Foaia poporului, 1927 (Anul 35, nr. 1-52)

1927-01-02 / nr. 1

Nr. 1 circulaţiei cu bani în nufm­erar. Paralel cu a­­ceasta să se facă toate sforţările pentru sta­bilizarea valutară. De stabilizarea leului avem nevoie şi pen­tru a putea ajunge la un împrumut în străi­nătate, ca şi pentru a face să vină capital străin în ţara inoastr­ă (în diferite întreprin­deri), de care avem i mare nevoie. Stabilizarea şi Banca Naţională. Constat,, că toată lumea românească ne­­preocupată e pentru stabilizare. Nu vede însă toată lumea aceleaşi căi de stabilizare. Tre­­bue să se ştie, însă, că prima condiţie a stabilizării stă în o schimbare, ce ar trebui să se facă în convenţiunea (învoiala) făcută de Stat (în 1924,, sub guvernul liberal) cu Banca Naţională. Condiţiile acestei convenţiuni împiedecă pentru 15 ani planul de stabilizare. Iar dacă guvernul se gândeşte serios la stabilizare,, tre­­bue să ia măsuri,, schimbând nu n numai con­venţia, ci chiar statutul Băncii Naţionale, de­oarece această instituţie, — pe c­are mulţimea o crede a Statului — e în mâna unui partid, cel liberal. In condiţiile de azi,, politica Băncii Naţionale nu poate fi nici o politică naţio­nală, nici o politică de progres. Pentru aceste motive trebue înfăptuită reforma Băncii Naţionale,­­ iar atunci Statul va putea însuşi sprijini Banca Naţională pen­tru reuşita marei lucrări de stabilizare a ba­nului românesc (aplauze la naţ.-ţăr.). * * * De Luni până joi înainte de Crăciun, Ca­mera a discutat şi votat legea care urcă da­rea de pământ, taxele pe consumaţie, Urcarea listei civile a Casei Regale la un milion lei aur anual, încorporarea pe ziua de 1 Februa­rie 1927 a contigentului armatei pe 1927, cum şi bugetul pe anul 1927. — Camera şi Senatul s’au închis joi la ameazi, luând va­canţă până la 20 ianuarie 1927. Politica externă Mica Înţelegere (alianţa între România, Cehoslovacia şi Iugoslavia). In numărul de­­ Crăciun, la această rubrică, ,am scris pe larg asupra neliniştei ce a produs învoiala înche­iată între Italia şi Albania, cea mai mică ţă­rişoară din Balcani. De această învoială se simte mai atinsă Iugoslavia, care nu vede bine legăturile Italiei în Peninsula Balcanică. Cum Rom­ânia şi Cehoslovacia au rămas cu sânge rece faţă de învoiala numită, cercurile poli­tice iugoslave vreau acum, — aşa se spune — să convoace o conferenţă a Micei înţelegeri, unde să se discute tratatul italo-albanez. — Diferite semne arată, că Mica înţelegere nu este un zid aşa tare, cum ar trebui să fie. .. Nouile tratate şi politica de pace. Tot în numărul trecut, la această rubrică, am scris pe larg şi despre alte legături şi combi­naţii, ce s’au făcut deja sau se plănuesc între diferite state europene. Aminteam atunci, că legătura italo-albaneză a surprins pe mulţi, că din cauza aceasta Iugoslavia e mâhnită, că între Italia şi Germania se pregăteş­te o apro­piere, pe când între Italia şi Franţa nu dom­neşte dragostea, care ar trebui să fie între două ţări vecine şi de un sânge. Aceste stări nu le putem numi prea prielnice pentru viitorul Europei. Şi România noastră încă ,a­­junge atinsă, m­ai­­mult sau mai puţin, de ce se petrece în ţările vecine sau ceva mai înde­părtate ale Europei. Cine n’a cetit revista externă din numărul trecut, nu face rău să o cânte şi recetească. îşi câştigă puțină orien­­'taiti 'Găci nU e bine siă­­ne închipuim, că trăim îh isîrtUl tal AVtain. VremUrile sunt­­grele, tim­­'nnitile foarte sthimbăcioase. Şi numai!cel 'cu­minte‘Și bine orientat, va şti totdeauiui cUm­ să judece1 husânge rece1 și cu cumpăt.