Foaia poporului, 1923 (Anul 31, nr. 1-52)

1923-01-28 / nr. 4

1532 a„. A soc. pentru Literatura Român.­î Loco Str. Şaguna 6 -în fiecare Duminecă Cea mai veche foaie naţionala poli­­tică­ poporală înfiinţată la anul 1892 Duminecă, 28 Ianuarie 1923 Nr. 4 Apare în fiecare Duminecă PREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an..................................Lei 60.— Pe o jumătate de an . . . . Lei 30.— Pe un pătrar de an ... . Lei 15.— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Redacţia şi Administraţia: Sibiu, str. Mitropoliei (Măcelarilor) No. 12 (lângă poştă) Telefon Nr. 146. Adresa telegrafică: „Foaia Poporului“ INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, str. Mitropoliei (Măcelarilor) 1No. 12 Preţul inseratelor: Un şir petit 3 Lei pentru fiecare public» « Ce se petrece în ţară La graniţele ţării­­ linişte, după cum anunţasem şi în nu­mărul trecut. Nicăiri deocamdată nu e pe­ricol de răsboiu. Ameninţări serioase un­gureşti nu s’au mai întâmplat. Doar vreo doi soldaţi Unguri au mai fost prinşi din­coace de graniţă, pe teritor românesc; ei au declarat, că i s’au rătăcit. Că e aşa, sau voiau să spioneze, e altă căciulă. Comisia ţărilor interaliate dela Buda­pesta (Franţa, Anglia, Italia şi Japonia), a fost zilele trecute pe la graniţa ungară să cerceteze. A constatat, ca Ungaria n’ar fi făcut concentrări­­de trupe la graniţă. Comisia nu zice, însă, nici albă nici neagră,­­despre atacurile întâmplate la graniţă, în serbătorile Crăciunului. Interesant e şi a­­ceea, că în Comisie, România n’a fost reprezentată. De silă, ca de voie bună, Ungurii vreau să-şi dea pace. Bine­înţeles. Fiindcă ne ştiu graniţa noastră întărită, ceea ce e bine să şi fie. Acelaş lucru îl putem spune şi de Bulgaria, la a cărei graniţă încă s’a întâmplat zilele trecute o ciocnire, între grănicerii noştri şi nişte soldaţi bulgari, cari desigur încă vor fi voit să spioneze graniţa românească. Măsurile luate în ţară la noi, la graniţa din­spre Ungaria, sunt foarte stricte. Armata îşi va fi având moti­vele ei. Astfel dealungul graniţei, ca şi în o parte a Ardealului şi Banatului, s’a declarat un fel de stare de asediu (stare die răsboiu). Comandamentul militar e la Cluj. Aceste trăsuri nu sunt a se considera ca un pericol momentan, ci ca măsuri de prevedere, până când se va lămuri situaţia în Germania şi se va încheia pacea între Turci şi Greci. In politica ţării s’au început acum, după serbători, noui frământări, în vederea deschiderii Corpu­rilor Legiuitoare. La 22 Ianuarie era să se înceapă şedinţele. Dar, din cauza în­­zăpezirii trenurilor, n’au fost venit la Bu­cureşti nici 100 de deputaţi. Astfel şedinţa de Luni s’a amânat pe Vineri 26 Ianuarie, până când s’a dat cu socoteala, că se vor aduna destui deputaţi, ca să Se ,'poata începe şedinţele. Ce face guvernul. Ştirile din urmă spun, că în şedinţa de Vineri acum, guvernul vrea să depună în Parlament proectul (planul) pentru noua Constituţie. Ca din acest prilej să nu se întâmple noui frământări, oamenii guver­nului umblă să ademenească pe unii frun­taşi şi deputaţi din opoziţie, ca să intre în Cameră şi Senat. Partidele din opoziţie ţin în aceste zile consfătuiri, spre a ho­tărî ce se face, dacă guvernul va prezenta proectul de Constituţie. Hotărîrile se vor lua în zilele din 23—25 ian. Se dă cu socoteala, că Partidul ţărănesc, care acum câteva săptămâni a intrat în Cameră, după prezentarea proectului de Constituţie va părăsi din nou Parlamentul, conform ho­­tărîrii luate la timpul sau. Dl profesor şi deputat Iorga e de prezent la Paris. In sinul Partidului poporului sunt două cu­rente : Generalul Au­rescu e contra, fostul ministru Argetoianu pentru intrarea în Par­lament. Intre Partidul naţional şi Partidul ţărănesc se poartă de prezent consfătuiri,­­spre a începe laolaltă lupta extraparlamen­tară, după ieşirea din Cameră. Dl Maniu la Maestatea Sa- Dl