Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)
1928-10-14 / nr. 42
Kr. 42 In Basarabia e foamete neagră în zadar a tăgăduit mereu guvernul astă -vară, că în Basarabia e lipsa atât de mare, cum spuneau mai ales foile partidului naţioral-târănesc, — în zadar ziceau, că paridul nicţional-tărănisc arâtă numai lumea cu ştiri m nevioase. Foametea a isbucnit acolo, neagră şi visat încântătoare. Mii de copii basarabeni cutreera oraşele din dreapta şi stânga Prodului după o bucată de pane, pentru care intră robi la stăpâni fără milă ca în Iaşi. Acum recunoaşte şi guvernul liberal starea adevărată în Basarabia. Şi s’a întrunit în ‘Consiliu hotărând mijloace de mântuire. Dar e prea târziu, căci grabnica trimitere de cucuruz, grâu şi nuiret prin băncile poporale însemnează — la anul I Colecte ce ar fi să se facă prin Crucea Roşie şi Corneta locale, vor da vre-o sută-două de mii de lei, cari eru ajung nici pentru un sat mic. Ier împrumuturi pe gaj (zălog) nu vor putea face înfometaţii din Basarbia, căci nu mai au ce “zălogi Dacă sar fi început lucrări mari de şosele şi alte lucrări publice încă de astă vară, când se vedea ce are să fie, Băsărăbenii erau ajutaţi. Ar fi muncit, ar fi câştigat bani şi n’ar fi ajuns cerşitori peritori de foame, cari nici nu au dela cine cerşi. Multe sute de milioane de lei ar rămânea pentru ei, dacă sar vinde numai automobilele cele multe de pela ministerii, prefecturi şi celelalte autorităţi ele suntului. INFORMAŢIUNI Aniversări. Duminecă în 14 Octomvrie 1928 se va comemora aniversarea de 150 ani dela aşezarea pietrii fundamentale pentru zidirea bisericii române unite din Sibiu (str. Podului Nr. 7) prin episcopul de pre memorie Gigore Maior, întâia şi azi cea mai veche biserică formală românească (cu turn şi clopote), ce s’a putut clădi în Sibiu în vremile «maştere de atunci. Tot cu acet prilej la ora l1'/s se va comemora prin un parastas solemn şi aniversarea de 100 ani dela ieşireadistinsului fiu al neamului românesc Iosif ■Şierca Şuluţiu, fost preşedinte al Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român .Astral şi al consiliului de administraţie al băncii „Albina“. Sosirea avioanelor de bombardament Vineri săptămâna trecută au aterizat pierodromul Băneasa de lângă Bucureşti trei avioane de bombardament de noapte adusedin Franţa. Ele au plecat Marti din Paris fiind pilotate de trei ofiţeri aviatori români. Au făcut escale (opriri) în Liva (Franţa deSud), Torino şi Udine (Italia) Zagreb , Belgrad (Iugoslavia). Drumul din Belgrad pânăla Bucureşti l-au făcut in patru ore. Avioanele acestea sunt făcute din aluminiu (metal foarte uşor) dur, îmbrăcate pe dinafară în pânză. Au pe ele cinci mitraliere şi pot transporta o mie de bombe, pe o miie de chilometri făcând 190 km pe oră. Pe fiecare avion încap cinci persoane. Serbare frumoasă In Biserica Albă(Iugoslavia). Popolaţia acestui oraş e în majoritate compusă din Români şi Şvabi. Biserica românească a rămas în timpul războiului fără clopotele cele mari, ceea ce au păţit de alminteri şi Şvabii şi Sârbii. Românii s’au pus cei dintâi pe lucru şi în câţiva ani au colectat suma trebuincioasă pentru procurarea alor două clopote nouă mari. Dumineca trecută, clopotele au fost sfinţite şi ridicate în