Foaia poporului, 1922 (Anul 30, nr. 1-52)

1922-01-15 / nr. 2

ki». 2 Informa­ţiuni • ! An nou fericit! aducător de bucurie­­ţi Jen­eire, dorim tuturor acelora can ne cetesc ţi sprijin­esc Redacţia Sobolul Un sobol, în dricul verii, Pe când se ’nroşia coaja perii, A scos, în mijloc de cărare, Un 'nursinoiu, cât o căldare. Stăpânul grădinii, la pândă S’a pus, ca să-i facă osândă, Cu sapa ridicată ’n Vânt, Privirea ţintă în pământ, Fierbându-i sângele în vine: „Nu mişcă-acum“, — gândea în sine, „De Un sobor, ştiu se mă scap, ... „Ii 'dau una, cu sapa *n cap !" Da. Chiar şi ea răzbunător, Să aştepţi prea mult, e-obositor. Ţărâna a ’ncetat de-a creşte, Sobo­u­ ’nu mai scormoneşte; Şi femui, cu gând de omor, Aruncă sapa în rozor. — „Tâlharul, m’a simţit, se vede!“ Dar ce-i văd ochii? Nu-i de-a crede! La dreapta, de unde-a pândit, Un m­uşinoiu proaspăt zidit. Ţărâna era încă vie, Mişca şi-atunci, ca o drăcie, învăţătura: Când ai dujmani De ieri, sau învechiţi de ani, Socoată, cum să te porţi, fă-ţi, Şi fii cu ochii î n patru părţi! Petrea Dascatti, „Lu­mina sat lor“ «se va chema, — după cum anunţă „Telegra­ful Român“, — noua gazetă poporală, pe care în aceste zile vrea să o scoată Consis­­torul bisericei gr.-or. din Sibiu. Dacă această gazetă poporală e re­ligioasă, mai are ceva rost; dacă va fi şi politică, o aflăm de superfluă, chiar in interesul direoţimei, care astfel ar da prilej la frecări între gazetele vechi — cu drept­­de existenţă din timpurile grele — şi în­tre nouile gazete, cari vreau să pescuiască încoace şi încolo... Atât deocamdată, amintind numai, că au trecut timpurile „Gazetei Poporului“!..., al cărei bilanţ nu e încă încheiat. Tragerea loteriei „Asociaţiunii“ s-a început Vineri 31 Decemvrie stil vechiu 1921, la 3 ore după ameazi. Rezultatul tragerii îl vom anunţa în numărul viitor. Falsificători de paşapoarte au fost prinşi în Bucureşti. E vorba de o bandă, care a recunoscut, că a falsificat mai multe sute de paşapoarte. Banda stătea în legă­tură şi cir­cun­c­ţionari de poliţie, cari le punea la­­dispoziţie cărticelele tipărite. Se crede, că mai sunt şi alte bande, de­oare­ce numărul paşapoartelor falsificate se ta­xează la mai multe mii. — Aşteptăm, ca Siguranţa, care a pus mâna pe o parte din bandă, să-şi facă datoria până la sfârşit. Blăstem­ul tatălui. Se vesteşte, că ta­­tăl lui Troţki a cerut, ca fiul său să fie excomunicat (scos, dat afară) din biserica evreiască, în chip oficial, considerându-l ca pe un blestem al omonirei. O gazetă en­gleză descrie rara scenă, când bătrânul Troţki îşi blastemă pe fiul sau în sina­gogă. — Troţki cu Lenin, amândoi Evrei, sunt căpeteniile ruşilor bolşevici. Sărman popor rus, pe mâna cui ai ajuns! Cobeşte a rău! Un învăţat englez,­­ economistul Beveridge, publică un articol,­­ bazat­­pe date ştienţifice, în care spune, că d­in anul 1923 vom avea ploi mari, cari vor­­ nimici toate recoltele. Va fi, spune Beve­ridge, o lipsă de alimente, cum n’a mai­­ fost în Europa ,de sute de ani. Comerţul de tărâţe de grâu a fost­­ declarat liber pe întreg cuprinsul ţării. De­­­­spre aceasta au fost înştiinţate toate pre­fecturile din Ardeal. Petroleul a fost oprit de la export (trimiterea în ţări străine) pentru jumă­tatea primă a lui Ianuarie. Asta din cauză, ca i să se poată acoperi toate cererile din­­ ţară. —­­Aci e­­de observat,, că în timpul din Urmă prin multe părţi ale ţării s’a­­ simţit o mare lipsă de petroleu. Aceasta e însă foarte curios, în o ţară unde pă- l mântui­­e plia cu gaz! Ce e La­­mijloc? ! Sau­­nu se scoate destul gaz, sau nu func­ţionează transporturile sau că tot ce se­­ produce­­merge în ţări străine! Desigur­­ e iarăş specula la mijloc! In Bucureşti preţul alimentelor s’a urcat, în mod foarte simţitor, la ajunul­­ serbătorilor. Gazetele din capitală au scos la iveală lipsa de interes a autorităţilor, cari n-au făcut nimic pentru înfrânar­ea spe­culanţilor. Aviz şcolar- In baza ordinului Direc­­­­toratului general al ministerului instrucţiei dela 16 Decemvrie 1921 Nr. 36.569/1921,­­ se aduce la cunoştinţa învăţătorilor confe­sionali, că începând dela acest dat, le în­ceată .Favorul a călători­t cu carnete pe Căile Ferate Române. — învăţătorii de stat pre­cum­­şi cei statificaţi să înaintea? Ia revi­zorai: a) , numele soţiilor lor şi b) număra! carnetului soţiilor. — Revizoratul şcolar al judeţului Sibiu. Primar al Timişoarei a fost numit de inginer Stan Vidrighin, fiul unei fruntaşe familii