Libertatea Noastră, 1952 (Anul 2, nr. 1-24)
1952-03-15 / nr. 6
Bătălia însămănţărilor• lupta pentru pace „Pentru o recoltă bogată în anul 1952“ Camilamă a insămânţărilor de primăvară din actul acesta este menită să asigure recolte celui de al treilea ata al planului ciacinal. Executarea în cele mai bune condiţiuni a acestei campanii, constitue nu numai o lucrare agricolă obişnuită ci o acţiune de o deosebită însemnătate economică şi politică. Recolta pe care o vom obţine în anul 1952 va întări şi va contribui la lărgirea schimbului de mărfuri intre oraş şi sat, la întărirea aliantei între Clasa muncitoare şi ţărănimtea muncitoare. Recolta anului 1952 este menită să joace un rol important in ridicarea necontenită a bunei stări materiale şi culturale a poporului nostru muncitor, in întărirea capacităţii de apărare a patriei noastre. In aceste zile, milioame de oameni ai muncii de pe ogoare sunt gata de a porni cu plugurile pe ogoare, de a pune sământa în pământ,pentru a câştiga bătălia insămânţărilor de primăvară. In multe judeţe din ţara noastră, ca de pilda în Băcs-Kiskun, Baranya aceasta campanie a şi început. Anul acesta, Planul de Stat prevede creşterea producţiei agricole cu 30 la sută faţă de anul trecut. Dobândirea acestui spor de recoltă va da putinţa statului să ia noi măsuri pentru scăderea preţurilor de stat. O recolta bogată însemnează întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, însemnează creşterea puterii pati-triei noastre in lupta pentru pace. Obţinerea de recolte bogate depinde mai întâi de desfăşurarea latimp şi in bune condiţiuni a Insămânţărilor de primăvară. .Ministerul Agriculturii, ţinând seama de experienţa anilor trecuţi, a si tahitiit, o harţii a iinsăimântarilor, aratand timpul când trebue însămânţată fiecare plantă, în diferitele regiuni ale ţării. Dispoziţiuinle Ministerului, date în urma unor adânci studii de agrotechnica, trebuesc respectate intru totul. Căminele culturale au datoria de a arăta că semănatul la vreme aduce cu nune spor de recolta. învăţatul sovietic la Kuschin a dovedit că floarea soarelui, spre exemplu, însămânţată cu 15 zile mai târziu, dă o recoltă mai mica cu 900 kg. la hectar, iar la grâul de primăvară, însămânţat cu 5 zile întârziere, se pierde o jumătate din recoltă. Căminele culturale au datoria de a explica ţăranilor muncitori că in suman ţările de primăvară sânt o muncă de scurtă durată şi că orice întârziere poate aduce pagube mari. Pentru a dobândi recolte bogate, este nevoe să aplicăm cât mai mult metodele agrotechnice înaintate, experienţa agriculturii sovietice. Tractoriştii care lucrează pe tarlalele gospodăriilor de stat, ale gospodăriilor colective şi ale ţăranilor întovărăşiţi, să aplice metoda graficului orar a lui Ivan Buneev, metoda Ninei Nazarova, a lui Ivan Saţkii, aşa cumi fac tractoriştii de la judeţul A. M. G. din Bács-Kiskun. Cercurilor agrotechnice le revine sarcina să popularizeze , să îndemne la aplicarea pe ogoare a metodelor agrotechnice sovietice, aşa cum a făcut cercul agrotechnic din gospodăria colectivă Turkeve. Aplicarea înaintatelor metode sovietice ce măresc recolta se poate face cu succes deosebit mai cu seamă atunei când pământul este lucrat în tarlale întinse. De pildă anul trecut, pe pănântul întovărășirii din Tolna, datorită aplicării metodelor agrotechnice sovietice, s’a scos cu 50 la sută mai multe roade decât pe loturile ţăranilor individuali, rămaşi înafara întovărăşirii. Iată de ce trebuesc sprijinite puternic întovărăşirile. De un foarte mare ajutor în bunul mers al însămănțărilor, este îici trecerea. In gospodăriile colective şi gospodăriile de stat trebuesc sprijinite cât mai mult întrecerile socialiste. Ţăranii individuali muncesc cu şi mai muilt drag şi spor albinei când sunt antrenaţi in întrecere patriotică. Aceste întreceri se pornesc şi între comune. Comuna Mucsi din judeţul Tolna a chemat la întrecere toate comunele din ţară penttru bătălia insămănlailor cu lozinca » Bătălia însămănţărilor, lupta pentru pace.