Libertatea Noastră, 1954 (Anul 4, nr. 1-26)

1954-06-11 / nr. 12

In urma Congresului Cel de al III-lea Cortgres al Partidului celor ce muncesc din Ungaria a fost un eveni­ment de importanţă capitală in viaţa patriei noastre. Dă­rile de seamă rostite la Con­gres au dat răspuns la pro­blemele arzătoare ale popo­rului nostru muncitor, ele au elaborat în acelaş timp şi di­rectivele politice ale partidu­lui, forţa conducătoare a ţării. Ele constituie un izvor de forţă şi încredere pentru poporul nostru muncitor, un îndemn de a-şi spori eforturile în lup­ta pentru construirea socialis­mului şi făurirea bunei stări a celor ce muncesc, însemnă­tatea adevărată a Congresu­lui se va arăta însă în viitor. La Congres muncitorimea din fabrici şi uzine, ţărănimea muncitoare de pe ogoarele ţă­rii noastre, intelectualitatea preţuită de partid şi guvern şi-au arătat voinţa să ia parte cu avint la lupta pentru dez­voltarea economiei naţionale, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai material şi cultural, să pună în slujba realizării aces­tei sarcini toate forţele, toată capacitatea şi iniţiativa lor creatoare. Deci poporul nostru muncitor este h­otărît să răs­pundă chemării Congresului prin noi succese în sporirea producţiei industriale şi agri­cole, dovedindu-şi prin aceasta devotamentul faţă de cauza socialismului, cauza făuririi bunei stări a poporului. Cel de al III-lea Congres al Partidului celor ce muncesc din Ungaria a chemat pe muncitorii, inginerii şi teh­nicienii din industrie să par­ticipe cu avînt la întrecerile socialiste, pentru mărirea pro­ducţiei şi productivităţii mun­cii, îmbunătăţirea calităţii, re­ducerea preţului de cost, să-şi desfăşoare larg iniţiativa lor creatoare pentru descoperirea şi folosirea imenselor rezerve interne pe care le posedă în­treprinderile noastre, să ex­tindă metodele înaintate ale fruntaşilor în producţie. Deci la Congres s-a arătat Unitatea voinţei, unitatea sco­purilor poporului nostru mun­citor. După Congres se întă­reşte unitatea faptelor, unita­tea traducerii în viaţă a planu­rilor acceptate. Partidul a cla­rificat şi a strins scopurile, străduinţele şi dorinţele popo­rului muncitor şi Congresul le-a cuprins intr-un program, intr-un plan măreţ. Inainte de toate, Congresul a constatat cu drept că în pa­tria noastră se formiează o uni­tate naţională şi că noi trebuie sa dezvoltăm mai departe a­­ceastă unitate naţională. Uni­tatea de nezdruncinat a clase­lor şi păturilor lucrătoare ma­ghiare, unitatea naţională , este o unitate politică. Conţi­nutul acestei unităţi politice este unitatea faptelor, munca comună. Munca comună în­seamnă că poporul nostru muncitor îşi concentrează toa­te puterile pentru a ajunge la scopuri comune. Poporul maghiar este un popor sîr­­guincios şi este în stare să-şi transformeze patria într-o ţară bogată, dezvoltată, instruită. Congresul a fixat clar scopul şi direcţia. Acuma totul de­pinde de traducerea în viaţă a scopurilor. La acest Congres, poporul nostru muncitor şi partidul au ţinut consfătuiri comune. In, centrul preocupărilor Congre­sului au stat ridicarea produc­ţiei agricole şi a producţiei industriei alimentare şi uşoa­re, pentru obţinerea unei a­­bundenţe de produse şi ridica­rea nivelului de trai al popo­rului muncilor. Avîntul de muncă a oamenilor muncii, arătat în urma Congresului es­te o dovadă pentru faptul că la noi partidul şi poporul plă­­nuesc împreună şi acţionează împreună, că poporul nostru muncitor primeşte cu