Foaia poporului, 1922 (Anul 30, nr. 1-52)

1922-01-15 / nr. 2

Pag­. 2 Ori­care­­ar fi deslegarea chestiei po­litice interne, dacă nu vor fi întrebuinţate­­ în folosul României mari, toate puterile, reprezentate prin mari apostoli ai nimicei­ţi ai cinstei, din tot cuprinsul hotarelor noastre,­­sigur că situaţia actuală a guver­nului tiu va dăinui mult. România Soare, în care trăesc mai bine­­ de 15 milioane conştiinţe, în situaţia ei­­ de­­astăzi, a! cărei buletin de sănătate nu­­ ne face să zâmbim, ci ne scoate o lacrima­­ din­­adâncul inimei, trebue ridicată pe stâl­­­­pii cei mai puternici.­­ S'a zvonit, că M. S. Regele vii face un­­apel călduros la toţi fruntaşii politici , de orice partid, în scopul de a-şi da mâna, ca să salveze Patria. De ce să aşteptăm­­ ca acest îndemn să nu vin­ă dela Maiestatea­­ Sa? Eu-s Vremurile extraordinar de cum- j­plite, n’am epuizat (isprăvit) încă toate­­ mijloacele puse în serviciul refacerii ţarii! ■ Cuvântul Maiestăţii Sale să ne unia­­­­scă? O putem face şi noi! Cuvântul Maie- J stăţii Sale să fie cel din urmă. Şi peste acest cuvânt nimic să nu mai poată trece,­­ Cuvântul Maiestăţii Sale să ne fie ultima­­ nădejde. Am ajuns oare în această situaţie?­­ Credem­­că nu. Păstraţi cea din urmă lu­mină va­­minţii, cea din urmă vorbă de mân-­­ tuire, pentru fapte Vremi. Dar astăzi, când­­ avem destule forţe întrebuinţate în scopul­­ de a nu ne înţelege unii cu alţii, — pen-­­ tru ce să nu le câştigăm şi să le folosim întru mult ceruta şi simţită unire a gându­rilor, a sentimentelor, la binele obștesc!? !­­. Situaţia politică nu e mai lămurită, ca în săptămâna tre­cută. Nici un partid mai mare nu s’a de­clarat încă o­ faţă pentru sprijinirea gu­vernului Tache Ionescu. Se crede, că dl prim-ministru, Ionescu din Sion va cere dela Maiestatea Sa dreptul să disolve acest Parlament, dacă nu l-ar sprijini. In cazul, că n’ar primi acest drept atunci guvernul se va mulțumi in zilele viitoare. In fața unei astfel de stări, Maiesta­tea h'ar putea a’ere de â. î tre un guvern format s*miai din Partidul Liberal sau un guvern Iorga-Maniu-rîondor-MargitLoman- Coandă (a! celorlalte partide mai mari). Domnii Maria şi Vaida sunt aşteptaţi pe ziua de 14 ian. în Bucureşti. Se svo­­neşte, că s’ar­ putea întâmpla din nou lu­area pertractărilor între Partidul Naţional şi Partidul Liberal a! dlui Brătianu. Cât pentru deputaţii averescani ardeleni, între ei sunt mari frecări. Tot mai mulți lasă pe Cega şi­­­roza, cari au spart Ardealul. Vizita Regelui Serbiei în România In preajma serbătorilor Crăciunului s’a svonit, că Regele Alexandra a! Serbiei va vizita România, fiind primit la Sinaia, unde familia naoastră regală petrece Crăciunul. Din acest prilej, în unele cercuri bine informate din Bucureşti s’a lăţit ştirea aflată din jurul Palatului, că vizita Regelui Serbiei ar sta în legătură cu o apropiată iogodnă a lui cu Principesa Maria a Ro­uă aniei, ceea ce s'a şi Întâmplat. Regele Alexandru a sosit la Sinaia Duminecă­­dimineaţa la orele 10 şi 20 mi­cuţe .In gară a fost aşteptat de însuşi FOAIA POPORULUI Maiestatea Sa Regele Ferdinand, Princi­pele Carol, moştenitorul tronului nostru, Principele Gheorghe, diadohul (moştenito­rul) Greciei, prim­-ministri­ Tache Ionescu precum şi alţi miniştri, generali şi repre­zentanţi ai autorităţilor. La intrarea tronului regal în gară, mu­zica regimentului de vânători a intonat ini­mii regal sârb. întâlnirea dintre cei doi Suverani a fost cât se poate de prietenoa­să.­­Dela gară Suveranii s'au îndreptat în automobil­­spre mănăstirea Sinaia, unde a avut loc un serviciu religios La Ora 1 s'a 'dat un prânz de gală, în castelul Peleş, in onoarea înaltului oa­­spe .Au luat parte pe lângă membrii fa­miliei­­regale, mai mulţi miniştri şi înalţi dignitari tre stat. In decursul mesei Ma­iestatea Sa Regele Ferdinand a ţinut o vorbire,­­care a făcut o profundă impresie, prin căldura şi sinceritatea celor spuse. Intre altele, Maiestatea Sa a vorbit de prietenia Şi legătura de arme, între Serbia şi România, ce s'a făcut în anii din urrmS. Regele Alexandra a! Serbiei a răs­puns Intr'un mod foarte cordial, asigurând Familia noastră regală de temeinicia a- Iianţei dintre amândouă Regatele. Logodna Principesei Marioara cu Re­gele Alexandru al Serbiei s'a serbat Du­minecă Seara, din care prilej a avut loc un fel doilea prânz de gală în Castelul Pe­des. Regele României şi Regele Serbiei au anunţat în mod oficial logodna. Data căsătoriei «nu a fost încă numită. Se crede însă că va fi în curând, poate