Foaia poporului, 1923 (Anul 31, nr. 1-52)

1923-01-07 / nr. 1

Pag. 2 venitul proprietăţilor clădite şi darea pe venitul imobiliar. Mai sunt: darea pe venitul întreprin­derilor comerciale şi industriale, în jurul căreia e posibil sa se discute mai mult; apoi darea pe venitul profesiunilor libere (medici, advocaţi, ingineri şi alţii), de cari su­nt mulţi şi între deputaţi, prin urmare să prevede discuţie mai lungă. Cu toate acestea, să crede că Camera se,,va închide Mercuri sau cel mai târziu Joi, luând vacanţă până la 22 Ianuarie, ceea ce a făcut Senatul încă Sâmbătă în 30 Dec. 1922. Detailuri asupra nouilor dări vom a­­duce în numerii viitori. Darea pe cifra de afaceri E nedreaptă şi se va şterge­ In şedinţa Camerei de Vineri 29 Dec. 1922, deputatul Traian Stănescu a criticat aspru impozitul pe cifra de afaceri (1%, 3, 6, 10 şi 150­0), spunând, că acest impo­zit, aşa cum se aplică azi, este o adevă­rată plagă pentru comercianţi şi consu­matori. Răspunzând ministrul de finanţe Vin­­tilă Brătianu, a declarat următoarele: Bu­getul (venitele statului) de prezent se ba­zează, în veniturile prevăzute, şi pe impo­zitul pe cifra de afaceri şi de aceea se încasează. Dom­ia sa recunoaşte însă, că acest impozit este şi nepotrivit şi nedrept, şi că în înţelegere cu toţi părtaşii acestei idei, se va înţelege să şteargă acest impo­zit din bugetul viitor. Export de vite în foc de porci După cum se ştie, cu ziua de 15 De­cemvrie a fost cu totul oprit exportul de porci. Chiar şi cei ce au fost primit per­mis şi au dat partea necesară la vite oraş, dacă până la 15 Decemvrie nu şi-au ex­portat la ceea ce aveau dreptul, permisul a fost declarat de nevalabil. In urma acestei stări, Ministerul de Industrie şi Comerţ a primit mai multe cereri, ca să se permită exportul de vite cornute în loc de porci, pentru­ cotele de porci ce au fost date la abatoriile (măce­lăriile orăşeneşti) din ţară, în timpul din 20 Septemvrie până la 15 Decemvrie, dacă în acest timp n'au putut să isprăvească întreg exportul. Greutatea v­ițelor să fie socotită egal cu a porcilor dați la abator. Până acum ministerul n'a aprobat ce­rerile acestea, care, zice ministerul de co­merț, sunt contra ordonanței, prin care a­­ceste permise au fost nimicite după ziua de 15 Decemvrie. Pe când din partea unora se cere, ca un loc de porci, pentru permisele nefolosite să se lase la export vite,­­ din partea altora se cere oprirea vitelor pentru export cu totul. Şi anume gazetele din Bucureşti tostesc, că Primăria Capitalei s’a între­­pus la dl Sassu, ministrul industriei şi comerţului, ca să se oprească cu totul de la export vitele cornute (boi şi vaci), fiindcă lipsa de carne se simte din ce în ce mai mult. Ministrul comerţului n’a dat un răs­puns hotărît, tfai a spus delegatului Primă­riei, că va cerceta chestia, şi, în tot cazul, 11’ar putea fi vorba decât de o oprelişte trecătoare a exportului de vite. Cu alte cuvinte, spus mai verde, mi­nistrul se ocupă totuşi cu gândul să o­­prească exportul vitelor. Urmarea ar fi, că preţul vitelor din nou va scădea, ca apoi la Bucureşti să poată avea carne ieftină. FOAIA POPORULUI Ba unele cercuri din Bucureşti cer, ca nici orăşelele mai mici din provinţă să nu mai capete cotă din vitele cumpărate pentru export. Vezi Doamne, în aceste orăşele e belşug destul, numai Bucureştiul (plin de lux !) e în sărăcie !... Scumperea în Ardeal mai curând creşte, decât dă înapoi, pe toate pieţele Ardealului şi Banatului. Preţurile se urcă mai tare la mărfurile de coloniale (de-ale mâncării) şi la textile (stofe). Cauza, care pricinueşte această scumpire crescândă a traiului este — după părerea celor mai mulţi — în primul rînd valoarea leului, ce vecinie se schimbă, mai mult în jos decât în sus. Pe lângă scăderea leului mai sunt apoi greutăţile transporturilor, vama şi dările mai mari, pe cari Ardealul le plăteşte acum către Stat spre deosebire de vechiul Regat. Un mare neajuns, ce stă în calea indu­striei şi comerţului, este şi lipsa de bani între oameni. Neavând oamenii bani, mulţi nu pot să cumpere ceea ce le-ar trebui. In acela? timp negustorii şi meseriaşii nu pot da pe aşteptare, fiindcă ei încă au lipsă de bani şi lor încă fiu le dă nimenea pe aştep­tare. Din aceste cauze, în curând vom ve­dea, că mulţi comercianţi şi industriaşi nu vor mai avea atâtea mărfuri ca până acum. Va trebui să urmeze o restrângere a fabri­cării şi vânzării unor­­mărfu­ri. Iar cei ce le au, vor fi siliţi să le vândă oricum, dacă vor a­duce lipsă de bani, fate când cei ce nu duc lipsă de bani, vor vinde pe rînd cum le va conveni mai bine. Mai considerând apoi, că peste câteva luni vom avea să plătim noui