- 3i­- FOAIA POPORULUI Franţa, Germania şi Italia. In 20 De­cemvrie 1926, ministrul de externe francez Briand a primit în vizită pe­­miniştrii la Paris ai Germaniei şi Italiei. Bagseaima, în urma învoelii italo-albaneze şi a svonului despre apropierea italo-germană, s-a simţit căutarea unor lămuriri din partea reprezentanţilor ţă­rilor numite. Din prilejul acestei vizitei­­marele ziar francez „Matin“ din Paris scrie, că în lumea italiană pare a se observa acum oare­care linişte mai mare. Guvernul italian a de­clarat, că nu va face din învoiala italo-alba­neză nimic potrivnic planului general de pace în Europa. Pe ceealalta parte, ministrul ger­man Hösch a dat lămuriri asupra apropierii italo-germane, care deasemenea n’ar urmări nimic periculos pentru alte ţări. — Aşa „s’au lămurit“ miniştrii, lunii pe alţii: nu vreau nimic rău, ci numai pace. Dar în schimb încheie alianţe în dreapta şi stânga. Parcă înainte de 1914 făceau altcum!? Statele­ Unite ale Americei propovăduesc mereu pacea, ceea ce e de altcum foarte fru­mos, dar în acelaş timp înşişi iau măsuri de noui înarm­ări. E drept, că America nu se prea înarmează pentru Uscat, neavând mare lipsă de asta, dar îşi întăreşte neînce­tat va­poarele de răsboiu pe mare. înainte de Cră­­ciu­n-a anunţat din Washington, capitala S­ta­­telor­ Unite, că guvernul a prezentat congre­sului (parlamentului american) un plan de le­ge pentru construirea a 10 crucişătoare, mo­­tivându-se astfel: Statele­ Unite au rămas îna­poi cu armata pe mare, față de alte puteri. Construirea nouilor vapoare­­nu se va începe îndată — se spune — dar e necesar a avea un program pentru construirea de noui va­poare. Răscoală în Lituania E departe de noi, şi totuşi ne priveşte. Lituania e o ţară mică, republică, între Polonia, Germania şi Rusia. Lituania e ruptă din Rusia şi s’a format la sfârşitul marelui răsboiu. După învoiala italoralbaneză, în sud­­estul Europei, în săptămâna înainte de Cră­ciun s’a ivit altceva, de astă-dată ,în nord­­estul Europei. In Lituania a erupt revoluţie. Peste noapte guvernul vechiu a fost răstur­nat. Un altul Jnou i-a luat locul. Liniştea a fost păstrată. Nici o vărsare de sânge. Totul s’a făcut cu ajutorul armatei. Lumea mare a cugetat, că, acî e o mişcare naţionalistă, fă­­cându-se sub scutul armatei, care se îndreaptă contra mişcării bolşevice, ce se cam înstăpâ­nise în Lituania. Nouile ştiri descriu însă alt­cum lucrurile. Iată spre pildă cum vede situaţia gazeta „Argus“: Răsturnarea comuniştilor de naţio­nalişti în Lituania, este departe de a fi o garanţie pentru pacea orientală. Dimpotrivă, noul guvern naţionalist din Lituania se arată şi mai hotărît decât oamenii Moscovei să ia Vilna de la Polonia, adecă să se mărească pe socoteala Poloniei. Aceasta o făgăduia şi gu­vernul răsturnat. Şi speră a o înfăptui cu ajutorul bolşevicilor ruşi. Guvernul naţionalist de acum­ nu va putea sta bine cu ruşii bolşe­vici. Asta e limpede. Dar atunci se întreabă lumea imare: Ce cale va lua noul guvern, pentru a­jungerea ace­­luiaş scop, de a mări Lituania? Nu cumva prin deslănţuirea unui răsboiu cu Polonia şi asigurându-se de sprijinul vreunui stat din afară, de pildă al Germaniei ? Iată atâtea întrebări, la care momentan nu se poate da un răspuns sigur, dar care ne vădesc în partea baltică,­ şi în orientul