâmpinat momentan o seamă de protestări. Aceste protestări nu veneau însă dela Ardelenii ci tot dela delegaţi din Regat, cu inclinăţiuni spre alte partide. Telegrama nici nu s’a mai trimis atunci, ci numai a doua zi, când la începutul şedinţei din nou se produsese diverginte. •o ’ * s ? : . Din prilejul congresului şi-a ţinut adunarea generală (Sâmbătă) şi Asociaţia comercianţilor din Ardeal şi Banat. In adunare s’a pus în discuţie îşi o eventuală fuziune cu Cercul comercial dela Bucureşti. La urmă s’a abandonat ideia fuziune, mânând numai pe lângă conlucrare cu Cecurile comerciale. Acî mai e de observ i*, că în vechiul Regat mai este o organi arri comercială. Sfatul neguloresc, din c.ic fac parte mari şi mici comercianţi,iar ca poartă im comerţ regulat („ învăţat ” sau o firmă mai mare înregistrată, etc ). In ziua primă a Rusaliii .r, Asociaţia şi-a sfinţit steagul, pe care s’a pus : ■ ţia: Asociaţia comercianţilor şi industrişilor români din Ardeal şi Banat. Fraţii din Regat au făcut donaţiuni foarte muntoase pentru steag. Cu totul s’au adunat aproape 30 mii de lei, între cari naşii steagului (dnii Ilaşiu, Doboiu şi Petri) au donat câte 1500 lei. Un raport mai detaila, asupra activităţii Asociaţiei vom publica ocazional. * ^ * * Congresul sindical s’a ţinut in sala de’a „Unicum“. A durat de Dumice* î până Mercuri la ameazi. Au luat pa* . :-'a 200 'delegaţi, cari au reprezentat la 40.060 muncitori organizaţi, partea cea mai mare din Ardeal şi Banat, unde organizaţiile muncitorilorsunt mai înaintate.. . In ’ziua întâia şi a doua s’a discutat asupra raportului Comisiei generale şi a validărilor delegaţilor. Ambele puncte au produs câteva scene furtunoase, cari au fost provocate de delegaţi cu idei comuniste. Aceştia nu erau mulţumiţi cu lucrările Comisiei, pe care bucuros ar fi voit să o răstoarne. Căpetenia comuniştilor era Tomase cu Pauker, pe cari ii mai secunda câţiva tineri neexperiaţi sau delegaţi unguri. Congresul a trimis Duminecă o telegramă guvernului, cerând amnistie pentru cei pedepsiţi când cu greva generală etc. .Răspunsul guvernului a sosit Luni, prin ministrulMuncii, Mârzescu, care prin o telegramă aducea la cunoştinţa congresului, că Maestatea Sa a semnat decretul de amnistie. Ştirea a fost primită cu aplauze. In urma acestei împrejurări s’a domolit spiritul lşi faţă de comuniştii gălăgioşi. S’a