Libertatea Noastră, 1952 (Anul 2, nr. 1-24)

1952-03-15 / nr. 6

Bătălia însămănţărilor• lupta pentru pace „Pentru o recoltă bogată în anul 1952“ Camilam­ă a insămânţărilor de primăvară d­in actul acesta este menită să asigure recolte ce­lui de al treilea ata al planului ciacinal. Executarea în cele mai bune condiţiuni a acestei cam­panii, constitue nu numai o luc­rare agricolă obişnuită ci o ac­ţiune de o deosebită însemnă­tate economică şi politică. Re­colta pe care o vom obţine în anul 1952 va întări şi va contri­bui la lărgirea schimbului de mărfuri intre oraş şi sat, la în­tărirea aliantei între Clasa mun­citoare şi ţărănimtea muncitoare. Recolta anului 1952 este menită să joace un rol important in ri­dicarea necontenită a bunei stări materiale şi culturale a poporului nostru muncitor, in întărirea ca­pacităţii de apărare a patriei noastre. In aceste zile, mi­lioame de oa­meni ai muncii de pe ogoare sunt gata de a porni cu plugurile pe ogoare, de a pune sămân­ta în pământ,­­pentru a câştiga bătălia insămânţărilor de primăvară. In multe judeţe din ţara noastră, ca de pilda în Băcs-Kiskun, Bara­nya aceasta campanie a şi în­ceput. Anul acesta, Planul de Stat prevede creşterea producţiei ag­ricole cu 30 la sută faţă de anul trecut. Dobândirea acestui spor de recoltă va d­a putinţa statu­lui să ia noi măsuri pentru scă­derea preţurilor de stat. O re­colta bogată însemnează întări­rea alianţei dintre clasa munci­­toare şi ţărănimea muncitoare, însemnează creşterea puterii pati-t­riei noastre in lupta pentru pace. Obţinerea de recolte bogate depinde mai întâi de desfăşura­rea la­­timp şi in bune condiţiuni a Insămânţărilor de primăvară. .Ministerul Agriculturii,­ ţinând se­ama de experienţa anilor trecuţi, a si tahitiit, o harţii a iinsăimântari­­lor, ara­tand t­impul când trebue însămânţată fiecare plantă, în di­feritele regiuni ale ţării. Dispo­­ziţiuinle Ministerului,­ date în ur­ma unor adânci studii de agro­­technica, trebuesc respectate in­tru totul. Căminele culturale au dato­ria de a arăta că semănatul la vreme aduce cu nune spor de recolta. învăţatul sovietic la Ku­schin a dovedit că floarea soare­lui, spre exemplu, însămânţată cu 15 zile mai târziu, dă o recoltă mai mica cu 900 kg. la hectar, iar la grâul de primăvară, însă­mânţat cu 5 zile întârziere, se pierde o jumătate di­n recoltă. Căminele culturale au datoria de a explica ţăranilor muncitori că in suman ţările de primăvară sânt o muncă de scurtă durată şi că orice întârziere poate aduce pagube mari. Pent­ru a dobândi recolte bo­gate, este nevoe să aplicăm cât mai mult metodele agrotechnice înaintat­­e, experienţa agriculturii sovietice. Tractoriştii care luc­rează pe tarlalele gospodăriilor de stat, ale gospodăriilor colec­tive şi ale ţăranilor întovărăşiţi, să aplice metoda graficului orar a lui Ivan Buneev, metoda Ninei Nazarova, a lui Ivan Saţkii, aşa cum­i fac tractoriştii de la jude­ţul A. M. G. din Bács-Kiskun. Cercurilor agrotechnice le re­vine sarcina să popularizeze , să îndemne la aplicarea pe ogo­are a metodelor agrotechnice so­vietice, aşa cum a făcut cercul agrotechnic din gospodăria co­lectivă Turkeve. Aplicarea înaintatelor metode sovietice ce măresc recolta se poate face cu succes deosebit mai cu seamă atunei când pământul este lucrat în tarlale întinse. De pildă anul trecut, pe pănântul întovărășirii din Tolna, datorită aplicării metodelor agrotechnice sovietice, s’a scos cu 50 la sută mai multe roade decât pe lotu­rile ţăranilor individuali, rămaşi înafara întovărăşirii. Iată de ce trebuesc sprijinite puternic în­tovărăşirile. De un foarte mare ajutor în bunul mers al însămănțărilor, este îi­ci trecerea. In gospodăriile colective şi gospodăriile de stat trebuesc sprijinite cât mai mult întrecerile socialiste. Ţăranii in­dividuali muncesc cu şi mai muilt drag şi spor albinei când sunt antrenaţi in întrecere patriotică. Aceste întreceri se pornesc şi între comune. Comuna Mucsi din judeţul Tolna a chemat la întrecere toate comunele din ţară penttru bătălia insămănl­ailor cu lozinca » Bătălia însămănţărilor, lupta pentru pace.