« Să urmăm exemplul acestei comune. Comitetele executive ale sfaturilor populare au sarcina de a orgaiuiza şi sprijini temeinic însămâinilărrile de primăvară. Sfaturile populare vor activiza căminele culturale care, în această perioadă, îşi vor îndirepta forţele principale în sprijinul campaniei insămânţărilor. Căminele culturale, prin cercurile agrotechnice, prin conferirile: biblioteci, seri culturale, gazete de perete, trebue să arate ţăranilor muncitori însemnătatea muncii la vreme, foloasele aplicării metodelor sovietice în agricultură. Afişarea graficelor care arată mersul insămânţărilor, a situaţiei întrecerilor patriotice, a fruntaşilor sau a codaşilor în muncă, să fie o preocupare de zi cu zi a colectivelor de redacţie a gazetelor de perete. Tot o sarcină a activiştilor culturali este munca de lămurire de la om la om, sau organizarea de discuţii în grupuri, pentru combaterea obiceiurilor dăunătoare, a superstiţiilor care ţin în loc uneori munca ţăranilor muncitori. Desfăşurând munca politică în campania insămânţărilor, fiecare activist al frontului cultural de la sate trebue să militeze în modul cel mai stăruitor pentru ascuţirea vigilenţei de clasă a ţăranilor muncitori, in vederea descoperirii şi nimicirii oricăror încercări ale chiaburirie şi ale tuturor duşmanilor poporului muncitor de a sabota campania însumăm ţărilor. Munca politică şi culturală desfăşurată în perioada însămănţărilor de primăvară urmăreşte — pe lângă asigurarea succesului economic, pe lângă obţinerea unei recolte bogate — şi un succes politic care să contribue la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, la convingerea ţărănimii muncitoare asupra faptului că singurul drum care o poate duce spre o viaţă fericită şi îmbelşugată, este drumul luptei hotârîte împotriva duşmanului de clasă, drumul unirii in gospodării agricole colective. îndeplinirea planului însământurilor de primăvară este factorul principal în bătălia, pentru a oblore recolte bogate, pentru a asigura pâinea poporului muncilor. Oameni ai muncii de pe ogoare. Pentru belșugul caselor noastre, pentru întărirea patriei noastre dragi, pentru biruinţa cauzei păcii, să ducem cu toate puterile bătălia însămănţărilor din primăvară celui de-al treilea ani al planului nostru cincinal. S’ar putea crede că scriitorul acestor rânduri are de gând să scrie o poveste minunată. Da, este aşa. Insă povestea aceasta este o poveste adevărată, o întâmplare care s'a petrecut în fata noastră, şicare nici nu sar putea întâmpla intr,o ţară capitalistă. Iată cum s’au întâmplat lucrurile. Pornim la Budapesta Echipa Culturală Română din Batornya a avut fericirea să fie invitata la Budapesta, în ziua de 8 Martie, cu ocazia sărbătoarei internaţionale a femeii. La 7 Martie am plecat spre Budapesta. Eram cam îngrijoraţi. La adunarea festivă in Teatrul Orăşenesc vor fi cele mai distinse femei ale ţării. Acolo vom vedea pe soţia tov. Vass Zoltán, secretara generala a MNDSZ-ului, acolo vom întâlni pe solia tovarăşului Rákosi Mátyás, ba şi Galina Nicolaevnna, scriitoare sovietică distinsă cu premiul Stalin. Vor fi acolo şi delegatele tarilor de democraţie populară! Putea-vom oare satisface acest public pretenţios ? Să n’aveţi frică... Suntem din Battonya Insă îngrijorarea noastră nu durează mult. Trenul sboară. Sosim la Budapesta şi dimtr’o dată ne pomenim în frumosul Hotel Astoria, apoi în Teatrul Orăşenesc unde şi1 auzim deja. Urmează dansuri populare române. Acuma, acuma să arătăm, ce ştim ! Vataful echipei, Nima Matei ne încurajează: *Nu uitaţi, suntem din Battonya!