Foaia poporului, 1923 (Anul 31, nr. 1-52)

1923-10-21 / nr. 42

No. 42 „România" noul organ al Partidului Naţional la Bu­cureşti a apărut în 15 octomvrie c., precizându-şi ţinuta,, între altele, în modul următor: „România“ nu este ziarul unui partid, ci al unei credinţe. Ca şi partidul,, credinţa este veche şi este totuş veşnic nouă. Ea se rezumă în cele două idei de temelie ale luptei româneşti de peste munţi: naţionalitate şi democraţie, puritate nu de o vorbărie ră­suflată sau perfidă, ci de suflul unui idealism gata la cele mai nobile jertfe. In acest semn vom învinge". Recomandăm societăţilor, intelectualilor şi ţăranilor fruntaşi de la sate, să se aboneze la „România", care va i­nforma pe fiecare , despre tot ce se petrece în Capitală şi în politica mare a patriei noastre iubite. Re­dacţia şi administraţia: Bucureşti, Calea Vic­toriei 52. Abonamentul: 500 lei anual,, 300 pe 6 luni, 180 lei pe 3 luni. Cu numărul (2 lei) se află la toate depozitele de ziare. Criza economică în America Ultimele date statistice, pub­icate de Mi­nisterul de comerţ al Statelo­r­ U­nite, arată, că comerţul american trece prin o criză de­stul de mare. Anume: Importul lânei a scăzut la 13 milioane livre faţă de 30 milioane în luna Iunie şi 331/2 milioane în luna Iulie 1922. (Adecă pentru America V a cumpărat mult mai pu­ţină lână, ca în alţi ani. O dovadă, că fabri­cile americane nu mai lucră ca mai nainte). Exportul bumbacului a scăzut la 30 mi­lioane yarzi faţa de 60 milioane din Iunie 1922. Exportul cauciucului a scăzut la milioane livre faţă de 79 milioane în iulie 1922. (Bumbac şi cămine, cari se produc în America, s'a vândut deci, afară din ţară, mai puţin ca în anii trecuţi). Depozitele de mărfuri cresc enorm, în schimb producţia suferă o mare scădere. — Uzinele de fier de pe teritorul Statelor­ Unite nu lucrează azi decât cu 6972 procente din capacitatea lor faţa de 80 k gp di­n aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. Gazetele americane cer, ca guvernul Statelor­ Unite să ia măsuri pentru încurajarea exportului, şi să vină în ajutorul industriilor ameninţate cu ruina. Birourile de plasare sunt asaltate de lucrători fără ocupaţie. In 27 de centre indu­striale din cele mai însemnate, au fost con­­­­cediaţi un mare număr de lucrători, i ; I i • După datele de sus, în America nu e prea bine cu lucrul în fabrici. Că aceste date sunt absolut aşa, sau cumva umflate de autorităţile americane, ca astfel să spe­rie pe eu­ropenii cari vreau să plece la Ame­rica, noi nu putem controla. Dar vedem, ca cam consună cu ce ne scrie dl Popescu din Farrell. Scrisori către unul-altul Vecine Gheorghe! Mai acum vre­o patru zile, te-am văzut trecând cu carul pe dina­intea şcoalei. Tu şedeai pe ceglău, mânând boii, iar băiatului Ionuţ din clasa a V-a i-ai poruncit să se pitule după leitră, ca să nu-l vadă învăţătorul din şcoală. Ştii vecine, ca în loc să pufnesc de râs, de înşelăciunea ce-o ai pus la cale,, aproape să crep de năcaz, văzând cum te înşeli tu pe tine. Pe cine ai vrut să minţi, vecine Gheor­ghe? Pe învăţătorul de bună seamă, nu l-ai putut minţi, fiindcă dânsul, lipsind copilul tău dela prelegere, l’a pus