bucurie hotăririle Congresului şi se strădueşte să le traducă în via­ţă cit se poate de repede. O sumedenie de scrisori, so­site după încheierea Congresu­lui dovedesc că poporul nos­tru muncitor răspunde cu fap­te la hotăririle Congresului »Partidul a arătat la Congres în ce mod vrea să ne facă viaţa mai frumoasă. Noi par­tidului îi răspundem pe fron­tul muncii. Ştim foarte bine că fericirea noastră depinde de noi« — a scris ziarului Sza­bad Nép Farkas Béla, munci­­­itor din Seghedin. Deci po­porul răspunde cu munca şi mai bună la hotăririle Congre­sului. Am putea înşira multe exemple unde hotăririle Con­gresului s-au şi tradus déjà în viaţă. Aşa tov, Patkóvá Sán­dor şi-a îndeplinit planul la 2566 la sută, iar muncitorii Fabricii Elzett şi-au luat an­gajamentul să economisească un minut la fabricarea fiecă­rei bucăţi. Insă nu numai pre­zentul şi viitorul arată la ce este capabil poporul nostru. Istoria strălucită a celor zece ani treuţi de după eliberare ne arată că poporul nostru a înţeles şi a urmat politica par­tidului. i ORGANUL UNIUNII CULTURALE A ROM­INILOR DIN UNGARIA Anul IV. Nr. 12. 6 P­A­GIN­I 50 fill. Vined, 11. iunie, 1951. Membrii gospodăriei agricole colective „Béke“ trăiesc împreună cu o familie Gospodăria agricolă colecti­vă «Béke» din Bă­tani­a este foarte tînără, abia înfiinţată de 2 ani. Cu toate acestea ea poate înregistra rezultate bu­ne. Membrii muncii gospodăriei agricole colective sunt romîni, maghiari şi sîrbi, care trăiesc într-o înţelegere frăţească, ca şi o familie mare. Că membrii sunt mulţumiţi cu viaţa din colectivă se dovedeşte prin ca­zul soţiei lui Parázs Károly, ca­re anul trecut a intrat foarte greu în colectivă. La socotelile de sfîrşit de an însă, cămara ei de alimente s-a umplut aşa încît mulţumirea sa a fost de­plină. Dacă luăm ca bază pre­ţurile maximale de piaţă, şi atunci are un venit lunar, de 1.200 Ft. Are în jurul casei de toate, făină, pîine, cartofi, zarzavaturi, carne, untură, slă­nină. A primit 4 purcei înţăr­caţi şi o sumă ridicată de bani. Soţia lui Parázs Károly, a îndrăgit mult viaţa sa nouă, unde membrii colectivei îşi termină munca în mod vesel şi glumind. Aceasta este oglin­direa muncii bune din colec­tivă. Şi Victian Mihály, toate muncil­e le face cu voie bună, glumeşte, se tachinează unii pe alţii în mod vesel. Soţia lui Ijjártó Béla, adeseori îi spune cîte una, natural numai cu o supărare prefăcută, tînă­­rului chipeş Viczián Mihály, Nana, iar îţi umblă mintea la fete, dragul meu, din care apoi se iveşte o discuţie veselă, şi ridi cu toţii, femei, bărbaţi. Membrii acestei colective sunt aşa de mulţumiţi dieoa­­rece în afară de tonul amical care domină în colectivă, au de toate ce doresc. Natural, aceasta se poate mulţumi muncii lor bune. Văcarul Ar­man Zsigmond, îşi face dato­ria in mod exemplar, aşa in­cit in afară de cota de pre­dare, ajunge şi pe piaţa li­beră lapte spre vînzarei, şi membrii sunt prevăzuţi în mod îndestulător. Porcii îngri­jiţi cu mare grijă de Csimpo­­lyos Radollya, sunt admiraţi de străini. Patru purcei au primit şi un premiu pentru a­­cest fapt. La dezvoltarea ridicării ni­velului lor de viaţă au ajutat foarte mult membrii gospo­dăriei agricole colective vecine, Dózsa, încă de la înfiinţarea lor, cu grija unui frate mai în vîrstă, a ajutat gospodăria agricolă colectivă mai tînără. Le-a dat seminţe de semănat, şi sfaturi. Preşedintele, agro­nomul, şi conducătorii brigă­zilor colectivei Dózsa, le-au ajutat şi la pregătirea