Libertatea Noastră, 1955 (Anul 5, nr. 1-26)
1955-10-14 / nr. 21
_______________________ORGANUL UNIUNII CULTURALE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA Anul V. Nr. 21. 6 PAGINI 50 fill. Vineri, 14. octombrie 1958 Insămînţarea la timp, una din cele mai importante sarcini actuale Una din cele mai importante sarcini ale economiei noastre agrare este asigurarea plinii întregii ţări. Ca lanurile de grîu ale primului an, al celui de al doilea plan cincinal, sa ne dea o recoltă bogată, încă de pe acum trebuie să ne apucăm de lucru, dat fiind şi faptul că, cu începutul lunii octombrie a sosit timpul însămînţării griului. In toamna aceasta agricultorii sunt expuşi în mod excepţional, la sarcini speciale. Culturile de păioase şi porumbul sînt întîrziate, din această cauză recoltarea sfeclei, a florii soarelui, cartofului şi altor plante se face aproape în acelaş timp cu însămînţările de toamnă. Aceasta înseamnă că, sarcinile se aglomerează mult şi pot duce la întirzieri la însăminţări. Acum cînd a sosit deci momentul marilor munci de toamnă, ne vom găsi într-o situaţie foarte periculoasă, dacă nu ne străduim ca muncile însămînţărilor să se facă cu aceeaşi vigoare şi forţă ca anul trecut. O sarcină importantă în aceasta privinţă este ca să organizăm munca, şi să lucrăm in aşa fel incit dacă-i posibil să terminăm grosul muncii însămînţărilor încă între data de 1—15 octombrie, iar cel mai tirziu pînă la sfîrşitul acestei luni, să isprăvim complect însămînţările. Oamenii noştrii de ştiinţă, pe baza experienţelor practice şi ştiinţifice au constatat că griul însămințat în prima parte a lunii octombrie aduce o recoltă mult mai mare, decit cel însămînţat mai tirziu. Acest fapt e explicabil atunci dacă ne gîndim că plantele pînă la sosirea iernii au timp să crească, să se întărească şi astfel pot rezista mult mai uşor gerului. Pentru a obţine deci o recoltă mare trebuie încă precizat şi faptul că insămînţările să se facă în condiţii cit mai bune. O cerinţă importantă în această privinţă este ca terenul să fie pregătit la timp. Faptul că recoltarea porumbului întîrzie nu poate constitui o piedecă în munca insăminţărilor. Trebuie folosite toate mijloacele — tractoarele, maşinile, atelajele pentru însăminţarea griului după alte culturi, pentru ca timpul potrivit pentru insăminţare să nu fie depăşit și plantele — după cum am mai arătat mai sus — sa aibă timp să se dezvolte bine pînă la căderea zăpezii. Metoda de semănat are o importanță foarte mare în obţinerea unor recolte bogate. Cele unui mari recolte se oblin atuma cind semănatul se face cu maşina, în rînduri dese sau în rînduri încrucişate, deoarece prin aceste metode seminţele se răspîndesc uniform în pămint, avînd la dispoziţie cantităţi mai mari de hrană şi umezeală. Faţă de semănatul obişnuit în rînduri simple, semănatul în rînduri dese şi în rînduri încrucişate aduce un spor de recoltă de 15—20°/o. La semănat trebuie dată atenţie adincimii de semănat, cantităţii ele sămînţă ce trebuie folosită la holdă etc. Agronomii sînt datori să îndrume pe gospodari să stabilească toate aceste măsuri pe baza condiţiilor concrete din fiecare regiune. Muncile însămînţărilor constituie răspundere foarte mare pentru cultivatori, totodată le impun o mulţime de sarcini. Dat fiind că munca lor asigură plinea ţării întregi, măreşte venitul familiilor de gospodari agricoli şi întăreşte forţa economică a ţării. Succesul depinde de calitatea şi ritmul rapid al muncilor de insăminţare. Să ne folosim deci de fiecare moment favorabil, să terminăm cit mai repede însămînţările de toamnă pentru ca producătorii şi ţara întreagă să poată privi liniştit şi cu încredere către secerişul anului viitor, secerişul anului viitor. Partidul, guvernul şi întrestaţiunile de maşini în legătură cu muncile însămînţărilor de toamnă îşi vor face datoria cu cinste. Sperăm că gospodăriile de stat vor fi printre primii care îşi termină muncile de toamnă şi că îşi îndeplinesc cit mai curînd planul însămînţărilor de toamnă. Ţara întreagă speră că colectivele agricole vor arăta o muncă exemplară. Aci se pot întrebuinţa maşinile agricole aproape fără limite. Tocmai din această cauză colectiviştii trebuie să profite în cea mai mare măsură de aceste posibilităţi. Aceasta s-o facă nu numai pentru ridicarea nivelului de producţie, ci şi pentru ca să dea exemple bune gospodarilor particulari. De munca