Foaia poporului, 1933 (Anul 41, nr. 1-52)
1933-06-11 / nr. 24
Pag. 2 nului, se produce o scădere a preţului multor mărfuri. întărirea creditului Intr’adevăr una din condiţiunile principale ale îndreptării situaţiei economice este restaurarea (întărirea) creditului. Aceasta nu se poate realiza însă fără să se reconstruiască etalonul aur internaţional. Nu putem în această privinţă decât să aprobăm în întregime concluziunile Delegaţiei aurului de pe lângă Societatea Naţiunilor. Astăzi, însă, după suspendarea etalonului monetar în Marea Britanie şi Statele Unite ale Americei, restaurarea monetară trebue să înceapă prin stabilizarea acestor monede. In genere noua aşezare monetară este condiţionată de înlăturarea restricţiunilor comerţului de devize, cel puţin în ce priveşte tranzacţiunile de mărfuri. Aceasta presupune însă echilibrarea bugetului şi asigurarea rezistenţei complecte împotriva tendinţelor inflaţioniste. Din nefericire pentru ţările agrare realizarea acestor condiţii este imposibilă, câtă vreme nu li se asigură debuşee pentru scurgerea produselor lor şi preţuri normale care să asigure o balanţă comercială activă şi nu este realizabilă fără o reducere a sarcinilor datoriei externe. In această privinţă toţi experţii au fost de acord, că sunt necesare aranjamente de durată, pentru regularea datoriei pe termen scurt, iar în ce priveşte datoriile externe pe termen lung, aranjamente care să realizeze reduceri însemnate a dobânzilor şi amenajării a planurilor de amortizare. Nu putem decât să aprobăm concluzia comisiunii preparatorii de experţi din ordinea de zi adnotată: este esenţial ca politica urmată de ţările creditoare să permită ţărilor debitoare să-şi achite obligaţiunile în formă de mărfuri şi de servicii. Adăugăm că dacă nu se vor deschide barierele comerţului, rând pe rând toate ţările debitoare care au mai putut rezista până acum, vor deveni insolvente şi nu numai că nu-şi vor putea împlini obligaţiunile de transfer (plăţi străine), a serviciilor datorii publice şi private, dar nu vor putea suporta nici sarcina corespunzătoare în moneda lor proprie. Tarife preferenţiale şi preţuri agricole mai urcate Sub acest raport, chestiunea preţurilor formează cheia situaţiei economice actuale; ea este cauza insolvenţilor, falimentelor, şomajului şi frământărilor sociale. De aceia, în aşteptarea soluţiei generale de revalorizare (urcare) a preţurilor produselor agricole pe cale internaţională, care ar mai putea întârzia, noi nu putem renunţa la remediul urgent care este tratamentul preferenţial pentru produsele agricole europene, astfel cum a fost recunoscut de reprezentanţii celor 15 state europene, reprezentate la conferinţa de la Stressa şi acum în urmă de comisiunea preparatoare de experţi, care a elaborat ordinea de zi adnotată pentru Conferinţa Mondială. Nu putem aştepta trecerea încă a unei campanii agricole fără grave riscuri şi deaceia nu trebuie să întârziem în a obţine adeziunea Conferinţei economice de la Londra, pentru realizarea tratamentului preferenţial pentru produsele agricole europene. Prelungirea situaţiunei actuale este de natură să ameninţe deprecierea monedelor şi să facă mai devreme sau mai târziu necesară o nouă stabilizare a lor, care în condiţiunile de astăzi şi interne şi externe cu totul defavorabile faţă de perioada dintre 1924 şi 1928, în care s’a realizat stabilizarea celor mai multe monede europene, devine o operaţie şi mai anevoioasă şi mai riscată din toate punctele de vedere. Creditul internaţional In ce priveşte formula de organizare a etalonului de aur internaţional, ea trebue să fie mai simplă, astfel încât sistemul monetar să se poată adapta mai uşor variaţiunilor balanţei de plăţi, iar în ţările agricole, necesităţilor sezoniere ale producţiunei. Cu toate că recunoaştem că repartiţia aurului nu poate să rezulte dintr’o acţiune arbitrară, totuşi, pentru consolidarea rezervelor de aur sunt necesare operaţii de credit internaţional, care fără un plan deliberat nu se pot aştepta în timp util, în situaţia actuală a pieţelor internaţionale. Iată pentru ce noi socotim absolut necesară realizarea proectului pentru crearea unui fond internaţional monetar, elaborat de Conferinţa de la Stressa. Acest proect trebuie să fie însă, complectat în două direcţii: în primul rând fondul de care este nevoe trebue ridicat la o cifră mult mai mare decât cea prevăzută, şi în al doilea rând procurarea mijloacelor necesare pentru restaurarea monetară nu trebue să aştepte momentul realizării echilibrului financiar în fiecare ţară, ci trebue să însoţească începuturile acţiunii de asanare financiară. In acelaş timp, întrucât condiţiile de realizare a mişcărilor de capitaluri vor putea întârzia, ţările agricole nu pot renunţa la creaţiunea societăţii internaţionale pentru Creditul Ipotecar Agricol, ca şi a altor instituţiuni financiare internaţionale, proectate de către