chiar în Febr. Regeie Alenudm a plecat Mercuri 11 , Ianuarie, cu tren spada!, dela Sinaia la Belgrad. Se crede* eu de Bobotează iar­­ va Veni ’ la Bu­ utice*.!. Oricum am privi lucru­, acest eveni­ment în Familia noastră regală numai a­­vantagioa poate să fie şi pentru ţară. Prin­­ căsătoria acestor doi tineri, legăturile din­tre acele două ţări vor deveni cât mai prie­tenoase şi strânse între­olaltă, întriun cias bun şi cu noroc. Acum numai împărţirea Banatului să se facă ceva mai drept! I­DL Vaida a îndreptat un râu din cele malte, de cari se află prin Ardeal şi Bănat. Anumite linia ferată Caransebeş— Orşova a fost trecută de la Direcţia regio­­­­nală Timişoara la cea din Craiova. Urraa­­­­rea a fost, câ­te Craiova dorinţele Bănă­­­­ţenilor îru mai erau luate în seamă, spre­­ pildă nu primeau vagoane, decât foarte pu­ţine­­şi pe lângă mari greutăţi, astfel că mai­­multe fabrici începuse în timpul din urmă la înceta lucrul din lipsă de cărbuni, despre ceea ce am scris şi noi în un număr trecut. Cererile Bănăţenilor pe la Craiova şi Bucureşti erau mereu trecuse cu veder­e­a. Atunci s’a cerut dlui Vaida să se întrepună la guvern pentru alipirea din nou a liniei Caransebeş—-Orşova la Direcţia Timişoarei. Intrepunerea dlui Vaida a şi avut succes. Astfel acum Bănăţenii interesaţi la această linie vor fi cruţaţi de multe necazuri. Iată o pildă din „relele“ ce le aduce „regionalismul“ dlui Vaida !! «*: ----------s—i— r ~-t—- —-—— Spre ştire Mulţi restanţieri ne-au scris în timpul din urmă, scă se i mai aşteptăm cu plata până după serbători. Ţinând cont de aceasta, la controla abonaţilor de la 1 Ianuarie n’am oprit foaia decât aceluia, cari n, că pe anul acesta nu o mai abone Deaceea ne adresăm restanţie rugarea: Binevoiţi a achita In lietarsu' luna Ianuarie, restanţa din trecut, (1» Nr. 4# aţi primit deja socoate) iar întmncâ, se poa­te mai plătiţi ceva şi pe anul 1922. — A­­ceia insă, cari nu mai vreau să fină foaia și pe ’'anul acesta, îi rugăm sa ne trim**' înapoi Nr. 1 sau 2, scriind pe ti, c* o mai abonează. Atunci noi știm te “ oprim foaia momentan. Așa noi avem cheltueli cu foaia, iar iui cerem plată. Silă de abonament im sc nimănui. Se poate întâmpla însă, că a trimis înapoi, cu adresa corigai, ^ peardă. De aceea mai bine este s ^ o epistolă deosebită, prin case su ! noscut la administraţie, că nu au foaia,­­dar ne anunţă şi trimite restante. Fiindcă a trimite îuaj foaia, iar plata restantă pe un «• nu, încă nu se poate. Pe aceş siliţi a-i da în judecată în­ timp. Scriem toate acestea cât se poate lămurit, ca să fim înţeleşi de toţi, ci şi de aceia, cari acum la urma vreau să scaipe cu vorbe goale, că n'a primit de câte un număr, sau că foaia a mers altul etc. Noi am ruga pe­ oamenii, jos să fee cugete, că nu-i frumos a­i cinste, du pace foile noastre vechi ţin azi şi aşa ca foarte mari gre­dăm fiecăruia ce-i al lui! Asta e­­ cea bună, frumoasă şi creştinea? Târgul de iarnă al Sfu. s’a ţinust în anud acesta dîh '' Ianuarie. Pentru prima oară , schimbat, ca să nu mai cadă româneşti ale Crăciunului I totdeauna în Lunia primă • nostri, sau mai bine zis dup.. i Saşilor, ziua târgului de mărfuri, prin ur- I mare târgul de vite cădea de obiceiu tot în serbători!« Crăciunului nostru. Acum în România întregită, s’a schimbat a termen nepotrivit pentru noi­. * In anul acesta târgul de vite s’a ţinut pe un ger de iarnă numai ca­­ . Cu toate acestea târgul a fost bine cercetat, atât de­­ vânzători, cât şi de cumpărători. N'a fost chiar multă lume, dar totuşi destulă, în­deosebi cumpărători din vechiul Regat. Preţul vitelor încă s'a ridicat faţă de trecut, deşi vite aşa bune ca de alte­ ori n’au­­fost aduse, la târgul acesta. Motivul credem că este a se căuta în lipsa de m­­­treţe. Caii au fost scumpi, plătindu-se pre­ţuri dela 4—8000 Lei,, după calitate. Va­cile mai bune cam 2000 Lei, dar au fost şi mai ieftine, până la 1000 lei, dacă ia fost o­abă, pe când vaci frumoase au tre­cut şi de 3000 Lei. Perechea de boi a fost ai 6—8000 Lei, după calitate. Porcii încă s’au ridicat în preţ, iar tăiaţi gata 15—18 Lei pe kilogram. Târgul de mărfuri, ţinut Mercuri 1st 11 Ian., a fost slab cercetat. Asta din cau zăpezii, care în noaptea dinspre ziua ti­gului începuse a cădea din greu, iar dimineaţa zilei de Mercuri a mai luat-o cu vânt. Bieţii vânzători, în loc de muşti s’au pomenit deodată cu şetrele pline zăpadă. Către iameazi a încetat ninsoarea vânt, după ce târgul a devenit ceva mai ar­mat, deși publicul cumpărător se cam­­s­pise.

Next