Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)

1928-10-14 / nr. 42

Kr. 4­2 In Basarabia e foamete neagră în zadar a tăgăduit mereu guvernul astă -vară, că în Basarabia e lipsa atât de mare, cum spuneau mai ales foile partidului naţio­­r­al-târănesc, — în zadar ziceau, că par­idul nicţional-tărănisc arâtă numai lumea cu ştiri m nevioase. Foametea a isbucnit acolo, neagră şi visat încântătoare. Mii de copii basarabeni cutreera oraşele din dreapta şi stânga Pro­dului după o bucată de pane, pentru care intră robi la stăpâni fără milă ca în Iaşi. Acum recunoaşte şi guvernul liberal starea adevărată în Basarabia. Şi s’a întrunit în ‘Consiliu hotărând mijloac­e de mântuire. Dar e prea târziu, căci grabnica trimitere de cu­curuz, grâu şi nuiret prin băncile poporale însemnează — la anul I Colecte ce ar fi să se facă prin Crucea Roşie şi Corn­­eta locale, vor da vre-o sută-două de mii de lei, cari eru ajung nici pentru un sat mic. Ier împru­­muturi pe gaj (zălog) nu vor putea face în­fometaţii din Basarbia, căci nu mai au ce “zălogi Dacă sar fi început lucrări mari de şo­sele şi alte lucrări publice încă de astă vară, când se vedea ce are să fie, Băsărăbenii erau ajutaţi. Ar fi muncit, ar fi câştigat bani şi n’ar fi ajuns cerşitori peri­tori de foame, cari nici nu au del­a cine cerşi. Multe sute de milioane de lei ar rămâ­nea pentru ei, dacă sar vinde numai auto­mobilele cele multe de pela ministerii, pre­fecturi şi celelalte autorităţi ele suntului. INFORMAŢIUNI Aniversări. Duminecă în 14 Octomvrie 1928 se va comemora aniversarea de 150 ani dela aşezarea pietrii fundam­­entale pentru zidirea bisericii româ­ne unite din Sibiu (str. Podului Nr. 7) prin episcopul de pre memo­rie Gigore Maior, întâia şi azi cea mai veche biserică formală românească (cu turn şi clo­pote), ce s’a putut clădi în Sibiu în vremile «maştere de atunci. Tot cu acet prilej la ora l1'/s se va comemora prin un parastas so­lemn şi aniversarea de 100 ani dela i­eş­irea­­distinsului fiu al neamului ro­m­ânesc Iosif ■Şierca Şuluţiu, fost preşe­dinte al Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului rom­ân .Astral şi al consiliului de admini­straţie al băncii „Albina“. Sosirea avioanelor de bombardament Vineri săptămâna trecută au aterizat p­ie­rodromul Băneasa de lângă Bucureşti trei avioane de bombardament de noapte aduse­­din Franţa. El­e au plecat Marti din Paris fiind pilotate de trei ofiţeri aviatori români. Au făcut escale (opriri) în Liva (Franţa de­­Sud), Torino şi Udine (Italia) Zagreb , Bel­grad (Iugoslavia). Drumul din Belgrad până­­la Bucureşti l-au făcut in patru ore. Avioanele acestea sunt făcute din aluminiu (metal foarte uşor) dur, îmbrăcate pe dinafară în pânză. Au pe ele cinci mitraliere şi pot transporta o m­ie de bombe, pe o miie de chilometri făcând 190 km pe oră. Pe fiecare avion încap cinci persoane. Serbare frumoasă In Biserica Albă­­(Iugoslavia). Popolaţia acestui oraş e în ma­joritate compusă din Români şi Şvabi. Bi­serica românească a rămas în timpul răz­boiului fără clopotele cele mari, ceea ce au păţit de alminteri şi Şvabii şi Sârbii. Ro­mânii s’au pus cei dintâi­­ pe lucru şi în câţiva ani au colectat suma trebuincioasă pentru procurarea alor două clopote nouă mari. Dumineca trecută, clopotele au fost sfinţite şi ridicate în turn