Maniu a fost Sâmbăta trecută în audienţă la Maestatea Sa Regele. Din a­­cest prilej, dl preşedinte al Partidului Na­ţional a pus dîn nou în curent pe Mae­statea Sa, cu punctul de vedere al acestui partid, care consideră parlamentul actual de nelegal, — fiindcă s’a făcut prin alegeri aşa urîte, — şi de aceea nu poate lua parte la şedinţele unui astfel de Parlament. O votare grabnică a Constituţiei, le-ar plăcea şi doresc Li­beralii. Din acest motiv ar fi hotărît, ca proectul să fie deodată prezentat şi la Cameră şi la Senat. Vom vedea ce mai e în stare să facă acest guvern cu parlamen­tul său, ce şi l-a ales pe sprânceană. Ciocniri între armata franceză şi germani nu s’au întâmplat, doar ici-colo cazuri răs­­leţe fără importanţă. Până de prezent Francezii au rechi­ziţionat mai multe băişaguri de-ale Statu­lui. Cât pentru cele private, lucrătorii de­clară, că dacă armata franceză va cuprinde şi aceste băişaguri, atunci ei (lucrătorii) vor înceta lucrul. Se crede, că în zilele acestea se va putea ajunge la vro înţelegere oarecare cu guvernul german, pe care să bizuesc Nemţii din Ruhr. In caz contrar Franţa e poate silită a înainta şi mai mult în Germania, situaţia se va complica tot mai tare, atât în Ruhr, cât şi în Germania întreagă, iar până la urmă cine ştie ce mai poate ieşi din neplătirea despăgubirilor de răsboiu. Ocupaţia francezi în Germania Francezii au ocupat întreg ţinutul ger­man, unde sunt băişagurile cele mari de cărbuni şi fer. Acum, după ocupare, gu­vernul german din Berlin declară, ca el nu se mai simte obligat să dea cărbuni Francezilor, în contul plăţii pentru despă­gubirea de răsboiu. Mai nainte Germanii trimiteau zilnic în Franţa, un anumit număr de vagoane cu cărbuni şi alte lemnării. Francezii au încercat să înduplece pe Germani la liferări. Aceştia au răspuns, că ei numai pe plaifi­c­­ot face aceasta, după­­ce guvernul german nu le mai plăteşte nouile liferări. Francezii vreau sa încun­­jure nemulţumiri în populaţia germană, ca­re e foarte număroasă în acel ţinut. Numai lucrători în băi­­sunt mai multe sute de mii. Unii dintre aceştia voiau să pună la cale o grevă generală. Dar a fost împiedecată. Politica externă Conferinţa dela Lausanne. Sunt sem­ne, că în curând­ se va semna contractul de pace. Americanii, dar mai ales Englezii, în vremea din urmă s'au arătat foarte ne­răbdători, pentru încetineala cu care decurg desbaterile acestei conferinţe. Firea engle­zească repede la treabă, nu s’a prea nă­răvit cu firea orientală, trăgănătoare, de­­aceea fără multă vorbă au hotărît ca pe săptămâna ce vine să fie subscris con­tractul. Chestiunea ţinutului Mossul, a­­supra căreia încă nu s’au înţeles englezii cu turcii, nu va fi cuprinsă în contract. Din cele desbătute mai nou la conferinţă, e de însemnătate învoiala încheiată între turci şi greci, ca să schimbe populaţia, adecă pe grecii din Asia Mică sa-i mute în locul turcilor din Grecia. Mutarea se­ va face cu plan şi rânduială. Un negustor va schimba cu alt negustor, un muncitor cu alt muncitor şi aşa mai departe. Dacă schimbul acesta va reuşi, poate să-l facă şi alte state. Grecia se arată din nou gata de răs­­boiu. Are în Tracia, în partea dinspre Turcia, vreo 70.000 soldaţi. Dacă n’ar fi la graniţă o făşie de pământ, păzită de francezi, de mult ar fi fost încăierări între greci şi turci. Noi credem, că armata gre­cească e mai mult ca să înfrice pe turci, să fie îngăduitori la conferinţa de pace. Turcia. E oarecare îngrijorare pentru concentrările de trupe greceşti la graniţă. In oraşul Smirna au executat 11 negustori greci, pentru că au făcut li­erări armatei greceşti sub ocupaţie, împuşcarea lor a produs nemulţămiri în Grecia. Bulgaria La exemplul Ungariei s’a arătat cam neastâmpărată în săptămâna a­­ceasta. Trecerile comitagiilor peste graniţa română şi sârbească s’au înmulţit. Guver­nele ambelor ţări au trimis proteste la Sofia.

Next