Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)

1928-10-21 / nr. 43

Nr. 43 FOAIA POPORULUI Hotărârile Partidului Naţional Ţărănesc Comitetul de direcţie al partidului na­ţional ţărănesc, întrunit în ziua de 15 octom­­vrie 1928 la Bucureşti, sub preşedinţia d-lui Iuliu Maniu, faţă de deschiderea parlamen­tului ilegal, constată următoarele: 1. Deschiderea parlamentului liberal re­zultat din violentarea voinţei naţionale prin furt de urne şi teroare, este un fapt cere surprinde dureros întreaga opinie publică. Dăinuirea mai departe a guvernului dlui Vintilă Brătianu, numit cu caracter provizoriu şi a parlementului liberal înseamnă nesoco­tirea voinţei naţionale, de atâtea ori mani­festată în chip hotărîtor şi jignirea suverani­tăţii naţionale. Partidul naţional-ţărănesc a ridicat gla­sul său de protest împotriva tentativei guver­nului de a face din chestia împrumutului şi stabilizării un pretext pentru justificarea pre­lungirii existenţei sale contra voinţei naţionale. Partidul naţional ţărănesc se vede nevoit să declare din nou, că parlamentul actual nu reprezintă Naţiunea, n’are îndreptăţirea să încheie împrumutul şi hotărîrile sale nu leagă Naţiunea, iar parlamentarii săi vor continua a nu lua parte la şedinţe, împrumutul şi stabilizarea 2. In chestia împrumutului şi a stabili­zării, Naţiunea a fost dusă în eroare de gu­vern în chip nedemn. Prin comunicatul consiliului de miniştri din 2­0 Iulie cor. s’a anunţat oficial că s a ajuns la următoarele rezultate cu privire la stabilizare şi împrumut: „în urma negocierilor ce au avut loc solidarizarea Băncilor de emisiune a fost obţinută. „Pe baza studiilor făcute asupra situaţiei Băncii Naţionale a României şi în genere asupra situaţiei noastre bugetare şi econo­mice, principalele Bănci de emisiune au dat adeziunea lor la operaţia stabilizării. „Pe de altă parte s’au stabilit în scris condiţiunile în care emisiunea fiind imposi­bilă în timpul verii, se va emite la toamnă împrumutul şi s’a fixat avansul ce urmează a se da de pe acum“ Ca urmare guvernul a solicitat şi obţinut de la Coroană convocarea pe ziua de 26 iulie a unei sesiuni extraordinare a Parlamentului cu scopul de a se vota: a) Un proect de lege care să autorizeze Banca Naţională să iscălească convenţiunile cu Băncile de emisiune şi să a­le­c­e pe acum dreptul să cumpere devize după un curs stabilit de comun acord între guvern şi Barca Naţională. b) Un proect de lege care să autorizeze guvernul să contracteze cu grupuri financiare de prim ordin din Franţa, Anglia şi America, potrivit planului stabilit un împrumut în va­loare de 250 milioane dolari, din care prima tranșe va fi până la 80 milioane dolari asupra căreia se va acorda imediat un avans de 20 milioane dolari. Prin mesajul de deschidere al acestei sesiuni extraordinare, parefrazându-se comu­nicatul guvernului, se dădeau dispozițiunilor și legiuirilor ce aveau să fie votate chiar „caracterul unei importante opere naţionale“. Ce spunea partidul nostru în vară 3. Partidul naţional-ţărănesc s’a străduit şi cu acel prilej să servească cinstit intere­sele obşteşti încercând să împiedece această îndrăzneaţă mistificare a Ţării. Prin comunicatul său din 21 Iulie, par­tidul nostru a precizat că guvernul n’a izbutit să facă altceva decât să dea o opţiune care obligă numai Statul român fără să oblige pe benched; el n’a putut anunţa decât deschi­derea unui credit de expedient destinat Băncii Naţionale pentru a-i permite să spargă plafonul. Și constatând insuccesul complet politic şi financiar al guvernului, care în afară de orice drept de a guverna ţara se dovedise incapabil de a o scoate din criza economică în care se găseşte, s’a cerut înlăturarea ime­diată a guvernului. Continuarea tratativelor 4. Ceea ce a urmat, îndată după seziunea extraordinară a Parlamentului, nu numai că a îndreptăţit dar a depăşit prevederile parti­dului naţional ţărănesc şi a demascat opera de mistificare a Naţiunii, întreprinsă de gu­vernul dlui Vintilă Brătianu. Nimic din ce a fost anunţat ca realizat nu s’a adeverit. Adeziunea principalelor Bănci de emisi­une pentru opera de stabilizare a leului n’a fost obţinută. „Stabilizarea în scris a condi­­ţiunilor împrumutului“ ce urma „a se emite în toamnă “numai din cauza imposibilităţii din timpul verii s’a dovedit un neadevăr sfruntat, înşişi purtătorii tratativelor declarând ulterior, că negocierile au reînceput în Sep­temvrie şi aşteptând încheierea lor în Noem­­vrie. Avansul „ce urmează a se da de pe acum“ cum glăsuia comunicatul din Iulie s-a arătat a fi fost cea mai îndrăzneaţă misti­ficare a guvernului, care încă în cursul se­­ziunii extraordinare, care vota legile de îm­prumut şi stabilizare, negocia şi încheia o operaţie de credit de 12 milioane dolari, pe termen scurt cu Banca Comercială Italiană. In joc de uşurarea pieţii, prin spargerea plafonului de emisiune potrivit legii votate, Banca Naţională a urmărit de atunci o poli­tică de restrângere a creditelor ce ameninţa cu dezastrul economiei naţionale. In