« Să urmăm exemplul acestei comune. Comitetele executive ale sfa­turilor populare au sarcina de a orgaiuiza şi sprijini temeinic în­­sămâinilărrile de primăvară. Sfa­turile populare vor activiza că­­min­ele culturale care, în această perioadă, îşi vor îndirepta for­ţele principale în sprijinul cam­paniei insămânţărilor. Căminele culturale, prin cer­curile agrotechnice, prin confe­ririle: biblioteci, seri culturale, gazete de perete, trebue să arate ţăranilor muncitori însemnătatea muncii la vreme, foloasele apli­cării metodelor sovietice în ag­ricultură. Afişarea graficelor care arată mersul insămânţărilor, a situaţiei întrecerilor patriotice, a fruntaşilor­­ sau a codaşilor în muncă, să fie o preocupare de zi cu zi a colectivelor de redacţie a gazetelor de perete. Tot o sar­cină a activiştilor culturali este munca de lămurire d­e la om la om, sau organizarea de discuţii în grupuri, pentru combaterea obiceiurilor dăunătoare, a super­stiţiilor care ţin în loc uneori munca ţăranilor muncitori. Desfăşurând munca politică în campa­nia insămânţărilor, fiecare activist al frontului cultural de la sate trebue să militeze în modul cel mai stăruitor pentru ascu­ţirea vigilenţei de clasă a ţă­ranilor muncitori, in vederea des­coperirii şi nimicirii oricăror în­cercări ale chiaburirie şi ale tu­turor duşmanilor poporului mun­citor de a sabota campania în­sumăm ţărilor. Munca politică şi culturală desfăşurată în perioada însămănţărilor de primăvară ur­măreşte — pe lângă asigurarea succesului economic, pe lângă obţinerea unei recolte bogate — şi un succes politic care să con­tribue la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, la convingerea ţără­nimii muncitoare asupra faptului că singurul drum care o poate duce spre o viaţă fericită şi îmbelşugată, este drumul luptei hotârîte împotriva duşmanului de clasă, drumul unirii in gospo­dării agricole colective. îndeplinirea planului însămân­­turilor de primăvară este facto­rul principal în bătălia, pentru a oblor­e recolte bogate, pentru a asigura pâinea poporului munci­lor. Oameni ai muncii de pe ogoare. Pentru belșugul caselor noastre, pentru întărirea patriei noastre dragi, pentru biruinţa cauzei păcii, să ducem cu toate puterile bătălia însămănţărilor din primăvară celui de-al treilea ani al planului nostru cincinal. S’ar putea crede că scriitorul acestor rânduri are de gând să scrie o poveste minunată. Da, este aşa. Insă povestea aceas­ta este o poveste adevărată, o întâmplare care s'a petrecut în fata noastră, şi­­care nici nu sar putea întâmpla intr,o ţară capitalistă. Iată cum s’au întâm­plat lucrurile. Pornim la Budapesta Echipa Culturală Română din Ba­tornya a avut fericirea să fie invitata la Budapesta, în ziua de 8 Martie, cu ocazia sărbătoarei internaţionale a femeii. La 7 Mar­tie am plecat spre Budapesta. Eram cam îngrijoraţi. La adu­narea festivă in Teatrul Orăşe­nesc vor fi cele mai distinse fe­mei ale ţării. Acolo vom vedea pe soţia tov. Va­ss Zoltán, secre­tara ge­nerala a MNDSZ-ului, aco­lo vom întâlni pe solia tovară­şului Rákosi Mátyás, ba şi Galina Nicolaevnna, scriitoare sovietică distinsă cu premiul Stalin. Vor fi acolo şi delegatele tarilor de democraţie populară! Putea-vom oare satisface acest public pre­tenţios ? Să n’aveţi frică... Suntem din Battonya Insă îngrijorarea noastră nu durează mult. Trenul sboară. So­sim la Budapesta şi dimtr’o da­tă ne pomenim în frumosul Ho­tel Astoria, apoi în Teatrul Oră­şenesc unde şi1 auzim deja. Ur­mează dansuri populare româ­ne. Acuma, acuma să arătăm, ce ştim ! Vataful echipei, Nima Ma­tei ne încurajează: *Nu uitaţi, suntem din Battonya!