Comitetul de Studiu pentru Uniunea europeană. Cerem dezarmare vamală Asanarea financiară a ţărilor agricole este însă îndeosebi legată de posibilităţile de reconstrucţie a sistemului economic internaţional. Pentru aceasta trebue să cerem suprimarea imediată a tuturor măsurilor de război economic, care au dus la anarhizarea raporturilor economice internaţionale. Noi cerem o convenţie internaţională, pentru înlăturarea tuturor prohibiţiunilor şi restricţiilor comerciale. In această privinţă un armistiţiu vamal nu poate avea nici un efect în favoarea ţărilor agricole. La un armistiţiu pentru durata Conferinţei economice mondiale putem consimţi, dar la un armistiţiu care ar consolida după încheierea Conferinţei mondiale regimul actual de prohibiţii restricţii, niciodată. Din potrivă, noi trebue să cerem o dezarmare tarifară din partea ţărilor creditoare pentru a ne redeschide debuşeurile şi a ne înlesni astfel asanarea economică şi financiară în ţările noastre. Dar dacă nu izbuteşte Conferinţa de la Londra? Nu este îngăduit a face nici un fel de pronostic asupra rezultatelor conferinţei de la Londra. Dar nu ne putem opri de a nu sublinia credinţa noastră, că un eşec al acestei supreme încercări de restaurare economică pe căile internaţionale, va arunca responsabilitatea istorică asupra tuturor conducătorilor de azi ai destinelor popoarelor. Dacă totuşi, împotriva voinţii noastre celei mai hotărâte, a spiritului nostru de colaborare necondiţionat şi a dovezilor de conciliaţiune, Conferinţa de la Londra va eşua, cred că rostul blocului nostru agrar, este să organizeze apărarea în comun a ţărilor agricole din această regiune a Europei, printr’una sau mai multe autarhii regionale. Şi dacă chiar organizarea pe un singur plan regional ar întâmpina dificultăţi, blocul va avea misiunea de a înlătura aceste dificultăţi şi de a asigura colaborarea cea mai intimă a tuturor popoarelor agricole din Europa Centrală şi Orientală pentru ca să continue să păstreze relaţiile cele mai strânse între ele. Căci mai presus de vicisitudinile politicei, — încheie d. Madgearu — popoarele noastre sunt prin situaţia lor geografică, structura lor socială şi desvoltarea lor istorică, sortite să colaboreze în vederea apărării intereselor lor comune şi a liberărei şi complectei desvoltări a propriei lor civilizaţii esenţialmente agrare, ce se depune e bine îndrumată. In această nădejde dorim multă izbândă delegaţilor României la Conferinţa economică de la Londra, unde avem şi un fiu al judeţului nostru, pe dl subsecretar de stat la Preşedinţia consiliului de miniştri Viorel Tilea, preşedintele organizaţiei naţional-ţârâniste din judeţul Sibiu._________________ Alte vorbiri din partea reprezentanţilor diferitelor ţări Dapfi discursul dlui Virgil Madgearu, care a fost ascultat cu o deosebită atenţie, fiind des Întrerupt de aplauzele delegaţilor, au urmat pre rând la cuvânt: Dnui ministru de agricultură Moraviei al Bulgariei, ministru de finanţe Zawadsky al Poloniei, ministru de agricultură Tomasic al Iugoslaviei, şeful delegaţiei ungare Mayer, iar la urmă Jan Seba, ministru cehoslovac la Bucureşti, care a scuzat pe ministrul de agricultură cehoslovac Milan Hodza, că nu poate lua parte in persoană. Cu tofii au adorat la programul desvoltat, in vorbirea de deschidere a dlui ministru Virgil Madgearu. In cursul zilelor de Luni si Marti (5 si 6 Iunie) comisiile conferinţei au tinut mai multe şedinţe, In cari au desbătut diferitele chestiuni la ordinea zilei. După ce s’au lămurit toate părerile — pro si contra — Marti în 6 Iunie, la ora 61/« seara, s’a tinut a doua mare şedinţă publică, când s’au cetit si primit hot&ririle luate în comisiuni. La pagina 4 a foii de azi publicăm în întregime aceste hotărlri, cari e bine să fie cetite cu atenţie, căci despre cele cuprinse aci se va mai vorbi în viitor. Dar să nu ne facem iluzii. Ţările industriale nu vor primi uşor toate propunerile ţărilor agricole. Asta nu însemnează insă o cauză perdută. Un program odată bine fixat el câștigă teren din zi în zi, dacă activitatea FOAIA POPORULUI No. 24 Aniversarea restauraţiei După 3 ani In ziua de 8 Iunie s’au împlinit trei ani, de când Maestatea Sa Regele Carol al II-lea s’a urcat pe Tron, reîntorcându-se din exil. L-am aşteptat cu dor şi l-am primit cu dragoste. Astăzi armata îşi are pe conducătorul ei firesc. Ţara ştie în fruntea ei pe un fiu legat cu glia stămoşească. Alături stau bărbaţi politici devotaţi. Liniştea internă e asigurată. Dar, cum vremurile sunt foarte grele, problemele politice interne şi externe multe, e de sine înţeles, că siguranţa noastră creşte atunci, când ne ştim în fruntea Ţării cu un Rege în puterea bărbăţiei, plin de energie şi Iubitor de progres. De aceea cu Inimă curată, cu iubire şi devotament pentru cel ce stă pe Tronul României întregite, ne îndreptăm plini de speranţe strigând : Trăiască Regele tuturor Românilor!