preamărind de nou pe Cel Preaînalt. Cu aceasta ocaziune a fost serbare mare, infrumsetată cu coruri şi fanfare, împroprietăriri în judeţul Cluj. Dumi­neca trecută au avut loc câteva împroprietăriri nouă în câteva comune din judeţul Cluj. Fiecare din cei împroprietăriţi au căpătat câte einei fugure de pământ. Taxele în institutele de orbi şi surdo­muţi. Ministrul sănătăţ­i a hotărât, ca elevii părinţilor cu bună stare materială să plătească­­ în şcoalele de orbi, surdo-muţi şi slabi la­­ minte următoarele taxe: solvenţi 4000 de­­ lei (in două rate: la 1 Septemvrie şi 1 Febr.) semisolvenţii jumătate. Fiecare elev va mai­­ plăti anual 250 lei pentru rechizitele şcolare ! Tren ucigaş O nenorocire care putea să aibă urmări şi mai grave, s’a întâmplat în dreptul comunei Sânt Andrei (judeţul Hu­nedoara). Seara la opt, fiind intunerec, trenul­­ care venia de la Hunedoara a surprins pe­­ linia ferată o căruţă, care tocmai voia să treacă peste ea. Trenul izbind-o, a omorât cei doi cai, a rănit de moarte pe cărăuş şi a rănit mai uşor pe negustorul Saiaşi şi fică­­sa, cari erau în căruţă Cauza acestei neno­rociri sunt inspectorii dela calea ferată, ca­i n’au mijlocit, ca acolo, unde trace drumul­­ de căruţe peste linia ferată, să se facă o­­ b­neră care să se lase în jos până trece trenul Malaria (frigurile) în judeţul Sălaj ln­­ judeţul Sâej se intind frigurile în mod în­spăimântător In cele două fabrei mai mari din judeţ sau îmbolnăvi, 90 la sută dintre lucrători. Numai în comunele Sărmăşag şi Deorsida mare sunt câte peste o sută de­­ bolnavi. După arderea teatrului din Madrid.­­ După ştiri sosite din capitala Spaniei şi acum mai sunt sute de persoane, despre cari nu se ştie nimic­­ când au intrat în teatru. Deasupra locului c­u dărâmă­r­ile teatrului se ridică un m sos v­reo dovadă, că acolo mai sunt cad­­re, cari au început să pu­re­­zeascâ. Primăria a dat ordin să se sape tot locul, pe c­âr a fost teatru pentru ca al­tfel să se scoată tot ce a mai rămas din cei nenorocit. O comună bancrotă Comuna Gră­­dişte din Be­a (Iugoslavia între Dunăre şi Tis­) a dat faliment ca o ice negustor ajuns îa strâmtoare sau m î­şelător Primăria a declarat, că nu şi -u i poate plăti datoriile, dar nu­­ pe funcţionari. S’a trimis, dela judeţ o commune să cerceteze cauzele. Şi le-a aflat. Primarul ş. cu consilierii au mân­­at toate venit­urile comunei, aşa că aceasta a t­ebuit sa şi Încet­­e plătit Pe primar şi pe consilii n îi aş­eaptă închisoarea. Export unguresc. In Frankfurt (Germa­nia) au fost arestaţi pictorul ungur Horvath I şi un tinichigiu, bănuiţi, că nu sunt oameni cinstiţi. La ei s’au aliat o multune de b­me­nete false. Si vede, că Ungaria nu mai * falsifică bani străini numai la ea în tara, ci a început să exporteze pe falsificatori. Jertfele vijeliilor din America Abia acum se cunosc pe deplin pagubele şi jert­fele vijeliilor, ceri au bântuit în partea a doua a verii în America. In Florida Portorico şi Guadelupe, precum şi pe insulele Levard şi Virginia au perit 2100 de oameni. Pe insula Portorico au rămas 700 mii de oameni fără adăpost. Numai in Florida, care e unul dintre Stat­­e Unite ale Americei de nord, pagubele sunt de 30 m­­ioane dolari, iar pagubele din toate tinuturile bântuite de înfricoșatele furtuni tie e de 130 miloane de dolari. Mare