Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)

1928-01-15 / nr. 3

Anul 36-lea PREŢUL UNUI NUMĂR 3 LEI Dumineca, 15 Ianuarie 1928,Nr. 3 Apare in fiecare Duminecă Cea mai Veche lud­îe na|ională poli- Apare în fiecare Duminecă tîcă-poporală înfiinţată în anul 1892 Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 (lângă poştă) Manuscrisele intrate nu se înapoiază INSERATE Un şir petit 8 Lei pentru fiecare publicare Redacţia şi Administraţia: PREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an . . .........................Lei 160.— Pe o jumătate de an ... . Lei 80.— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Un număr costă 3 Lei se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 Preţul inseratelor: Franţa şi Italia faţă de România România, Franţa, Italia şi Spania sunt lo­cuite de popoare, a căror origină se trage de la vechii Romani. De aceea se numesc po­poare de origină romană sau latină. România a şi ţinut totdeauna foarte mult la Franţa, care e cea mai puternică ţară de origină latină. In acelaş timp, Românii şi-au arătat dragostea lor frăţească şi faţă de Italieni, cu cari am do­rit să întreţinem de asemenea cele mai bune legaturi. In marele răsboiu aceste ţări au lup­tat împreună. ... După încheierea păcii, şi mai cu seamă de când guvernul Italiei e condus de Musolini, le­găturile între Italia şi Franţa s’au cam răcit, ba s’au arătat chiar unele semne de duşmă­nie. In schimb Italia pare a se apropia tot mai multe de Anglia. Faţă de România,­ în­­anii din Urană,­­s'a­­ arătat Franţa mai prietenoasă decât Italia. A­­ceasta din urm­ă, abia acum un an a votat re­cunoaşterea alipirii Basarabiei la­­Româ­nia, pe când Franţa şi Anglia făcuse acest lu­­­cru cu mulţi anii înainte. In schimb, anul trecut Italia a încheiat­ de alianţă cu Ungaria... Cum s­unt a Se înţelege aceste stări? Italia a început a­ face politică imperială de mare putere. Ar vrea să fie — îşi zice probabil Mu­solini — ca şi Franţa, ba dacă ar putea chiar s-­o întreacă. De aceea umblă după alianţe, în­cercând a pune piciorul colo şi dincolo. Italia ne-ar vrea desigur aliata ei. Dar România a încheiat deja mai înainte o alianţă cu Franţa. Pe de altă parte suntem aliaţi cu Polonia. Apoi, prin Mica înţelegere (Mica Antantă) suntem în­­alianţă cu Iugoslavia şi Cehoslova­cia. Cu aceste ţâri e aliată şi Franţa. Astfel desvoltându-se lucrurile, în anul trecut Italia a încheiat alianţă cu Ungaria, ceea ce a surprins pe mulţi. Căci pentru prima­­oară se întâmplă, după răsboiu, că un stat în­vingător (Italia) încheie alianţă cu un stat în­vins (Ungaria). Această alianţă italo-ungară o putem considera, ca un pas de înstrăinare a Italiei faţă de România. Şi de ce aceasta din partea Italiei? Unii spun: In urma alianţei României cu­ Franţa, e răspunsul, că n’am stat mai aproape de Ita­lia, ca de Franţa. Interesantă mai este părerea ce o spune gazeta franţuzească „La Victoire“ din Paris, care în zilele trecute a scris în a­­ceastă chestie. „La Victoire“ ocupându-se de plănuita că­lătorie a dlui Titulescu la Roma şi la Paris, declară că, întrecerea dintre Franţa şi Italia, pentru prietenia lor cu România, e cu totul lipsită de rost. Dl Titulescu e de părere, că nici măcar o umbră despre aşa ceva nu tre­bue s­ă existe. Franţa şi Italia pot aduce fie­care mari servicii României. Franţa, legată •*"» DAtwoma •rvrtfi A dlînnf X o i nrîr a efroncu prietenie, garantează starea de azi în Europa Centrală. Italia întreţine bune legături cu Bul­garia şi mai ales cu Ungaria, ale cărei unel­tiri, — dovad­ă ultima afacere cu mitralierele —­ ar putea deveni primejdioase. Gazeta franţuzească „La Victoire“ se în­treabă: „Cine mai m­ult ca Italia, ar putea da sfaturi de cuminţenie Ungariei?“ (Aşa ar fi să fie. Dar noi vedem, că în loc de sfa­turi de linişte, Italia livrează Ungariei mitra­liere. Vezi cele scrise pe pagina a doua. Red. Foni. Pop.). De încheiere „La Victoire“ mai observă : „Convorbirea ce, în curând va avea loc în­tre d-nii Titulescu şi Musolini, ne face a crede, că va­ căpătă o în sănătate mai mare“.