Foaia poporului, 1933 (Anul 41, nr. 1-52)

1933-06-11 / nr. 24

Pag. 2 nului,­­ se produce o scădere a preţului multor mărfuri. întărirea creditului Intr’adevăr una din condiţiunile principale ale îndreptării situaţiei economice este re­staurarea (întărirea) creditului. Aceasta nu se poate realiza însă fără să se reconstruiască etalonul aur interna­ţional. Nu putem în această privinţă decât să aprobăm în întregime concluziunile De­legaţiei aurului de pe lângă Societatea Na­ţiunilor. Astăzi, însă, după suspendarea e­­talonului monetar în Marea Britanie şi Sta­tele Unite ale Americei, restaurarea mone­tară trebue să înceapă prin stabilizarea a­­cestor monede. In genere noua aşezare mo­netară este condiţionată de înlăturarea re­­stricţiunilor comerţului de devize, cel pu­ţin în ce priveşte tranzacţiunile de mărfuri. Aceasta presupune însă echilibrarea bu­getului şi asigurarea rezistenţei complecte împotriva tendinţelor inflaţioniste. Din ne­fericire pentru ţările agrare realizarea a­­cestor condiţii este imposibilă, câtă vreme nu li se asigură debuşee pentru scurgerea produselor lor şi preţuri normale care să asigure o balanţă comercială activă şi nu este realizabilă fără o reducere a sarci­nilor datoriei externe. In această privinţă toţi experţii au fost de acord, că sunt necesare aranjamente de durată, pentru regularea datoriei pe ter­men scurt, iar în ce priveşte datoriile ex­terne pe termen lung, aranjamente care să realizeze reduceri însemnate a dobânzilor şi amenajării a planurilor de amortizare. Nu putem decât să aprobăm concluzia comisiunii preparatorii de experţi din ordi­nea de zi adnotată: este esenţial ca poli­tica urmată de ţările creditoare să permită ţărilor debitoare să-şi achite obligaţiunile în formă de mărfuri şi de servicii. Adăugăm că dacă nu se vor deschide barierele comerţului, rând pe rând toate ţările debitoare care au mai putut rezista până acum, vor deveni insolvente şi nu numai că nu-şi vor putea împlini obliga­ţiunile de transfer (plăţi străine), a ser­viciilor datorii publice şi private, dar nu vor putea suporta nici sarcina corespun­zătoare în moneda lor proprie. Tarife preferenţiale şi preţuri agricole mai urcate Sub acest raport, chestiunea preţurilor formează cheia situaţiei economice actuale; ea este cauza insolvenţilor, falimentelor, şo­majului şi frământărilor sociale. De aceia, în aşteptarea soluţiei generale de revalorizare (urcare) a preţurilor pro­duselor agricole pe cale internaţională, care ar mai putea întârzia, noi nu putem renunţa la remediul urgent care este tratamentul preferenţial pentru produsele agricole eu­ropene, astfel cum a fost recunoscut de reprezentanţii celor 15 state europene, re­prezentate la conferinţa de la Stressa şi a­­cum în urmă de comisiunea preparatoare de experţi, care a elaborat ordinea de zi adnotată pentru Conferinţa Mondială. Nu putem aştepta trecerea încă a unei campanii agricole fără grave riscuri şi de­­aceia nu trebuie să întârziem în a obţine adeziunea Conferinţei economice de la Lon­dra, pentru realizarea tratamentului prefe­renţial pentru produsele agricole europene. Prelungirea situaţiunei actuale este de na­tură să ameninţe deprecierea monedelor şi să facă mai de­vreme sau mai târziu ne­cesară o nouă stabilizare a lor, care în con­diţiunile de astăzi şi interne şi externe cu totul defavorabile faţă de perioada din­tre 1924 şi 1928, în care s’a realizat sta­bilizarea celor mai multe monede europene, devine o operaţie şi mai anevoioasă şi mai riscată din toate punctele de vedere. Creditul internaţional In ce priveşte formula de organizare a etalonului de aur internaţional, ea trebue să fie mai simplă, astfel încât sistemul mo­netar să se poată adapta mai uşor varia­­ţiunilor balanţei de plăţi, iar în ţările a­­gricole, necesităţilor sezoniere ale produc­­ţiunei. Cu toate că recunoaştem că repar­tiţia aurului nu poate să rezulte dintr’o ac­ţiune arbitrară, totuşi, pentru consolidarea rezervelor de aur sunt necesare operaţii de credit internaţional, care fără un plan de­liberat nu se pot aştepta în timp util, în situaţia actuală a pieţelor internaţionale. Iată pentru ce noi socotim absolut nece­sară realizarea proectului pentru crearea unui fond internaţional monetar, elaborat de Conferinţa de la Stressa. Acest proect trebuie să fie însă, complectat în două di­recţii: în primul rând fondul de care este nevoe trebue ridicat la o cifră mult mai mare decât cea prevăzută, şi în al doi­lea rând procurarea mijloacelor necesare pentru restaurarea monetară nu trebue să aştepte momentul realizării echilibrului fi­nanciar în fiecare ţară, ci trebue să înso­ţească începuturile acţiunii de asanare fi­nanciară. In acelaş timp, întru­cât condi­ţiile de realizare a mişcărilor de capitaluri vor putea întârzia, ţările agricole nu pot re­nunţa la creaţiunea societăţii internaţionale pentru Creditul Ipotecar Agricol, ca şi a al­tor instituţiuni financiare internaţionale, pro­­ectate de