Libertatea Noastră, 1954 (Anul 4, nr. 1-26)
1954-06-11 / nr. 12
In urma Congresului Cel de al III-lea Cortgres al Partidului celor ce muncesc din Ungaria a fost un eveniment de importanţă capitală in viaţa patriei noastre. Dările de seamă rostite la Congres au dat răspuns la problemele arzătoare ale poporului nostru muncitor, ele au elaborat în acelaş timp şi directivele politice ale partidului, forţa conducătoare a ţării. Ele constituie un izvor de forţă şi încredere pentru poporul nostru muncitor, un îndemn de a-şi spori eforturile în lupta pentru construirea socialismului şi făurirea bunei stări a celor ce muncesc, însemnătatea adevărată a Congresului se va arăta însă în viitor. La Congres muncitorimea din fabrici şi uzine, ţărănimea muncitoare de pe ogoarele ţării noastre, intelectualitatea preţuită de partid şi guvern şi-au arătat voinţa să ia parte cu avint la lupta pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai material şi cultural, să pună în slujba realizării acestei sarcini toate forţele, toată capacitatea şi iniţiativa lor creatoare. Deci poporul nostru muncitor este hotărît să răspundă chemării Congresului prin noi succese în sporirea producţiei industriale şi agricole, dovedindu-şi prin aceasta devotamentul faţă de cauza socialismului, cauza făuririi bunei stări a poporului. Cel de al III-lea Congres al Partidului celor ce muncesc din Ungaria a chemat pe muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industrie să participe cu avînt la întrecerile socialiste, pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţului de cost, să-şi desfăşoare larg iniţiativa lor creatoare pentru descoperirea şi folosirea imenselor rezerve interne pe care le posedă întreprinderile noastre, să extindă metodele înaintate ale fruntaşilor în producţie. Deci la Congres s-a arătat Unitatea voinţei, unitatea scopurilor poporului nostru muncitor. După Congres se întăreşte unitatea faptelor, unitatea traducerii în viaţă a planurilor acceptate. Partidul a clarificat şi a strins scopurile, străduinţele şi dorinţele poporului muncitor şi Congresul le-a cuprins intr-un program, intr-un plan măreţ. Inainte de toate, Congresul a constatat cu drept că în patria noastră se formiează o unitate naţională şi că noi trebuie sa dezvoltăm mai departe această unitate naţională. Unitatea de nezdruncinat a claselor şi păturilor lucrătoare maghiare, unitatea naţională , este o unitate politică. Conţinutul acestei unităţi politice este unitatea faptelor, munca comună. Munca comună înseamnă că poporul nostru muncitor îşi concentrează toate puterile pentru a ajunge la scopuri comune. Poporul maghiar este un popor sîrguincios şi este în stare să-şi transformeze patria într-o ţară bogată, dezvoltată, instruită. Congresul a fixat clar scopul şi direcţia. Acuma totul depinde de traducerea în viaţă a scopurilor. La acest Congres, poporul nostru muncitor şi partidul au ţinut consfătuiri comune. In, centrul preocupărilor Congresului au stat ridicarea producţiei agricole şi a producţiei industriei alimentare şi uşoare, pentru obţinerea unei abundenţe de produse şi ridicarea nivelului de trai al poporului muncilor. Avîntul de muncă a oamenilor muncii, arătat în urma Congresului este o dovadă pentru faptul că la noi partidul şi poporul plănuesc împreună şi acţionează împreună, că poporul nostru muncitor primeşte cu bucurie hotăririle Congresului şi se strădueşte să le traducă în viaţă cit se poate de repede. O sumedenie de scrisori, sosite după încheierea Congresului dovedesc că poporul nostru muncitor răspunde cu fapte la hotăririle Congresului »Partidul a arătat la Congres în ce mod vrea să ne facă viaţa mai frumoasă. Noi partidului îi răspundem pe frontul muncii. Ştim foarte bine că fericirea noastră depinde de noi« — a scris ziarului Szabad Nép Farkas Béla, munciitor din Seghedin. Deci poporul răspunde cu munca şi mai bună la hotăririle Congresului. Am putea înşira multe exemple unde hotăririle Congresului s-au şi tradus déjà în viaţă. Aşa tov, Patkóvá Sándor şi-a îndeplinit planul la 2566 la sută, iar muncitorii Fabricii Elzett şi-au luat angajamentul să economisească un minut la fabricarea fiecărei bucăţi. Insă nu numai prezentul şi viitorul arată la ce este capabil poporul nostru. Istoria strălucită a celor zece ani treuţi de după eliberare ne arată că poporul nostru a înţeles şi a urmat politica partidului. i ORGANUL UNIUNII CULTURALE A ROMINILOR DIN UNGARIA Anul IV. Nr. 12. 