* Şi noi nu uităm. Jucăm bătuta cu o însufleţire nemaipomenită. Publicul aplaudă şi aplaudă. Publcul ne reclamă din nou. Jucăm şi alte dansuri cu acelaş succes. Bucuria noastra este nemărginită. Numai acuma ni se începe munca La Budapesta mai primim o invinaţie. Jucam si într’un bai KIOS2. Încurajaţi de succesele zilei precedente, avem un succes şi mai mare. Pe drum către casă facem analiza muncii noastre. Suntem cu toţi de acord, ca acuma trebue sa începem o muncă şi mai serioasa. Vom lărgi numărul membrilor echipei, vom adânci cunoştinţele noastre speciale, vom lucră cu puteri înnoite. Şi suntem sigura ca in urma muncii noastre bune şi ajutorului democraţiei noastre populare, vom obţine noi şi noi rezultate, rezultate cu care aparăm pacea, cu care muncim şi noi la adâncirea frăţiei poporului român şi maghiar. Echipa Culturală din Battonya VISUL LUI PETÖFI de acum 104 ani — împlinit In viaţa poporului maghiar evenimentele din 15 Martie 1848 înseamnă un punct de cotitură. Ungaria gemea sub despotismul austriac... Flacărea revoluţiilor aprinsă in Franţa pătrunse tot mai departe. In sfârşit a incendiat Ungaria. In dimineaţa zilei de 15 Martie 1848 tinereitul revoluţionar s’a întrunit la Pesta. Deşi ploua cu găleţile, tinerii au cutreerat universitatea. Studenţimea pretutindeni i-a primit cu entusiazm. Petőfi recita poezia »Nemzeti Dal«. Jókai citea cele 12 puncte, care cuprindeau cerinţele poporului maghiar. Pe la orele 12 mulţimea adunată pentru cauza libertăţii se duse la tipografia »Länderer Hăkenas». Proprietarul însă refuza să tipărească cele 12 puncte şi poezia Nemzeti Dal« fără voia cenzorului austriac. Dar Petőfi şi tovarăşii lui au pus mâna pe tipar »în numele poporului«. Peste puţin timp s’au răspândit primele produse ale tiparului liber. La orele 3 după amiazăză o mulţime mare s’a întrunit in faţa Muzeului Naţional, unde Petöfi şi-a recitat din nou poezia. Poeţi, scriitori, jurişti, învăţători, muncitori s’au alăturat de populaţia Pestei, reprezentată de meseriaşi , tineri, de salahori şi burghezi. Mulţimea se îndrepta spre primărie, unde Consiliul Municipal a semnat cele 12 puncte. Intre timp s’a răspândit vestea că se apropie armata. Dar mulţimea revoluţionară nu s'a înspăimântat, ci cerea unanim să fie înarmată. Când Petofi şi tovarăşii lui s’au îndreptat spre Buda, unde era reşedinţa consiliului de locotenenta, mulţimea care îi însoţea normala cel puţin 20.000 suflete. Membrii Consiliului de locotemenţă erau palizi şi tremurau. Dupa o consfătuire de vreo 5 minute au consimţit la tot. Cenzura s’a desfiinţat şi Mihail Táncsics fu pus în libertate. Mulţimea a readus în triumf pe scriitorul lui întemniţat la Pesta. Iată, evenimentele întâmplate acum 104 de ani. Opera iniţiată de ei s’a realizat în zilele noastre. Noi tineretul din RPM am realizat cu ajutorul Uniunii Sovietice tot aceea, ce au visat cu un secol înainte Petőfi şi ceilalţi tovara şi revoluţionari ai lui. Drumul este însă lung, dar înaintea noastră vedem scopul, vedem viitorul nostru strălucit : Comunismul. „Unitate, înţelegere, frăţie între Unguri, Slavi şi Români!“ (Kossuth) noastră ___________INFORMATIVUL UNIUNII CULTURALE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA — GYULA___________ A N U L NI. Nr. 6. | 6 PAGINI 50 fill. | ____________SÂABĂTĂ_^5^MARTIE 1952 Din Kétegyháza Taranii mai jos notaţi servesc de pilda pentru ceilalţi ţărani in predarea cotelor: Toldi loan, ţaran muncitor cu 5 iugăre a dost impus la cota de predare cu 200 oua şi a predat pe primul trimestru 60. Botyis loan cu 9 iugăre impus cu 320 şi a predat 111. Druguş Gheorghe cu trei iugare impus 120 şi a predat 60. Crişan Iosif cu 5 iugăre impus cu 200 şi a predat 70. Selejan Gheorghe cu 6 iugăre a fost impus cu 12 kg de carne de ganţe şi a predat pe primul trimestru 5.10 kg.