dări mai mari,­­mi diar încape îndoială, că ne aşteaptă­­ pe toţi vremuri grele. Având acestea în vedere, va fi bine, daca oamenii noştri nu se bagă acum în noui datorii, ci din contră vor căuta să se scuture de datorii vechi, ca astfel să poată mai ușor suporta lipsa­­de bani, care va fi — după cum se prevede, — tot mai vădită în viitor. Ridicarea lefurilor deputaţilor Deputatul liberal Marcu a d­epus, în şedinţa Camerei din 29 Decemvrie, un pro­­ect (plen) de lege, în numele mai multor deputaţi, prin care se cere sporirea lefu­rilor deputaţilor şi senatorilor la 200 lei pe zi (unele foi au scris că se va urca la 300 lei), în timpul când se ţin şedinţe, plus un salar fix de 3000 lei pe lună, în tot timpul cât e deputat. Legea a fost votată. Numai vreo 4­5 deputaţi au fost contra. Deputaţii ţără­nişti nu au votat deloc, iar naţionaliştii şi averescanii, după cum se ştie, nu sunt în Cameră. . . Herghelia dela Sâmbăta Dl protopop şi senator Borzea, în şe­dinţa Senatului de la 27 Decemvrie, a de­pus un memoriu al Locuitorilor din ţinutul Făgăraşului, cari cer să li se dea mai mult pământ. Intre altele se cere strămu­tarea hergheliei Statului de la Sâmbăta. Ministrul Constantinescu a răspuns, că din 8000 de jugăre, cât a avut Statul în ţinutul Făgăraşului, s'au dat 7100 ţărani­lor. Acum se cere desfiinţarea hergheliei dela Sâmbăta, pentru a se mai da pământ ţăranilor. Dacă s'ar face acest lucru, ar fi o crimă în contra economiei naţionale,­­ căci herghelia Sfatului de la Sâmbăta e de No. 1 300 de ani şi acolo se găsesc cei m­ai frumoşi armăsari din Ardeal. Azi ar trebui peste 300 milioane, ca să se facă o herghe­lie după modelul celei de la Sâmbăta. Despăgubirile de răsboiu au ajuns în discuţie în şedinţa Camerei dela 29 Decemvrie. La întrebarea deputa­tului Bălănescu, ministrul de finanţe Vin­­tilă Brătianu a răspuns între altele: N’am putut plăti până acum, fiindcă noi încă n’am primit dela ţările învinse. Dar în Ianuarie va Fi conferinţa de la Bru­­xela şi Paris, unde se va discuta chestia despăgubirilor de la Germani. Conferinţa ţi­nută la Spaa a făcut României o cotii foarte mică, pe care noi nu o recunoaştem, ci cerem mai mult. Dar, fie că am avea despăgubiri ve­nite din afară, fie că nu le vom primi, plata despăgubirilor în lăuntrul ţării se va putea face numai cu ce vom căpăta din afară şi cu ceea ce va putea da ţara noastră. Pentru ca cu ocazia bugetului (venitele şi cheltuelile pe anul viitor), să facem un început, rog pe reprezentanţii ţinuturilori păgubite de răsboiu, să cerceteze împre­ună cu comisia bugetară, care sunt des­păgubirile ce trebuesc să fie plătite mai întâi și sumele ce trebuesc pentru aceste plăți. Stăm­­deci tot unde am fost acum 4 ani. Politica externă Conferinţa de la Lausanne, încheie­rea păcii nu se arată aşa de apropiată pre­cum se credea săptămâna trecută. In discu­ţiile de amănunte a diferitelor puncte din contract se nasc din nou neînţelegeri între­­ Turci şi între Marile Puteri, cu deosebire Anglia. De astădată neînţelegerea e ceva mai mare ca cele de până acum, căci e vorba de părăsirea din partea Turcilor a oraşului Mossul şi a împrejurimii lui şi predarea lui în mânile Englezilor, în a că­ror stăpânire a fost. Turcii au adunat trupe spre nord de Mossul, iar englezii au por­nit spre Constantinopol opt vapoare de răsboiu. Ruşii nu perd prilejul de a aţâţa pe turci. Tot cu neînţelegere s'au sfârşit »* desbaterile privitoare la orânduirea jude­cării străinilor locuitori în Turcia. Marile puteri cer, ca la tribunalele unde se vor judeca procesele dintre străini şi turci, să fie şi judecători străini, numiţi de turci la recomandaţia tribunalului internaţional din Haga. Turcii nu vreau nici cum să se învoiască la asta. Consfătuirile de pace ruso-române î­-au dat până acum un rezultat mulţumito­r. Ple­când ministrul nostru de externe la Paris pertractările au fost întrerupte. Aşteptăm după sărbători să se înceapă iară. Anglia, Franţa şi Italia se pregătesc pentru conferinţa financiară ce se va des-­ chide în curând la Paris. Va fi continuarea conferinţei de la Londra, privitor la des­păgubirile ce trebue să plătească Germania. Germania. Se pregăteşte de aseme­nea pentru răspunsul, ce trebue să se dea la această conferinţă. Grecia. Liniştea şi ordinea încep să se întărească în această ţară, plină de atâtea tulburări în vremea din urmă. Prima instituţie ce şi-au pus-o în rând e ar­­mata. Nu de mult le-a sosit o mulţime de tunuri şi muniţii în portul Salonic, toate fabricaţie engleză, comandate de fostul guvern. Polonia- Pictorul care a omoorît pe preşedintele republicei poloneze Narutovici, a fost condamnat la moarte.

Next