turn preamărind de nou pe Cel Preaînalt. Cu aceasta ocaziune a fost serbare mare, infrumsetată cu coruri şi fanfare, împroprietăriri în judeţul Cluj. Dumineca trecută au avut loc câteva împroprietăriri nouă în câteva comune din judeţul Cluj. Fiecare din cei împroprietăriţi au căpătat câte einei fugure de pământ. Taxele în institutele de orbi şi surdomuţi. Ministrul sănătăţi a hotărât, ca elevii părinţilor cu bună stare materială să plătească în şcoalele de orbi, surdo-muţi şi slabi la minte următoarele taxe: solvenţi 4000 de lei (in două rate: la 1 Septemvrie şi 1 Febr.) semisolvenţii jumătate. Fiecare elev va mai plăti anual 250 lei pentru rechizitele şcolare ! Tren ucigaş O nenorocire care putea să aibă urmări şi mai grave, s’a întâmplat în dreptul comunei Sânt Andrei (judeţul Hunedoara). Seara la opt, fiind intunerec, trenul care venia de la Hunedoara a surprins pe linia ferată o căruţă, care tocmai voia să treacă peste ea. Trenul izbind-o, a omorât cei doi cai, a rănit de moarte pe cărăuş şi a rănit mai uşor pe negustorul Saiaşi şi ficăsa, cari erau în căruţă Cauza acestei nenorociri sunt inspectorii dela calea ferată, cai n’au mijlocit, ca acolo, unde trace drumul de căruţe peste linia ferată, să se facă o bneră care să se lase în jos până trece trenul Malaria (frigurile) în judeţul Sălaj ln judeţul Sâej se intind frigurile în mod înspăimântător In cele două fabrei mai mari din judeţ sau îmbolnăvi, 90 la sută dintre lucrători. Numai în comunele Sărmăşag şi Deorsida mare sunt câte peste o sută de bolnavi. După arderea teatrului din Madrid. După ştiri sosite din capitala Spaniei şi acum mai sunt sute de persoane, despre cari nu se ştie nimic când au intrat în teatru. Deasupra locului cu dărâmările teatrului se ridică un m sos vreo dovadă, că acolo mai sunt cadre, cari au început să purezeascâ. Primăria a dat ordin să se sape tot locul, pe câr a fost teatru pentru ca altfel să se scoată tot ce a mai rămas din cei nenorocit. O comună bancrotă Comuna Grădişte din Bea (Iugoslavia între Dunăre şi Tis) a dat faliment ca o ice negustor ajuns îa strâmtoare sau m îşelător Primăria a declarat, că nu şi -u i poate plăti datoriile, dar nu pe funcţionari. S’a trimis, dela judeţ o commune să cerceteze cauzele. Şi le-a aflat. Primarul ş. cu consilierii au mânat toate veniturile comunei, aşa că aceasta a tebuit sa şi Încete plătit Pe primar şi pe consilii n îi aşeaptă închisoarea. Export unguresc. In Frankfurt (Germania) au fost arestaţi pictorul ungur Horvath I şi un tinichigiu, bănuiţi, că nu sunt oameni cinstiţi. La ei s’au aliat o multune de bmenete false. Si vede, că Ungaria nu mai * falsifică bani străini numai la ea în tara, ci a început să exporteze pe falsificatori. Jertfele vijeliilor din America Abia acum se cunosc pe deplin pagubele şi jertfele vijeliilor, ceri au bântuit în partea a doua a verii în America. In Florida Portorico şi Guadelupe, precum şi pe insulele Levard şi Virginia au perit 2100 de oameni. Pe insula Portorico au rămas 700 mii de oameni fără adăpost. Numai in Florida, care e unul dintre State Unite ale Americei de nord, pagubele sunt de 30 mioane dolari, iar pagubele din toate tinuturile bântuite de înfricoșatele furtuni tie e de 130 miloane de dolari. Mare