planu­rilor. Prin patronare tînără colectivă s-a dezvoltat in mod simţitor. Dar nu a fost pă­răsită nici de gospodăria a­­gricolă colectivă »Bébé«, cînd a avut ceva greutăţi. Ajutîndu-se una pe cealată ele luptă pentru realizarea unei vieţi și mai înfloritoare. Exemplul ţăranului muncitor Gheorghe Hencş Precum se ştie, în comuna Ce­­nad maghiari, romîni şi sîrbi trăiesc în cea mai deplină în­ţelegere. Nu este între ei nicio neînţelegere, nicio deosebire. Totuşi cînd este vorba despre vreun cetăţean din comună, i se pune înaintea sau îm­i urma numelui lui: membrul gospodăriei colective, mem­brul sfatului comunal sau chiar numele lui de poreclă rămas din bătrîni. Dacă este vorba de ţăranul muncitor de naţionalitate ro­­mînă Gheorghe Hencz, se mai adaugă după numele lui : mem­brul comitetului executiv al sfatului comunal. Acest cuvînt înseamnă că aparţine organi­zaţiei de Conducere din co­muna Cenad. El reprezintă in­teresele oamenilor muncii de naţionalitatea romînă. Ţăranul muncitor Gheorghe Hencz gospodăreşte pe 5 ju­­găre catastrale de pâmînt. Cu tot dreptul putem să punem întrebarea: Cum? Congresul partidului ne-a arătat drumul fericirii. Tra­ducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului este cauza popo­rului, sarcina poporului. Şi poporul nostru muncitor a în­ceput să înfăptuiască aceste hotărîri. Partidul şi poporul se gîndesc împreună şi acţio­. Aşa ca şi ceilalţi ţă­rani muncitori din comuna noastră-ne răspunde badea Gyuri. Dinsul precum se ştie nu vorbeşte mult. — La timp termin cu muncile mele, chiar aşa cum fac ceilalţi ţărani din comună. Dar noi ştim altcum. Ţăra­nul muncitor Gheorghe Hencz termină muncile în fruntea tuturor ţăranilor din locali­tate. Să amintim numai sfecla de zahăr: pînă acuma a pră­şit-o odată şi a terminat şi cu răni­tul. Dar lingă munca cimpului el ia parte activă şi la munca comunităţii. Este membru în mai multe comite­te. Aşa este membru al comi­tetului de colectare, al comi­tetului de finanţe şi al comi­tetului păşunii. In cadrul co­mitetelor dă exemplu prin munca lui proprie. In­pozitul lui este plătit întotdeauna la timp. Nu rămîne niciodată în restantă. Predarea cotelor este îndeplinită înainte de termen nează împreună. Si cind parti­dul si poporul se gîndesc îm­preună şi acţionează împreu­nă, atunci ele — în drumul lor victorios — nu cunosc piedici de neînfrînt. Aceasta înseam­nă că Partidul şi poporul, cu forţele Unite, vor ajunge la scopul lor. Astfel succesele ole­Pînă în prezent a îndeplinit predarea ouălor şi a păsărilor pe un jumătate de an şi cu mare sîrguinţă îşi hrăneşte grăsunul pentru predare. Munca lui aduce fericire fa­miliei sale întregi, dar întă­reşte şi ţara oamenilor mun­cii, ţara noastră care din zi în zi devine mai fericită şi mai bogată. Gospodăria lui creşte mereu, curtea lui, pre­cum şi grajdul lui sunt pline de mulţimea animalelor, care după ce sunt vîndute la piaţă, îmbogăţesc gazda casei. A­­ceasta e o gospodărie exempla­ră, care este urmată de oame­nii muncii din comună. Munca acestui ţăran munci­tor român e un exemplu bun în faţa oamenilor muncii din comuna Cenad, pentru a în­demna pe ceilalţi ţărani mun­citori la o muncă şi mai rod­nică. Dorogin Slavko ţinute pe calea construirii so­cialismului se datoresc însuşi­rii şi înfăptuirii de către oa­menii muncii de la oraşe şi sa­te a politiciii partidului, al cărei conţinut principal este grija pentru binele poporului, slujirea neobosită a intereselor celor ce muncesc.

Next