absent. FOAIA POPORULUI Dar să zicem, că deşi băiatul era cu tine la câmp, tu ai lăsat vorbă acasă, sa meargă careva să-l scuze, că e bolnav. Aşa ţi-a reuşit, să te ajuţi cu copilul la lucrul­­ câmpului şi să scapi şi de pedeapsă. Dar şi­­ în acest caz, tu, numai pe tine te-ai înşelat. Căci lipsind copilul de la prelegere, a ră­mas înapoi cu ştiinţa din aceea zi, care numai lui i-ar fi folosit şi nici decât învăţătorului. Şi fiindcă mai sunt mulţi oameni de­­ credinţa ta, cari cred, că scăpând de pedeapsă­­ pentru necercetarea şcolii, cine ştie ce au­­ câştigat,, trebue să spun, că bucuria lor are­­ o parte şi amară, pe ca­re o vor gusta însă mai târziu. E timpul vecine Gheorghe s'o ştim, că nu pentru învăţător ne trimitem copiii la şcoală şi nu pentru dânsul învaţă ei. Şi a şi trecut vremea, să mai credem, că şcoala e o sarcina pe capul părinţilor şi-a copiilor! Deci orice chiţibuş ar născoci, dragă ve­cine şi toţi de pănura ta, de-a scăpa copilul de cercetarea şcolii,, numai spre răul vostru o faceţi, iar nu spre paguba celor cari va silesc la aceasta. Deci, lăsaţi copiii să cerceteze regulat şcoala, iar chiar dacă vre­odată eşti silit să reţii copilul pentru vre-o jumătate de zi, sau chiar o zi, acasă, mergi în pe­rsoană la învăţătorul şi-i descopere cauza, pentru care o faci aceasta. Atunci dânsul, ţinând cont de absenţa copilului tău, va întocmi lucrurile de-aşa, ca copilul tău a doua zi să ia cuno­ştinţă de cele învăţate, în lipsa lui. Gândeşte-te bine vecine la spusele mele şi la fel­ul cum ai purces dumneata. Şi spu­ne-mi: care avem dreptate? S’auzim de mai bine! Binevoitor prieten: Petrea. F­eţ­a cerealelor şi transportul Ştiri sosite din porturile noastre Braila, Galaţi şi Constanţa spun, ca foarte puţine cereale sosesc în porturi, din cauza lipsei de mijloace pentru transport. Nu sunt de­stule vagoane, încă două luni mai sunt până la îngheţul Dunării. Dacă în timpul acesta nu se pot duce un număr mai mare de va­goane cu cereale, în porturile Dunării,­­ se rămână grosul cerealelor nevândute până la primăvară. Neputându-se face un export mai mare, deşi porumb avem destul, lipsa de bani va ajunge tot mai simţită. De prezent productul cel mai căutat e fasolea, atât în vechiul regat, cât şi la noi în Ardeal. Preţul se urcă mereu în favoarea producătorilor. Fasolea e strânsă pentru ex­port. Zilele acestea ne spu­zea un ţăran de-ai noştri, care cercetează târgul Sibiului. Cei ce strâng fasole ţin calea oamenilor câte­odată la intrarea în oraş şi îi întreabă, dacă au fasole şi sămânţă de trifoiu. Pentru fasole dau 145—155 lei pe ferderă, iar pentru să­mânţă de trifoiu 40 lei şi mai bine pe kilo­gram. Sămânţa de trifoiu e foarte căutată. Un alt ţăran spunea: Semne bune de căutare se arată pentru fân. Eu am vândut cu 130 Lei maja de fân de vite, dar prima fân merge şi mai sus, iar mai slab ceva sub 130 lei suta de kile. Mai încolo va fi desigur şi mai scump. In jurul Sibiului e şi varză multă în anul acesta. Preţul dela 2,5 lei bucata, după mărime şi talitate. Lipsa acestui articol e simţită pe la Arad, unde nu s’a făcut din cauza secetei. Negustorii au adus la Arad varză din vechiul regat, cu vagonul. Politica