­­Ar fi de dorit, ca atât Franţa cât şi Italia,­­s­ă va­­ă în România o soră bună, iar nu să caute în noi un aliat pentru scopuri ascunse în viitor. Iată de ce România trebue să se refacă şi să fie tare: atunci va fi în viitor de toţi curtenită şi de nimenea îngenunchiată. Căci nu ne va putea. Redacţia Foii Pop.). Politica în ţară Nu s’a întâmplat nici o schimbare în poli­tica internă. Abia acum după serbători, e pro­babil să fie numit dl Victor Antonescu mi­nistru de finanţe în locul dlui V. Brătianu, care vrea să rămână numai ministru-preşedinte, fără nici un portofoliu. — Parlamentul să deschide la 25 ianuarie. Deşi e vacanţă, totuşi e mare frământare şi discuţie, în ziare ca şi în cercurile politice, în legătură cu stabilizarea lem­ei (introducerea leului aur) şi a împrumutului extern. In cer­curile guvernamentale se susţine, că împrumu­tul se va înfăptui în curând, iar deodată cu aceasta şi stabilizarea leului. Din alte părţi, cari au legătură cu opoziţia, se susţine că nu e nimic sigur. Străinătatea ar pune liberalilor condiţii umilitoare. In cel mai scurt timp se va lămuri însă pe deplin situaţia, care va fi hotărîtoare şi pentru viitorul guvernului. Dl prof. N. Iorga va candidă pentru lo­cul de deputat la Ismail, devenit vacant prin moartea profesorului Paşcanu. Partidul Naţio­nal Ţărănesc nu pune contra-candidat şi­­pro­­babil nici averescanii sau liberalii nu vor pune. Ar urmă deci ca votarea nici să nu se mai ţină, di dl Iorga să fie proclamat ales. • Mare surprindere, ba am putea zice îngrijo­rare, atât la noi în ţară cât şi în străinătate, a produs descoperirea transportului de mitra­liere, trimise din Italia pentru Ungaria. Amă­nunte scriem pe pagina a doua a foii de azi, iar în fruntea gazetei dăm o descriere gene­rală în legătură cu politica Franţei şi a Ita- Iîpî Info Paritaniîi Parastas întru pomenirea lui Dr. loan Raţiu O sută de ani de la naşterea sa­,Parohia română unită din Sibiu, pă­strând piosul obiceiu introdus de vreo câţiva ani, a prăznuit şi în anul acesta cu evlavia cuvenită în ziua de Sf. loan (7 ian.) pome­nirea marelui român Dr. loan Raţiu, ale că­rei rămăşiţe pământeşti sunt aşezate spre veş­nică odihnă lângă biserica din oraşul de jos. Înplinindu-se în anul acesta o sută de an­i dela naşterea lui Raţiu, parastasul s’a cele­brat cu o solemnitate deosebită. La ridicarea acestei solemnităţi mult au contribuit, autori­tăţile locale, cari — cu disparente excepţiuei — n’au pregetat a răspunde invitării. Şi se cuvine să fie aşa, pentru că marele defunct nu a fost al unui singur partid sau al unei sin­gure biserici, ci al întregului neam româ­nesc, fără deosebire de partid sau confesiune. La primul loc trebue să remarcăm parti­ciparea­ impunătoare a reprezentanţilor arma­tei. Am putut notă pe dl general Găvăneseu­, comandantul corpului VII armată (cu doam­na), d-nii generali Daschievici şi Oresiovni, med. gen. Mihaescu, colonelii Klimke, Spiess, Raduleanui, Radu, Georgescu, Grigoriu, Mân­­dreanu, Florescu, med.-col. Horea, It.-com Faltanescu (cu doamna), Iliescu, Stroia, Hein­rich, Theban, intendant-maior î. r. duceam, căpitani Hu­rbeanu şi Belagen (cu doamna), d-na văduvă maior Hurbeanu şi alţii, al că­ror nume, spre regretul nostru, ne scapă. Erau nişte momente de o spontană înălţare sufletească, când vedeai pe reprezentanţii glo­rioşilor făuritori cu arma ai României Mari,­­aducând prinosul de pietate şi recunoştinţă memoriei aceluia, care, cu alte mijloace şi fie alte căi, dar pentru acelaş măreţ scop s’a luptat, a suferit şi s’a jertfit Am mai remarcat în aleasa asistenţă pe dl prefect Dr. Regman, pe dl secretar gene­ral al municipiului orăşenesc Dr. Bărbat, pe dl inspector şcolar S. Ţeposu, dela Adm. Fi­nanciară s’a prezentat dl Dr. Col­tău, dela con­ducerea spitalului de boli mintale dl director Dr. Preda şi dl controlor Nic. Muntean, dl Dr. Preda totodată şi în calitate de v.-preşe­­dinte al „Astrei“ împreună cu d-nii secretari R. Sim­n şi Fl. P.­Petrescu. Organizaţia jude­ţeană a partidului naţional-ţărănesc a parti­cipat cu o delegaţie sub conducerea dlor ge­nerali­­. Boeriu şi Dr. Gh. Moga. Din par­tea familiei a fost de faţă d-şoara Feliem Raţiu, fiica răposatului; venerabila doam­nă văd. Fntilia Dr. Raţiu, din motive sanitare n’a putut lua parte. Despre cuvântarea ocazională a părintelui prof. Ioan Isaicu va ajunge să constatăm, că a fost un model de discurs comemorativ, vred­nic în toată privința de numele acelui b­ăr.

Next