Foaia poporului, 1939 (Anul 47, nr. 1-52)

1939-01-01 / nr. 1

Pag. 2 încordare între Nu trece o săptămână, — ba am pu­tea susţine că nu trece o zi, — în timpul din urmă, ca să nu avem o ştire de mare senzaţie din cuprinsul lumii.­­ O astfel de ştire senzaţională a fost, în zilele din urmă, cea anunţată din Londra, în care se spunea: Italienii, care cer de la Francezi Tunisul, Corsica şi portul Djibuti din Somalia fran­ceză (lângă Abisinia italiană), concentrează trupe numeroase în apropiere de colonia franceză Djibuti din Africa. S-a dat şi nu­mărul trupelor italiene în Abisinia: 91.000 trupe albe, 150.000 trupe indigene (abisi­­nieni) şi 130.000 lucrători-soldaţi. S’a mai amintit, că un ziar italian cu trecere, „Regima Fascista”, a scris de cu­rând: ,,Francezii nu mai au ce căuta la Djibuti şi în Somalia”. La această ameninţare italiană, ziarul­­ francez „L’Ordre” din Paris a răspuns: „Ita­­­­lienii din Abisinia trebue să fie ţinuţi de­­ Francezi în respect, mai ales prin puterea maritimă”. * 1 2 3 CE VREA ITALIA? Dacă concentrările de trupe susnumite se vor adeveri,­­ atunci Italienii, îţi vine a crede, că urmăresc aşa un joc a la ocu­parea Austriei şi Cehoslovaciei de către Germania, Bagseama, Germania şi Italia şi-au îm­părţit rolurile. întâi îşi face afacerile unul, apoi urmează celălalt la rând, ochind tot­deauna acolo unde la un moment dat i se pare că se află un punct mai slab apărat. In felul acesta putem taxa forma cum a procedat Germania cu Austria şi Cehoslo­vacia. — Acum ar fi rândul Italiei, să-şi încerce norocul şi puterea, în altă parte a lumii, unde îi convine ei şi i se pare sigură reuşita. Dacă aceste ocupări de ţări n’ar fi îm­preunate cu atâtea frământări în alte multe părţi, — le-am putea taxa ca un joc de teatru... — Aşa pipăe, cântă şi joacă Ger­mania cu Italia. Ici unul, colb altul. Azi eu, mâine tu. Dar în felul acesta, ce linişte va mai fi în lume!? Franţa şi Italia FOAIA POPORULUI îngrozitoarea nenorocire de cale ferată în Sudul Basarabiei In total au fost 93 de morţi şi 142 de răniţi In ziua de Sâmbătă 24 Decemvrie 1938, la ora 6 seara, s-au ciocnit două trenuri personale între staţiile Frecăţei şi Etulea din Sudul Basarabiei. După cercetările în curs, au căzut victime 235 călători, dintre cari 93 morţi şi restul răniţi. Locomotivele ambelor trenuri şi 7 vagoane de clasă au fost total stricate. Aflând de marea întâmplare, au grăbit­­ la faţa locului d-nii: Mihail Ghelmegeanu,­­ ministrul Lucrărilor Publice şi Comunica-­­­ţiilor, Dr. General Marinescu, ministrul Să-­­ nătăţii, General Mihail Ionescu şi Direc­tor general C. F. R. Ion Macovei. In urma măsurilor luate la faţa locului, s’a dat în circulaţie linia şi se lucrează la repararea firelor telefonice. Pentru siguranţa circulaţiei s’au luat apoi următoarele măsuri: 1) Menţinerea suspendării trenurilor de marfă; 2) Reducerea numărului trenurilor de că­lători şi reglementării circulaţiei lor, pen­tru evitarea încrucişerilor în anumite sec­­­­ţiuni, până la restabilirea comunicaţiilor te­­­­­egrafice şi telefonice. 3) Urgentarea restabilirii comunicaţiilor­­ telegrafice şi telefonice pe o întindere de­­ 700 km., făcându-se apel şi la ajutorul ar­­i­matei. Domnul Ministru al Sănătăţii a dispus executarea tuturor măsurilor necesare pen­tru îngrijirea răniţilor şi aprovizionarea materialului sanitar. S’au format trenuri sanitare speciale. Parchetele de Covurlui şi Ismail instru- i­esc pe cei vinovaţi din punct de vedere al­­ răspunderilor penale.­­ Până Marţi dimineaţa au fost identifi- ! caţi (recunoscuţi) 53 de morţi in groaz­nicul accident de cale ferată de pe linia­­ Galaţi—Chişinău. Celorlalţi 40 nu li s’a pu­tut stabili încă identitatea.