externă Germania. Guvernul german a hotărît sa nu mai tipărească mărci hârtie de cele de până­­acum. In fine s’au săturat. Ger­manii vreau să introducă acum o nouă mo­nedă. Populaţia e în mare fierbere. Fiecare vrea sa scape de mărcile vechi de hârtie, deşi să crede, că acestea încă vor mai rămânea un timp oarecare în circulație. Dela „ Asociaţiune“ Excursia a zecea culturală a comitetului despărţământului Sibiu al „Asociaţiunii" a fost în satele Vurpăr, Roşia, Noul şi Daia­­săsească, Duminecă în 14 Octomvrie­­. In toate satele au primit sătenii şi fruntaşii­ satelor cu braţele deschise pe trimişii „Aso­­ciaţiur­i“. Dela slujba bisericească, în Vurpăr, s’au dus cu toţii în şcoala de stat, în Roşia în biserica curăţică, în Noul şi Daia săs, în şcoli. Directorul despărţământului, dl Dr. Gh. Preda, le-a pus la inimă sătenilor întovără­şirea culturală „Asociaţiunea", le-a vorbit de­spre îngrijirea copiilor, despre alcoholism, despre necazurile zilelor de astăzi şi le-a prescris reţeta tămăduitoare: nădejde într’un viitor mai bun, dragoste de muncă, lipsă de văicăreală. Secretarul desp., dl Dr. H. P.­­Petrescu a detit din lucrările sale proprii bucăţi scurte şi a mai rostit şi câteva cuvinte tălmăcind gânduri sănătoase de a câtorva conducători chemaţi ai popoarelor. Dl admi­nistrator V. Moşoiu a vorbit despre puterea tovărăşiilor şi înjghebarea lor. Păr. Tom­a Oprean din Vurpăr, Ioan Bânda din Roşia, Teodor Pădureanu din Noul sas, şi Galacteon Vas din Daia săs. le-au poftit bun-sosit oaspeţilor şi le-au mul­­ţumit în numele ascultătorilor. S’au împărţit cărţi frumoase şi îndemnurile date e nădejdie că au prins, judecând după atenţiunea cu care au fost ascultate vorbirile. In Roşia au fost plăcut atinşi oaspeţii, auzind vre­ o câteva bucăţi de cor, conduse de harnicul înv. Tom­a Benchea („Mais­ei­leza", „Trăiască Regele", etc.), iar în comuna Noul săs, i-a aşteptat pe sibieni corul mixt al românilor, condus de dl înv. Ion D­ragomir. In mijlocul însufleţirii generale au trecut prin sat până la şcoala românească. La masă au fost oaspeţii la păr. Nic. Maniţiu, iar seara, când au ajuns în Sibiu, şi-au zis: încă o Duminecă întrebuinţată bine! Unul din cei de faţa. Cursul banilor la Bucureşti, în 17 Octomvrie 1923, a fost în valută următorul: francul francez 12.70 lei, lira sterlină 970 lei, dolarul 223 lei, lira italiană 9.80 lei, francul elveţian 39 lei, coroana cehă 6.40 lei, maffca germană nu mai cotează, 100 cor. austr. 30 bani, 100 cor. ing. 80 bani, din arul 2.25 lei. — Leul la Paris a fost în zilele din urmă 7.60—7.80 centime. Pag. 5­ 1 Producţia petrolului la noi Producţia petrolului brut în România, pe primele 6 luni ale anului 1923, a fost în total de 761.164 tone, faţa de 777.687 tone cât a fost în anul trecut. (O tonă are 1000 kilograme). In luna iulie a acestui an s’a exportat 30.029 tone. Cel mai mare ex­port s’a făcut prin Constanţa (22.021 tone) şi prin Giurgiu-Ramadan (4509 tone). Pro­ducţia zilnică pe diferite şantiere e de 450 vagoane. Preţurile variază astfel, la fabrică: Benzină uşoară 11.25 lei kilogramul, ben­zină grea 8.50 lei, petroleu 3.50 lei, moto­rină 3.20 lei pe kilogram.

Next