* Şi noi nu uităm. Jucăm bătuta cu o în­sufleţire nemaipomenită. Publicul aplaudă şi aplaudă. Publcul ne reclamă din nou. Jucăm şi alte dansuri cu acelaş succes. Bucuria noastra este nemărginită. Numai acuma ni se în­cepe munca La Budapesta mai primim o invinaţie. Jucam si într’un bai KIOS2. Încurajaţi de succesele zilei precedente, avem un succes şi mai mare. Pe drum către casă facem ana­liza muncii noastre. Suntem cu to­ţi de acord, ca acuma trebue sa începem o muncă şi mai se­rioasa. Vom lărgi numărul mem­­brilor echipei, vom adânci cu­noştinţele noastre speciale, vom luc­ră cu puteri înnoite. Şi sun­tem sigura ca in urma muncii noastre bune şi ajutorului demo­craţiei noastre populare, vom ob­ţine noi şi noi rezultate, rezultate cu care aparăm pacea, cu care muncim şi noi la adâncirea fră­ţiei poporului român şi maghiar. Echipa Culturală din Battonya VISUL LUI PETÖFI de acum 104 ani — împlinit In viaţa poporului maghiar evenimentele din 15 Martie 1848 înseamnă un punct de cotitură. Ungaria gemea sub despotismul austriac... Flacărea revoluţiilor aprinsă in Franţa pătrunse tot mai departe. In sfârşit a incen­diat Ungaria. In dimineaţa zilei de 15 Mar­tie 1848 tinereitul revoluţionar s’a întrunit la Pesta. Deşi ploua cu găleţile, tinerii au cutreerat uni­versitatea. Studenţimea pretutin­deni i-a primit cu entusiazm. Pe­tőfi recita poezia »Nemzeti Dal«. Jókai citea cele 12 puncte, care cuprindeau cerinţele poporului maghiar. Pe la orele 12 mulţimea adu­nată pentru cauza libertăţii se duse la tipografia »Länderer Hă­­kenas». Proprietarul însă refuza să­­ tipărească cele 12 puncte şi poezia Nemzeti Dal« fără voia cenzorului austriac. Dar Petőfi şi tovarăşii lui a­u pus mâna pe tipar »în numele poporului«. Peste puţin timp s’au răspândit primele produse ale tiparului li­ber. La orele 3 după amiazăză o mulţime mare s’a întrunit in fa­ţa Muzeului Naţional, unde Pe­töfi şi-a recitat din nou poezia. Poeţi, scriitori, jurişti, învăţători, muncitori s’au alăturat de popu­laţia Pestei, reprezentată de me­seriaşi , tineri, de salahori şi bur­ghezi. Mulţimea se îndrepta spre primărie, unde Consiliul Muni­cipal a semnat cele 12 puncte. Intre timp s’a răspândit vestea că se apropie armata. Dar­ mul­ţimea revoluţionară nu s'a înspăi­mântat, ci cerea unanim să fie înarmată. Când Petofi şi tovară­şii lui s’au îndreptat spre Buda, unde era reşedinţa consiliului de locotenenta, mulţim­ea care îi în­soţea normala cel puţin 20.000 suflete. Membrii Consiliului de locotemenţă erau palizi şi tremu­rau. Dupa o consfătuire de vreo 5 minute au consimţit la tot. Cenzura s’a desfiinţat şi Mihail Táncsics fu pus în libertate. Mul­ţimea a readus în triumf pe scrii­torul lui întemniţat la Pesta. Iată, evenimentele întâmplate acum 104 de ani. Opera iniţiată de ei s’a realizat în zilele noastre. Noi tineretul din RPM am rea­lizat cu ajutorul Uniunii Sovie­tice tot aceea, ce au visat cu un secol înainte Petőfi­ şi ceilalţi to­vara şi revoluţionari ai lui. Dru­mul este însă lung, dar înaintea noastră vedem scopul, vedem vii­torul nostru strălucit : Comunis­mul. „Unitate, înţelegere, frăţie între Unguri, Slavi şi Români!“ (Kossuth) noastră ___________INFORMATIVUL UNIUNII CULTURALE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA — GYULA___________ A N U L NI. Nr. 6. | 6 P­A­GINI 50 fill. | ____________SÂA­BĂTĂ_^5^MARTIE 1952 Din Kétegyháza Taranii mai jos notaţi ser­vesc de pilda pentru ceilalţi ţă­rani in predarea cotelor: Toldi loan, ţaran muncitor cu 5 iugăre a dost impus la cota de predare cu 200 oua şi a predat pe pri­mul trimestru 60. Botyis loan cu 9 iugăre im­pus cu 320 şi a predat 111. Druguş Gheorgh­e cu trei iu­­gare impus 120 şi a predat 60. Crişan Iosif cu 5 iugăre im­pus cu 200 şi a predat 70. Selejan Gheorghe cu 6 iugăre a fost impus cu 12 kg de carne de gan­ţe şi a predat pe primul trimestru 5.10 kg.

Next