către Comitetul de Studiu pentru Uniunea europeană. Cerem dezarmare vamală Asanarea financiară a ţărilor agricole este însă în­deosebi legată de posibilităţile de reconstrucţie a sistemului economic interna­ţional. Pentru aceasta trebue să cerem su­primarea imediată a tuturor măsurilor de război economic, care au dus la anarhiza­­rea raporturilor economice internaţionale. Noi cerem o convenţie internaţională, pen­tru înlăturarea tuturor prohibiţiunilor şi re­stricţiilor comerciale. In această privinţă un armistiţiu vamal nu poate avea nici un efect în favoarea ţă­rilor agricole. La un armistiţiu pentru du­rata Conferinţei economice mondiale putem consimţi, dar la un armistiţiu care ar con­solida după încheierea Conferinţei mondiale regimul actual de prohibiţii restricţii, nici­odată. Din potrivă, noi trebue să cerem o dezarmare tarifară din partea ţărilor cre­ditoare pentru a ne redeschide debuşeurile şi a ne înlesni astfel asanarea economică şi financiară în ţările noastre. Dar dacă nu izbuteşte Conferinţa de la Londra? Nu este îngăduit a face nici un fel de pronostic asupra rezultatelor conferinţei de la Londra. Dar nu ne putem opri de a nu sublinia credinţa noastră, că un eşec al a­­cestei supreme încercări de restaurare eco­nomică pe căile internaţionale, va arunca responsabilitatea istorică asupra tuturor conducătorilor de azi ai destinelor popoa­relor. Dacă totuşi, împotriva voinţii noastre ce­lei mai hotărâte, a spiritului nostru de co­laborare necondiţionat şi a dovezilor de conciliaţiune, Conferinţa de la Londra va e­­şua, cred că rostul blocului nostru agrar, este să organizeze apărarea în comun a ţărilor agricole din această regiune a Euro­pei, printr’una sau mai multe autarhii re­gionale. Şi dacă chiar organizarea pe un singur plan regional ar întâmpina dificultăţi, blo­cul va avea misiunea de a înlătura aceste dificultăţi şi de a asigura colaborarea cea mai intimă a tuturor popoarelor agricole din Europa Centrală şi Orientală pentru ca să continue să păstreze relaţiile cele mai strânse între ele. Căci mai presus de vicisitudinile politicei, — încheie d. Madgearu — popoarele noastre sunt prin situaţia lor geografică, structura lor socială şi desvoltarea lor istorică, sor­tite să colaboreze în vederea apărării inte­reselor lor comune şi a liberărei şi complec­tei desvoltări a propriei lor civilizaţii esen­­ţialmente agrare, ce se depune e bine îndrumată. In această nădejde dorim multă izbândă delegaţilor României la Conferinţa econo­mică de la Londra, unde avem şi un fiu al judeţului nostru, pe dl subsecretar de stat la Preşedinţia consiliului de miniştri Viorel Tilea, preşedintele organizaţiei naţional-ţârâ­­niste din judeţul Sibiu._________________ Alte vorbiri din partea reprezentanţilor diferitelor ţări Dapfi discursul dlui Virgil Madgearu, care a fost ascultat cu o deosebită atenţie, fiind des Întrerupt de aplauzele delegaţilor, au urmat pre rând la cuvânt: Dnui ministru de agricultură Moraviei al Bulgariei, ministru de finanţe Zawadsky al Poloniei, ministru de agricultură Tomasic al Iugoslaviei, şeful delegaţiei ungare Mayer, iar la urmă Jan Seba, ministru cehoslovac la Bucureşti, care a scuzat pe ministrul de agri­cultură cehoslovac Milan Ho­dz­a, că nu poate lua parte in persoană. Cu tofii au adorat la programul desvol­­tat, in vorbirea de deschidere a dlui ministru Virgil Madgearu. In cursul zilelor de Luni si Marti (5 si 6 Iunie) comisiile conferinţei au tinut mai multe şedinţe, In cari au desbătut diferitele che­stiuni la ordinea zilei. După ce s’au lămurit toate părerile — pro si contra — Marti în 6 Iunie, la ora 61/« seara, s’a tinut a doua mare şedinţă publică, când s’au cetit si primit hot&ririle luate în comisiuni. La pagina 4 a foii de azi publi­căm în întregime aceste hotărlri, cari e bine să fie cetite cu atenţie, căci despre cele cu­prinse aci se va mai vorbi în viitor. Dar să nu ne facem iluzii. Ţările indus­triale nu vor primi uşor toate propunerile ţă­rilor agricole. Asta nu însemnează insă o cauză perdută. Un program odată bine fixat el câștigă teren din zi în zi, dacă activitatea FOAIA POPORULUI No. 24 Aniversarea restauraţiei După 3 ani In ziua de 8 Iunie s’au împlinit trei ani, de când Maestatea Sa Regele Carol al II-lea s’a urcat pe Tron, reîntorcându-se din exil. L-am aşteptat cu dor şi l-am primit cu dra­goste. Astăzi armata îşi are pe conducătorul ei firesc. Ţara ştie în fruntea ei pe un fiu legat cu glia stămoşească. Alături stau bărbaţi po­litici devotaţi. Liniştea internă e asigurată. Dar, cum vremurile sunt foarte grele, pro­blemele politice interne şi externe multe, e de sine înţeles, că siguranţa noastră creşte atunci, când ne ştim în fruntea Ţării cu un Rege în pu­terea bărbăţiei, plin de energie şi Iubitor de progres. De aceea cu Inimă curată, cu iubire şi devotament pentru cel ce stă pe Tronul Ro­mâniei întregite, ne îndreptăm plini de speranţe strigând : Trăiască Regele tuturor Românilor!

Next