Congres. Ni se scrie: Duminecă 14 Octomvrie 1928, la orele 10, se va ţinea in Sibiu în sala Primăriei un mare congres al pensionarilor fost reangajaţi din toată ţara. Foştii reangajaţi din judeţul Sibiu şi din alte părţi sunt rugaţi a lua parte neapărat la acest congres. Comitetul,­­ Vasile Pop de Harş­anu, pe care îl ţineam de cel mai bătrân Român în Sibiu, a răposat în zilele trecute la Reghinul săsesc, aproape de moşia sa din Hodac, unde s’a fost dus cu prilejul adunării recoltei. El umbla aproape ca un tânăr. Rămăşiţele pământeşti au fost aşezate lângă părintele şi fratele său, în asistenţa poporului venit din 4 comune să dea ultimul salut de adio celui dispărut. —Vas­le Pop de Harşianu s’a născut la 30 Aprilie 1830 (avea deci 98 ani împliniţi) în Hodac, jud. Mureş Turda, din familie băşti­naşe nobilă. A studiat liceul la Târgu Mureş şi Blaj, dreptul la academia din Sibiu. Intrând in magis­ratură, a funcţionat ca „adjunct“ la Sibiu, Târgu Mureş, apoi la Turda, Alba- Iulia şi Abrud, unde ca judecător a adus sentinţe cu predilecţie în limba română In anul 1867 noua stăpânire ungurească i-a cerut o declaraţie de simpatie, pe care Har­şianu refuzându-o, a fost pensionat. In 1868 el pune examenul de advocat şi se aşază în Abrud, iar la 1878 în Sibiu, din al cărui barou a făcut parte aproape până la moarte. In tinerele răposatul a luat parte la toate mişcările naţionale şi la fondarea multor in­­stituţii culturale şi economice (Astra, Socie­tatea de teatru, Albina, Bihoreana etc.). Har­­s­anu luase parte la adunarea de la Blaj în 1848, ca și la înco­rnarea regelui Carol în 1881 iar în 1918 a văzut și întregirea nea­­mu­lui, de când asista aproape regulat la serbarea de 10 Mai în Sibiu, mai pe urmă în anul acesta. — Odihnească în pace! Rep. Convocare. Membrii „Reuniunii cultu­rale naţionale a meseriaşilor români din Sibiu“ sunt rugaţi a participa la o consfătuire Du­minecă în 14 Octomvrie a. c. la 4 ore d. eu în irealul Reuniunii. Comitetul. Luptă cu moarte între primari, consilieri şi jandarmi, în comuna Pantelimonul de sus judeţul Com­anja se aflau în crâşmă la o masă primarul şi consilierii, la altă masă jandarmii şi paşnic­i satului. Un consilier spuse j jan­armilor sâ plece din crâşmă. Jandarmul­­ şef eşi, dar rămase afară la uşe, ca să lare­­c­­­teze pe primar, câ­nd va eşi şi el. Cel dir,tăi eşi consilierul, care provocase pe jea­­d­armi să plece din crâjmă. Jandarmul dă să i aresteze, consilierul începe să strige. Atunci s­­i­ă cri­d scuri­u, îl târăsc pe jan­darm î i cra­mă, îl b l fără milă, apoi îl­­ aruncă afară. Jand­imul trage din uşă un foc de armă şi răneşte pe primar şi pe doi consilieri. Luptă sângeroasă la manevrele din Polonia. Cu ocaziunea manevrelor de toamnă, un regimet de husari, cere­a ea s facă un atac contr« i­­funteriei au atăcat pe in­­f­f nter şti cu sebile, ca şi cum ar fi războiţi adevărat. Au inc c­t ofiţerii sări despartă, dar nunai după ce au aruncat între luptători bombe cu ga­zuri puturoasa­­ au pu­­t despart. Cât de înverşunată a fost lupta se vede de­­acolo, că dintre infanterişti au răma 40 de morţi şi 70 de răniţi. Cinematograful „Apollo“ din Piaţa U­­nirii, rulează zilnic cele mai frumoase teraje FOAIA POPORULUI Editura şi tiparul: „Tipografia Poporului” Redactor responsabil: Nicolae Bratu

Next