Congres. Ni se scrie: Duminecă 14 Octomvrie 1928, la orele 10, se va ţinea in Sibiu în sala Primăriei un mare congres al pensionarilor fost reangajaţi din toată ţara. Foştii reangajaţi din judeţul Sibiu şi din alte părţi sunt rugaţi a lua parte neapărat la acest congres. Comitetul, Vasile Pop de Harşanu, pe care îl ţineam de cel mai bătrân Român în Sibiu, a răposat în zilele trecute la Reghinul săsesc, aproape de moşia sa din Hodac, unde s’a fost dus cu prilejul adunării recoltei. El umbla aproape ca un tânăr. Rămăşiţele pământeşti au fost aşezate lângă părintele şi fratele său, în asistenţa poporului venit din 4 comune să dea ultimul salut de adio celui dispărut. —Vasle Pop de Harşianu s’a născut la 30 Aprilie 1830 (avea deci 98 ani împliniţi) în Hodac, jud. Mureş Turda, din familie băştinaşe nobilă. A studiat liceul la Târgu Mureş şi Blaj, dreptul la academia din Sibiu. Intrând in magisratură, a funcţionat ca „adjunct“ la Sibiu, Târgu Mureş, apoi la Turda, Alba- Iulia şi Abrud, unde ca judecător a adus sentinţe cu predilecţie în limba română In anul 1867 noua stăpânire ungurească i-a cerut o declaraţie de simpatie, pe care Harşianu refuzându-o, a fost pensionat. In 1868 el pune examenul de advocat şi se aşază în Abrud, iar la 1878 în Sibiu, din al cărui barou a făcut parte aproape până la moarte. In tinerele răposatul a luat parte la toate mişcările naţionale şi la fondarea multor instituţii culturale şi economice (Astra, Societatea de teatru, Albina, Bihoreana etc.). Harsanu luase parte la adunarea de la Blaj în 1848, ca și la încornarea regelui Carol în 1881 iar în 1918 a văzut și întregirea neamului, de când asista aproape regulat la serbarea de 10 Mai în Sibiu, mai pe urmă în anul acesta. — Odihnească în pace! Rep. Convocare. Membrii „Reuniunii culturale naţionale a meseriaşilor români din Sibiu“ sunt rugaţi a participa la o consfătuire Duminecă în 14 Octomvrie a. c. la 4 ore d. eu în irealul Reuniunii. Comitetul. Luptă cu moarte între primari, consilieri şi jandarmi, în comuna Pantelimonul de sus judeţul Comanja se aflau în crâşmă la o masă primarul şi consilierii, la altă masă jandarmii şi paşnici satului. Un consilier spuse j janarmilor sâ plece din crâşmă. Jandarmul şef eşi, dar rămase afară la uşe, ca să larecteze pe primar, când va eşi şi el. Cel dir,tăi eşi consilierul, care provocase pe jeadarmi să plece din crâjmă. Jandarmul dă să i aresteze, consilierul începe să strige. Atunci siă crid scuriu, îl târăsc pe jandarm î i cramă, îl b l fără milă, apoi îl aruncă afară. Jandimul trage din uşă un foc de armă şi răneşte pe primar şi pe doi consilieri. Luptă sângeroasă la manevrele din Polonia. Cu ocaziunea manevrelor de toamnă, un regimet de husari, cerea ea s facă un atac contr« ifunteriei au atăcat pe inff nter şti cu sebile, ca şi cum ar fi războiţi adevărat. Au inc ct ofiţerii sări despartă, dar nunai după ce au aruncat între luptători bombe cu gazuri puturoasa au put despart. Cât de înverşunată a fost lupta se vede deacolo, că dintre infanterişti au răma 40 de morţi şi 70 de răniţi. Cinematograful „Apollo“ din Piaţa Unirii, rulează zilnic cele mai frumoase teraje FOAIA POPORULUI Editura şi tiparul: „Tipografia Poporului” Redactor responsabil: Nicolae Bratu