din Reşinari. Dl Vidrighin , de altcum io persoană binecunoscută în Timi­şoara,­­unde şi înainte de răsboiu a fost în serviciul statului şi al oraşului, ca ingi­ner fele frunte. — Felicitări! Hoţi necunoscuţi până acum a in­trat, acum vre­o 10 zile, la catedrala din Caransebeş, furând o cruce frumoasă şi im­ potir aurit. Uşa catedralei au deschis-o cu chei false. Focul de la Gara de Nord din Bucu­reşti, — despre care am scris într-un nu­măr trecut, — se susţine din partea unora, că iar fi fost pus de mâni rele. Se fac acum cercetări din partea judecătoriei, care a numit şi o comisie de experţi. Focul a pornit din mai multe părţi ale coperişului, de aceea să credem că a fost pus. Baruri de Crăciun. „Banca Centra­lă“, Filiala Sibiu, a dăruit pentru pomul de Crăciun din anul acesta, Reuniunei so­­cialilor români Sibiu diverse mărfuri în su­mă de Lei 2396.95, pentru bolnavii din spi­talul Corp. VII Armată Sibiu Lei 1636.45, Societăţii ocrotirei orfanilor Sibiu Lei 500, Fondului săracilor orăşenesc Lei 500, pen­tru regiunea „Dorobanţii“ din Dobrogea devastată de război şi Lei 500, Orfelinatului „Prinţul Mircea“ Sibiu Lei 313.40, Orfe­linatului ort. rom., Sibiu Lei 313.40, Ofi­ciului Parohial gr. cat. pentru copiii săraci Lei 331.80, pentru alte diverse colecte de total Lei 2200.­­ Sumele de mai sus steu dăruit parte în mărfuri, parte în bani gata, căutând a alina dureri şi suferinţe după putinţă. Aceste daruri le-a făcut Filiale Sibiu în cercul ei de activitate, iar celelalte filiale şi Banca Centrală din Cluj au dat şi ele în jurul lor care cât a putut. In de­cursul anului trecut „Banca Centrală“ e dăruit cu totul peste 200 de mii Lei pentru scopuri­­de binefacere şi culturale. — Dum­nezeu­­să răsplătească îndoit aceste fapte milostive. — Să ajutăm cu toţii Banca Cen­trală, că şi ea ne ajută. Abonamentul la „Foaia Poponnciî* costă delt 1 Ianuarie 1922 Lei 40.— anual, clipă cum stă scris pe pagina primă şi am spus în immer­ii trecuţi. Rugăm pe abonaţi să nu treacă cu vederea aceasta la trimi­terea banilor. Un număr va costa 1 Ies. Incorporarea contingentului 1922 se Va face pe ziua de 1 Februarie 1922. Aşa ci s’a anunţat acum dela cercul de recru­a­tare Sibiu, cu data de 5 Ian. 1922. Prin ur­mare s’a amânat ziua de 21 Ianuarie, după­­cum­ se publicase mai înainte. Lipsă de grâu se observă prin mai multe părţi din vechiul Regat. Şi anume chiar în acele judeţe, unde recolta a fost mai bună. Credinţa generală este, că s’a cumpărat şi exportat în ascuns mai mult decât trebuia. Asta cu ajutorul permiselor de contingentare, prin cumpărările mari­lor bănci şi alte şiretlicuri. Mulţi cer acum o controla strictă a grâului ce mai este în ţară, ca astfel să se încunjure lipsa de pâne, prin unele părţi, până la noua re­coltă. Vagoane şi alt material de cale fe­rată, luate din România în 1916—1913, urmează să căpătăm de la Bulgaria, în baza contractului tre pace. O parte din vagoane au fost predate, restul trebue predat­­e săptămânile­­acestea. Predarea se face la Oborişte, staţie pe linia Bazargic-Varna. — Incet-încet vom ajunge la vagoanele ne­cesare ţării noastre! Un «nou tren mixt s’a‘pus în circulaţie» cu începere din 6 ianuarie 1922, între Si­biu­­şi Vurpăr, după mersul următor: Plea­­­că din Sibiu la 5 ore 10 minute şi soseşte în Vurpăr la 7 f ore 40 min.; pleacă din Vurpăr la 8 ore 10 minute şi soseşte în Sibiu la 10 ore 29 min. Pentru orfani. Mamele şi tutorii a­­celor orfani de războiu, cari doresc a în­văţa vre-o meserie, sunt invitaţi să se pre­zinte la Primăria oraşului Sibiu (scara I, pşa No. 2) între orele 8—12 a. m., până, cel mai târziu la finea lunei Ianuarie 1922, Consiliul orăşenesc. ‘Cinema „Carpaţii“ Sibiu, promenada Bretter,­­se deschide la anul nou. Aci se vor proiecta cele mai frumoase filme, de la renumitele case de filme americane, fran­ceze şi italiene. In timpul spectacolului pu­blicul­­are la dispoziţie un bufet elegant și­ o bodegă modernă. Numărul de față al foii noastre cst­­prinde 6 pagini. PVAi\ PUPURUUU Poşta Red­aţiei T. H. Poezia trimisă m­ă putem publica, nefîind originală Nu-i pei nis a Cimite la gazete poezii luat­ din cărţi. — Pu ul­­es­pec iy e «cupat A. B. Postul fost vacant la A im n stiaţie s’« ocupat. V F. în R. (Jn preşedinte g âniţeresc ne cere si publicăm rezultatul referitor la .Munţii re­­vindecaţi* Nu puteţi da ceva amănunt­? Redactor responzabil: Nicolae Sratu Editura şi tiparul: „Tipografia Poporali”* Pig. a

Next