sfârşit între timp „continua consoli­da­e a situaţiei finanziere“ anunţată în me­­sagiul din Iulie, s’a tradus într’o creştere con­­tinuă a deficitului încasărilor care s’a soldat pe primele 6 luni cu un minus de 5 jum. miliarde lei. 5. Faţă de dovada deplină a acţiunii de înşelătorie, întreprinsă de guvernul liberal în Iulie şi de totala sa incapacitate de a scoate ţara din criza economică agravată prin politica sa, opinia publică era în drept să se aştepte la imediata înlăturare a gu­vernului. Redeschiderea acum a parlamentului ilegal, simbol al vrajbei nationale, apare în aceste conditiuni ca o provocare a Naţiunii. După mesagiul din seziunea extraordi­nară din u­lie, cere anunţa „o eră nouă “ desvoltarea financiară şi economică a ţării, pentru ca să fie urmat de desechilibrul buge­tar, de pasivitatea balanţii plăţilor şi restrân­gea a creditelor, mesagiul actual anunţă o nouă seziune „menită să asigure un pas nou în desvoltarea României întreg­­e şi anume desăvârşirea operei de consolidare monetară şi financiară”. Pe când în iulie se anunţa împrumutul încheiat şi numai lansarea urma să aibă loc în toamnă, în mesagiul actual se vorbeşte numai de nădejdea de a putea realiza a­­ceastă operă. Fraudele petrolifere 6 Descoperirea fraudelor petrolifere a dovedit lipsa de organizare şi reaua funcţio­nare a departamentelor, în sarcina cărora se află administraţia avutului Statului, punând în evidenţă incapacitatea de guvernare a partidului liberal. Ea a dezvăluit în acelaşi timp întinderea extraordinară a corupţiei ad­ministrative şi parlamentare, rezultat firesc al sistemului de falsificare a instituţiilor pu­blice de la funcţiunile lor normele. Guvernul, sub regimul administrativ şi politic al căruia s-au întâmplat aceste fraude,­­ ai cărei autori fac parte din sânul majorităţi­lor sale parlamentare, au complici în mijlo­cul său şi şi-au găsit apărători în chiar vice­preşedinţii parlamentului, nu mai poate fi tolerat fără a se primejdui avutul public şi prestigiul naţiunii. Lupta de răsturnare 7. Partidul naţional-ţărănesc pentru a salva ţara din această situaţie grea, va con­tinua lupta de răsturnare a acestui regim,­­ care mână massele populare la acţiuni deş­­i nădejduite. In acest scop a luat măsuri pentru ţi­nerea adunării delegaţilor comunelor la Bu­­­­cureşti şi a 71 întruniri în aceeaşi zi în dife­rite centre. Situaţia viilor In an­ul acesta multi podgoreni nu vor­­ avea cules de vii, din neglijenta lor. In toamna trecută ei nu şi-au îngropat viile Fiind iarna grea, acestea au degerat. Ca ur­­­­mare, în anul acesta n’au dat iad şi acum acei podgoreni n’au nici un cules. Iată unde­­ duce economia purtată cu uşurinţă şi la­­ voia întâmplăr­ii. Cei ce au vită de soiu bun şi au îngri­jit o cum trebue, privesc acum la o recoltă bogată. Pentru vii anul de faţă a fost în ge­neral prielnic. Nu trebue însă trecut cu ve- I derea, că în cursul anului am avut mult I timp răcoros. Din cauza aceasta, pe alocuri , viile au rămas înapoi. Strugurii nu sunt destul de dulci şi bine copţi. Podgorenii de prin aceste ţinuturi fac rău, dacă culeg viile prea de­vreme. • f I i i I ■ f ■■'! : Culesul viilor în judeţul Alba-Iulia. Camera agricolă a judeţului Alba a interve­nit la prefectura judeţului, ca să nu se per­mită nimănui în judeţ, să culeagă viile înainte de 22 octomvrie 1928. — Foarte bună mă­sură! Pag. B Serbările comemorative anunţate în numărul din urmă el foii noastre, s’au desfăşurat Duminecă în 14 Octomvrie la biserica parohială română unită din Sibiu (str. Podului Nr. 7), într’o atmosferă pioasă şi înălţătoare. S’a comemorat aniversarea de 150 ani dela aşezarea pietrii fundamentele pentru zidirea bisericii prin episcopul Grigore Maior şi aniversarea de 100 ani de le naş­terea bunului român Iosif Sterca Şuluţiu de Cărpeniş, fost preşedinte al Asociaţiunii .­Astral şi al consiliului de administraţie al băncii „A­bina“. Pentru prezidarea serbărilor venise în preseara zilei canonicul Dr. loan Bălan ca delegat al I. P. Sf. Sale părintelui mitropolit Dr. Vasile Suciu. Serbările s’au început cu spovedania tuturor elevilor şi elevelor gre-cat dela diferitele şcoale române din Sibiu şi a numeroşi parohieni. S’au oficiat două liturghii, la cari delegatul mitropoliei a rostit 2 predici frumoase şi pline de învăţături creştineşti şi româneşti, iar protopopul Nicolae Togen la sfârşitul liturghiei a doua a ţinut o interesantă conferenţă, comunicând date până acum necunoscute din trecutul Românilor sibieni E deosebit de interesantă inscripţia latină a unui clopot, care în româneşte se tălmăceşte aşa: „Eu episcopul Făgăraşului Grigore Maior, cel dintâiu, am ridicat acest clopot în Sibiu pe seama valahilor spre mai marea mărire a lui Dumnezeu la anul 1778“. E fapt adecă, că în Sibiu până la data amintită n’a existat biserică românească for­mată cu turn şi clopote şi că episcopul Grigore Maior a făcut ca să răsune aici cel dintâiu clopot românesc. Românii se serviau numai de ne scări capele amărîte închiriate dela saşi.

Next