6 PAGINI 50 fill. Vined, 11. iunie, 1951. Membrii gospodăriei agricole colective „Béke“ trăiesc împreună cu o familie Gospodăria agricolă colectivă «Béke» din Bătania este foarte tînără, abia înfiinţată de 2 ani. Cu toate acestea ea poate înregistra rezultate bune. Membrii muncii gospodăriei agricole colective sunt romîni, maghiari şi sîrbi, care trăiesc într-o înţelegere frăţească, ca şi o familie mare. Că membrii sunt mulţumiţi cu viaţa din colectivă se dovedeşte prin cazul soţiei lui Parázs Károly, care anul trecut a intrat foarte greu în colectivă. La socotelile de sfîrşit de an însă, cămara ei de alimente s-a umplut aşa încît mulţumirea sa a fost deplină. Dacă luăm ca bază preţurile maximale de piaţă, şi atunci are un venit lunar, de 1.200 Ft. Are în jurul casei de toate, făină, pîine, cartofi, zarzavaturi, carne, untură, slănină. A primit 4 purcei înţărcaţi şi o sumă ridicată de bani. Soţia lui Parázs Károly, a îndrăgit mult viaţa sa nouă, unde membrii colectivei îşi termină munca în mod vesel şi glumind. Aceasta este oglindirea muncii bune din colectivă. Şi Victian Mihály, toate muncile le face cu voie bună, glumeşte, se tachinează unii pe alţii în mod vesel. Soţia lui Ijjártó Béla, adeseori îi spune cîte una, natural numai cu o supărare prefăcută, tînărului chipeş Viczián Mihály, Nana, iar îţi umblă mintea la fete, dragul meu, din care apoi se iveşte o discuţie veselă, şi ridi cu toţii, femei, bărbaţi. Membrii acestei colective sunt aşa de mulţumiţi dieoarece în afară de tonul amical care domină în colectivă, au de toate ce doresc. Natural, aceasta se poate mulţumi muncii lor bune. Văcarul Arman Zsigmond, îşi face datoria in mod exemplar, aşa incit in afară de cota de predare, ajunge şi pe piaţa liberă lapte spre vînzarei, şi membrii sunt prevăzuţi în mod îndestulător. Porcii îngrijiţi cu mare grijă de Csimpolyos Radollya, sunt admiraţi de străini. Patru purcei au primit şi un premiu pentru acest fapt. La dezvoltarea ridicării nivelului lor de viaţă au ajutat foarte mult membrii gospodăriei agricole colective vecine, Dózsa, încă de la înfiinţarea lor, cu grija unui frate mai în vîrstă, a ajutat gospodăria agricolă colectivă mai tînără. Le-a dat seminţe de semănat, şi sfaturi. Preşedintele, agronomul, şi conducătorii brigăzilor colectivei Dózsa, le-au ajutat şi la pregătirea planurilor. Prin patronare tînără colectivă s-a dezvoltat in mod simţitor. Dar nu a fost părăsită nici de gospodăria agricolă colectivă »Bébé«, cînd a avut ceva greutăţi. Ajutîndu-se una pe cealată ele luptă pentru realizarea unei vieţi și mai înfloritoare. Exemplul ţăranului muncitor Gheorghe Hencş Precum se ştie, în comuna Cenad maghiari, romîni şi sîrbi trăiesc în cea mai deplină înţelegere. Nu este între ei nicio neînţelegere, nicio deosebire. Totuşi cînd este vorba despre vreun cetăţean din comună, i se pune înaintea sau îmi urma numelui lui: membrul gospodăriei colective, membrul sfatului comunal sau chiar numele lui de poreclă rămas din bătrîni. Dacă este vorba de ţăranul muncitor de naţionalitate romînă Gheorghe Hencz, se mai adaugă după numele lui : membrul comitetului executiv al sfatului comunal. Acest cuvînt înseamnă că aparţine organizaţiei de Conducere din comuna Cenad. El reprezintă interesele oamenilor muncii de naţionalitatea romînă. Ţăranul muncitor Gheorghe Hencz gospodăreşte pe 5 jugăre catastrale de pâmînt. Cu tot dreptul putem să punem întrebarea: Cum? Congresul partidului ne-a arătat drumul fericirii. Traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului este cauza poporului, sarcina poporului. Şi poporul nostru muncitor a început să înfăptuiască aceste hotărîri. Partidul şi poporul se gîndesc împreună şi acţio. Aşa ca şi ceilalţi ţărani muncitori din comuna noastră-ne răspunde badea Gyuri. Dinsul precum se ştie nu vorbeşte mult. — La timp termin cu muncile mele, chiar aşa cum fac ceilalţi ţărani din comună. Dar noi ştim altcum. Ţăranul muncitor Gheorghe Hencz termină muncile în fruntea tuturor ţăranilor din localitate. Să amintim numai sfecla de zahăr: pînă acuma a prăşit-o odată şi a terminat şi cu rănitul. Dar lingă munca cimpului el ia parte activă şi la munca comunităţii. Este membru în mai multe comitete. Aşa este membru al comitetului de colectare, al comitetului de finanţe şi al comitetului păşunii. In cadrul comitetelor dă exemplu prin munca lui proprie. Inpozitul lui este plătit întotdeauna la timp. Nu rămîne niciodată în restantă. Predarea cotelor este îndeplinită înainte de termen nează împreună. Si cind partidul si poporul se gîndesc împreună şi acţionează împreună, atunci ele — în drumul lor victorios — nu cunosc piedici de neînfrînt. Aceasta înseamnă că Partidul şi poporul, cu forţele Unite, vor ajunge la scopul lor. Astfel succesele olePînă în prezent a îndeplinit predarea ouălor şi a păsărilor pe un jumătate de an şi cu mare sîrguinţă îşi hrăneşte grăsunul pentru predare. Munca lui aduce fericire familiei sale întregi, dar întăreşte şi ţara oamenilor muncii, ţara noastră care din zi în zi devine mai fericită şi mai bogată. Gospodăria lui creşte mereu, curtea lui, precum şi grajdul lui sunt pline de mulţimea animalelor, care după ce sunt vîndute la piaţă, îmbogăţesc gazda casei. Aceasta e o gospodărie exemplară, care este urmată de oamenii muncii din comună. Munca acestui ţăran muncitor român e un exemplu bun în faţa oamenilor muncii din comuna Cenad, pentru a îndemna pe ceilalţi ţărani muncitori la o muncă şi mai rodnică. Dorogin Slavko ţinute pe calea construirii socialismului se datoresc însuşirii şi înfăptuirii de către oamenii muncii de la oraşe şi sate a politiciii partidului, al cărei conţinut principal este grija pentru binele poporului, slujirea neobosită a intereselor celor ce muncesc.