Foaia poporului, 1935 (Anul 43, nr. 1-52)

1935-10-27 / nr. 44

Alul] 43-lea Preţul 3 Lei Duminecă 27 Octomvrie 1935 ‘ 1 ' A- ' \‘ "J ^ a- * ( f , e Cea mai veche foaie poporală« naţională şi politică« înfiinţată la anul 1892 . Apare în fiecare Duminecă Cenzoral No. 41 PREŢUL ABONAMETULUI Pa un an...............................Lei 140.— Pe o jumătate de an ... Lei 70.— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Pentru societăţi şi autorităţi 300 lei anual Director: NNC. BRATU, fost senator Redacţia şi Administraţia: Sibiu, str. Mitropoliei Nr. 12 (lângă Poştă) Telefon Nr. 182____________ Manuscrisele intrate nu se înapoiază INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei Nr 12 Preţul inseratelor! Un gir petit 8 Lei pentru fiecare publicare Pentru creditul românesc din Ardeal Chemare ! De trei ani şi mai bine cuvântul de alarmă al instituţiilor româneşti de credit din Transilvania nu a încetat să se rostească. Profesia dureroasă, pe care o cuprindea acest strigăt de alarmă, s’a dovedit întemeiată. Ea s’a împlinit. Ardealul este astăzi deșert de izvoarele creditului românesc. Pe tot cuprinsul lui nu mai există de­cât credit străin. Consecințele acestui adevăr echivalează cu un dezastru național. Spiritul de economie distrus, mulțimea cea mai mare a satelor pradă cămătăriei, elementul românesc, numeros, al oraşelor — pu­ternic stăpânite materialiceşte de minoritari — părăsit în voia sor­­ii, comerţul şi indu­stria românească fără nici un sprijin, fondu­rile bisericeşti irosite, vlăstarele tinere, cres­cute în şcoale, mare parte pe drumuri. Faptele acestea, de o gravitate excepţio­nală, nu mai pot lăsa nepăsător pe nimeni, înainte de răsboi, sub stăpânire străină, biserica şi şcoala, împreună cu instituţiile de Dr. NICOLAE BĂLAN Mitropolitul Ardealului NICOLAE IVAN Episcopul Vadului, Feleacului şi al Clujului Dr. TRAI­AN FRENŢIU Episcop greco-catolic, Oradea Dr. IULIU HOSSU Episcop greco-ca­tolic, Cluj Dr. MACAVEIU vicar mitropolitan, Blaj IULIU MANIU fost prim ministru ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD fost prim ministru OCT­AVI­AN GOG­A preşedintele partidului naţional-creştin STELIAN POPESCU preşedintele Ligii Antirevizioniste AUREL VLAD fost ministru, preşedintele Solidarităţii MIHAI POPOVICI fost ministru credit ale Transilvaniei, au format o trinitate indestructibilă la porţile căreia s’au sfărmat, neputincioase, toate uneltirile străine. Această trinitate a fost cheia tăriilor noastre. Ea şi-a dovedit utilitatea şi necesitatea existenţei sale, binemeritând prin activitatea şi rezultatele ei de la Neam şi Ţară. Nimeni nu are dreptul să o distrugă­­ acum, în România Mare. De aceea steagul desfăşurat pentru sal­varea creditului românesc din Ardeal, este steagul nostru al tuturora. Considerăm, că este o datorie de înalt patriotism să facem astăzi cu toții zid în ju­rul creditului românesc din Transilvania. Intru împlinirea acestei datorii și pentru a aviza la mijloacele impuse de împrejurări, convocăm pe ziua de 28 Noemvrie a. c. un­­ congres economic al Ardealului, care se va­­ fine la Cluj şi la care invităm să-şi spună­­ cuvântul toate instituţiile şi personalităţile­­ româneşti de seamă ale acestei provincii. IULIU MOLDOVAN fost subsecretar de stat, preşedintele Astrei CONSTANTIN BUCŞAN fost subsecretar de stat Dr. NICOLAE ZIGRE fost subsecretar de stat VIOREL V. TILEA fost subsecretar de stat Dr. ILIE BEU preşedintele băncii Albina Dr. MIHAIL MĂRCUŞ fost vice-preşedinte al Camerei deputaţilor, deputat Dr. LUCIAN BORCIA decanul baroului advocaţial, Sibiu IONEL COMŞA senator al Camerelor de industrie şi comerţ Dr. CAMIL NEGREA profesor universitar, Cluj C. TEODORESCU rectorul politehnicei din Timişoara, prin prof. Andronescu Bucureşti, 15 Octomvrie 1935. ANTONIO MOCIONI CONSTANTIN LACEA fost ministru rectorul academiei comerciale, Cluj Dr. IO­AN LUP­AŞ Dr. AUREL GOCIMAN fost ministru, preşedintele Ligii Antirevizio- preşedintele sindicatului presei române din Liste pentru Ardeal Ardeal şi Banat ILIE OLTEANU secretarul comitetului de iniţiativă. Pe marginea unei frumoase chemări „Foaia Poporului“ îşi ţine de o da­torie românească, să publice alăturata Che­mare. Această chemare nu e înbucurătoare pentru cele ce spune, dar e promiţătoare pentru speranţele ce se pun în ea. E semn bun, că un aşa frumos număr de distinşi fii ai Ardealului, s-au găsit la­olaltă — la un moment dat — şi au luat iniţiativa studierii marei probleme a cre­ditului pentru Transilvania. Toţi semnatarii acestei chemări şi-au dat — la vremea sa — aportul lor, care cum a putut, pentru întregirea Neamului şi mărirea Ţării Româneşti. Odată aceasta înfăptuită, trebuia sa urmeze consolidarea, munca stăruitoare, în­mulţirea bunurilor şi ridicarea în bună­stare a poporului de pe aceste plaiuri. In loc de acestea, a urmat gheşeftăria cu coroanele, apoi reducerea la jumătate a tuturor valorilor în coroane. Acesta a fost primul pas de sărăcire a Transilvaniei. A urmat apoi inflaţia şi scandaloasa creştere a dobânzilor. Ca urmare a do­bânzii grele am văzut prăbuşirea agricul­turei, apoi a industriei şi comerţului, cât biată am avut.* Acum trebue s'o luăm iarăş de la în­ceput. Cu ce sorţi de izbândă, e greu a prevedea, considerând vremurile prin cari trecem. Chemarea alăturată vine încă la vreme. Se mai poate îndrepta câte ceva. Atârnă de la planul de acţiune ce se va face şi duce la îndeplinire. Ca organ al acelora, cari muncesc şi se străduesc la înmulţirea bunurilor, obser­văm următoarele: 1. Un credit bun şi durabil se poate înfăptui numai acolo, unde se ia o dobândă suportabilă. In caz contrar omori pe debi­tor, după care urmează şi moartea credi­torului. 2. In criza economică actuală şi con­curenţa foarte mare, câştigurile din agri­cultură, industrie şi comerţ devin tot mai mici. Ca atare dobânda încă trebue să fie mică. 3. Fraţilor cari aveţi bani, nu vă uitaţi la cine vă oferă dobândă mare, ci vă uitaţi la cine vă dă destulă garanţie, că nu veţi pierde banii depuşi spre păstrare sau daţi împrumut. Dacă se va ţine socoteală de aceste trei condiţii principale, vom putea avea un nou credit românesc durabil, în caz contrar se mănâncă depunerile ca şi împrumuturile cu dobânzi prea mari. Viaţa economică nu su­portă orice, pe durată lungă. Nicu Bratu

Next