Europei, deschiderea unor începuturi foarte primejdi­oase pentru pacea vechiului continent. Noi, ca vecini şi aliaţi ai Poloniei, trebue să urmărim de aproape şi cu atenţie ce se pe­­­trec­e în Lituania, — încheie numita gazetă. ________________________________3.. Ultime ştiri Presupusele consfătuiri între generalul Averescu şi Partidul Naţional-Ţărănesc sunt, în zilele din urma, desminţite în toată forma. Au fost numai schimbări de idei, între unele persoane singuratice, cari n’au vorbit obli­­gător în numele Partidului Naţional-Ţărănesc. Dar şi aceste consfătuiri s’au întrerupt, când s’a observat, că generalul Averescu nu vrea să ştie de disolvarea actualului parlament, — ca preţ al înţelegerii şi liniştei în ţară. Slăbiciunea guvernului e vădită. Nu ştie când şi ce vânt îl va răsturnă. — Liberalii, la rândul lor, fac larmă în jurul „organizării“ ce au început-o pe sate. „Vânătoarea de su­flete“, despre care scriem la alt loc al foii de azi, îi descrie cine sunt şi cum sunt. Noi adresăm oamenilor sfatul: Fiţi cuminţi şi staţi pe loc. Viitorul e al Partidului­­Naţional-Ţa­­rănesc. De aceea nu e bine a umblă, ca pa­serea, din parin par. Şi îndeosebi când nu ştii. Pentru ce?• La ministerele de interne, lucrări publice, finanţe, comunicaţii, industrie şi agricultură, se vor înfiinţa birouri de mobilizare. Guvernul nu a luat încă nici o hotărîre în privinţa serbătorirei Anului nou şi a Bo­botezei. Atâta se ştie, că M. Sa regele în acest an nu va luă parte la Sfinţirea Apelor cu oca­zia Bobotezei.• Bucureşti, 29 Dec. Profesorul francez Hartmann, care a operat pe Maestat­ea Sa Re­gele, va veni în zilele viitoare din nou la Bu­cureşti, pentru a cercetă starea sănătăţii Su­veranului, îndeosebi alimentaţia. După cum se ştie, în zilele trecute se lăţise ştirea, că M. Sa va călători în luna lui Ianuarie la Paris. De la vizita doctorului Hartmann atârna aculm, că va­­mai fi necesară sau nu călătoria M. Sale. Alte ştiri. Paris, 27 Dec. Pentru întâia­ oară de ani de zile a îngheţat azi-noapte marele lac din Bois de Boulogne. In toată Franţa e mare ger. Budapesta, 27 Dec. De două zile bântue în toată Ungaria un ger cumplit. Dunărea a îngheţat în mai multe locuri.­­ Iubiţi cetitori! Acum, în timpurile acestea grele, apelăm şi la binevoitorul D-Voastră sprijin, rugându- Vă a achită restanţele din trecut şi după pu­tinţă plătind şi abonamentul pe întreg anul viitor. In modul acesta ne-aţi ajutoră să ne pu­tem cumpără de pe acuma hârtia pentru ga­zetă pe anul viitor, care, împreună cu toate materialele, se scumpeşte pe zi ce merge. Fiecare abonat, care ne va câştigă pe lângă abonamentul său încă 2—5 abonaţi noi, va primi în dar o carte frumoasă. Grăbiţi-Vă, deci, a Vă câştigă aceste cărţi frumoase! — Noi încă ne vom sili a face foaia tot mai bună, spre a Vă mulţumi. Vă dorim la toţi. An nou fericit! Răi plătitori la Foaie Următorii vechi abonaţi sunt provocaţi să-şi plătească restanţa abonamentului: Da­niil Tomuţa, Daia săsească, jud. Târnava mare; Aurel Bianu, Făget; loan Bendorfean, Daneş, jud. Târnava mare; loan Tatu, Ca­­şolţ, jud. Sibiu; Mihailă Pora, Lunca, lângă Ocolişul mare; Nicolae Bercia, Habic, lângă Beica de jos; Antonie Agriştean, Laslăul ro­­mân, lângă Bachnea; Ambrosie Şelariu, O­ţeg; Nicolae Cotiloş, Dumbrăveni; Flori veche, Ilva mare. Cursul banilor De la 23 Decemvrie bursa de la But. nu a mai funcționat, din cauza serbători. Cursul e tot cam cel vechiu.

Next