­­ Toţi răniţii au fost internaţi în spitalele dela Galaţi, Cuza Vodă şi Bolgrad. ALTE MĂSURI LA CĂILE FERATE Direcţiunea generală C. F. R. a hotărît­­ că până la complecta restabilire a legă-­­ turilor telegrafice şi telefonice, la toate tre­nurile rămase în circulaţie să se dea câte doi frânări de semnal, cari vor avea înda­torirea de a acoperi împreună trenul în caz de oprire în linie curentă. Frânării vor fi înzestraţi cu rechizite de semnalizare, cum şi cu capse pocnitoare. Felinarele de semnal ale trenurilor vor fi bine îngrijite și cu geamurile bine șterse. LEGĂTURILE TELEFONICE ŞI TELEGRAFICE — DISTRUSE Zăpada căzută din plin în cuprinsul ţării, a trocnit drumurile de fier, a îngreunat circulaţia pe şosele şi face aproape impo­sibilă repararea liniilor telefonice distruse de viscol şi de polei. Direcţiunea generală a Căilor Ferate a fost nevoită să facă numeroase suprimări în circulaţia trenurilor. Joi 29 Dec. c., când scriem aceste rân­duri, din Bucureşti se anunţă că firele te­lefonice au avut cel mai mult de suferit. Capitala nu poate comunica cu Basarabia, Dobrogea, Oltenia şi Nordul Ardealului. Deşi se lucrează cu mare stăruinţă la restabilirea legăturilor, totuşi dezastrul este atât de întins şi mare, încât comunicaţiile vor rămâne câtva timp întrerupte. Constanţa a rămas complect izolată de restul ţării. Din cauza lipsei legăturilor te­lefonice între staţii, trenurile circulă cu în­târzieri foarte mari. DESPĂGUBIREA CELOR MORŢI ŞI RĂNIŢI Direcţiunea Generală a Căilor Ferate Române a făcut cunoscut, că despăgubi­rile la care au dreptul moştenitorii legali ai călătorilor morţi, cum şi călătorii ră­niţi în accidentul de cale ferată, dintre sta­ţiile Frecăţei şi Etulea, vor fi acordate celor în drept, de urgenţă. In acest scop s’au instituit Comisiuni, cari funcţionează cu începere dela 29 De­cemvrie 1938, în staţiile Bolgrad şi Ga­­­­laţi, dela cari cei în drept primesc sumele cuvenite. In ce priveşte pe răniţii din spitale, Co­ Nr. 1 misiunile s’au deplasat chiar la spitalele în care sunt internaţi. PENTRU SALVAREA NENORO­CIŢILOR Echipele de lucrători şi aparatele meca­nice trimise la locul nenorocirii, — între cari şi o macara expediată Duminică de la atelierele Griviţa din Bucureşti — au de­blocat linia de sfărămăturile vagoanelor şi locomotivelor celor două trenuri cari s’au ciocnit lângă Etulia. Cadavrele celor ce şi-au găsit sfârşitul­­ au fost puse în sicrie şi expediate fami­liilor lor. In afară de cei 53 morţi identi­ficaţi, au mai fost recunoscuţi încă 16. Deasemeni, au mai încetat din viaţă ul­terior: învăţătorul Lambru Niculae şi doi bărbaţi în spitalul din comuna Cuza Vodă ■ In spitalul din Bolgrad au fost inter­naţi 14 răniţi, din care 7 au murit fără a li se putea stabili identitatea. Mai sunt neidentificaţi, 5 copii de sex masculin, o fetiţă, 13 femei şi 8 bărbaţi. In dimineaţa zilei de Marţi au fost duşi la Galaţi mai mulţi răniţi în stare mai gravă şi cari fuseseră internaţi la înce­put în spitalul comunal din Cuza Vodă. La spitalul din Bolgrad au fost internaţi 42 răniţi, din cari o bună parte au fost aduşi la Galaţi spre internare în spitalele locale. Câțiva din cei de mai sus au încetat din viață între timp. Ciocnirea de trenuri între Blaj şi Teiuş O violentă cicnire de trenuri s-a produs în seara de Vineri 23 Decemvrie 1938, în staţia Cistelul român, situată între Blaj şi T­eiuş. Trenul personal 3018 sosise în staţia Cis­­telul Român la ora 17,40 pentru a ridica 4 vagoane cu militari. Impiegatul de miş­care a dispus ca întregul tren să fie trecut pe linia 3-a, pentru ca linia 2-a să fie lăsată liberă trenului accelerat 301 Bucureşti — Oradea Mare, urmând să treacă prin staţie, pe această linie, fără oprire. in timp ce trenul personal 3018 manevra între semnalul de distanţă şi primul ac, a fost ciocnit de trenul accelerat 301, care a trecut pe lângă semnalul pus pe oprire şi neluminat. Ciocnirea s-a întâmplat la o­­rele 17,45, când se înoptase. De pe urma ciocnirii sunt nouă victime şi anume trei morţi şi şase răniţi. Intre cei morţi a fost şi notarul public Gh. Du­­bleş din Sibiu. Din cauza acestui accident, trenurile, 301, 302, 31, 3018, 3021, 3009 şi 3022 au fost nevoite să circule câteva zile prin trans­­bordare. In momentul de faţă, linia care fusese deteriorată pe o mare distanţă, a fost re­făcută şi circulaţia restabilită. Răsboiul din Spania . In loc de a lua cumva sfârşit sau măcar de a înceta luptele în preajma sărbătorilor Crăciunului,­­ trupele naţionaliste chiar în aceste zile au pornit un mare atac asupra trupelor republicane, cari, după cum se pare, n’au socotit cu aşa ceva. Ca urmare, trupele naţionaliste ale ge­neralului Franco au înaintat pe un teritoriu de mai multe zeci de kilometri­ pătraţi, fă­când şi mulţi prizonieri. Materialul de răsboiu cuprins încă este foarte mare. Până Marţi a treia zi de Cră­ciun, naţionaliştii ar fi făcut­­ spline co­municatul lor — 7500 prizonieri din ar­mata republicană.

Next