colectiviştilor depinde măsura în care se dezvoltă în ţara noastră agricultura socialistă. Deci dacă cooperativele noastre colective isprăvesc la timp cu muncile de toamnă contribuie nu numai la mărirea producţiei ci şi la dezvoltarea şi construirea socialismului la noi în ţară. Cit priveşte pe gospodării particulari, care încă azi, contribuie in cea mai mare parte la producţia de grîu în ţara noastră, sînt în mare măsură interesaţi şi ei la terminarea cît mai curînd a muncilor de toamnă. Este un lucru uşor de înţeles că pe cîteva holde, numai atunci e rentabil să munceşti dacă poţi obţine recoltă mai mare. Avînd o recoltă mai bună poţi face faţă mult mai uşor obligaţiunilor faţă de stat. Trebuie să mai precizăm că viaţa mai bună, ridicarea continuă a nivelului de trăi nu pot fi despărţite de procesul măririi în permanenţă a producţiei. Muncile agricole — fără excepție aproape toate — sînt sezonale, temporare deci nu se pot amina de azi pe mîine căci contrar, fiecare zi de întîrziere se vede in rezultatul recoltei. Să ne apucăm deci neintîrziat de semănat ca să avem o recoltă cît mai bogată. O seară în căminul cultural din Giula , toamnă, luna octombrie. Natura își desbracă încetul cu încetul mantia sa de vară. Clădirea căminului cultural se află în mijlocul unui parc frumos, unde sosim cca. la orele 7 seara. Printre frunzele îngălbenite ale copacilor, care au început să cadă, de departe zărim ferestrele luminate peste tot, probabil şi azi, precum aproape în fiecare seară găsim aci o viaţă culturală palpitantă. Ajungînd mai aproape de sălile căminului cultural, auzim muzică, şi ropotul probelor de dans. Sosim cu prietenul meu în sala probelor de dans ,unde la muzica ritmică a unei orchestre populare, un grup de dansatori fac probele de dans. După terminarea probei dansului de feciori din Pocei, ne întîmpină cu bucurie instruc-In zilele trecute s-a terminat comasarea holdelor la cooperativa de producţie »Kossuth de tipul I. 147 de persoane cu 565 de iugăre catastrale s-au hotărît să păşească pe drumul nou al agriculturii socialiste. Intre aceşti membri ai cooperativei de producţie se găsesc ţărani muncitori romîni şi maghiari care cu cea mai bună înţelegere lucrează împreună. In cooperativă se găsesc şi ţărani mijlocaşi ca de exemplu Iosif Dudas, cu 15 iugăre şi Gheorghe Şimonca cu 12 iugăre de pămint. Odată cu terminarea comasării a pămîntului s-au şi început muncile de toamnă, oamenii ară şi seamănă orzul şi grîul de toamnă, luînd exemplu de la celelalte două cooperative de producţie. Dar să nu trecem cu vederea nici celelalte două cooperorul Manninger Gheorghe şi Jámbor István, care ne aduc la cunoştinţă cu bucurie că ansamblul a primit în zilele acestea o invitaţie pentru un turneu de 5 zile în R. P. Romina. Ansamblul a fost invitat de către autorităţile raionului Salonta. Tovarăşul Jámbor ne spune că de la primirea acestei invitaţii, uitînd orice oboseală, tinerii ansamblului fac probe în mai multe zile ale săptămînii. La informaţia noastră că, la ce dată ar pleca pentru acest turneu, ne informează că începînd cu data de 5 noiembrie ar începe programul lor în comunele raionului Salonta. După această scurtă discuţie ansamblul îşi continuă probele dansurilor: »Havatői csárdás, Széri kopogós, Háromugrós", apoi Dansul de rafive agricole de producţie »Béke« şi »Népköztársaság«. După cum ne putem convinge chiar şi personal, muncile merg bine. Sfeclele de zahăr au fost recoltate şi transportate iar în prezent culeg cucuruzul. Iar dacă trecem pe lingă holdele gospodiăriei putem constata că orzul de toamnă a şi răsărit şi holdele sunt îmbrăcate în »haine« verzi ca primăvara. Au fost însămînţate şi plantele furajere, şi acum, odată cu culesul cucuruzului, unele brigăzi s-au apucat de semănarea griului. Cooperativele agricole de producţie dau exemplu şi ţăranilor muncitori individuali. Dovadă e, că unii ţărani muncitori au început semănarea griului şi a orzului de toamnă. Oamenii muncii din Chirighaz se străduiesc ca anul viitor să obţină o recoltă şi mai bogată decit în acest an. perechi din Bichiş dans ţigănesc din jurul oraşului Giula, cu toate că aceste dansuri le-am văzut de atîtea ori, totuşi ne delectează din nou, şi ne face să aplaudăm mişcările şi păsurile ritmice ale dansatorilor. După probele de dans a urmat proba orchestrei, în cadrul căreia auzim Hunyadi palotás, Ujfalusi verbunkos, Buchet de cîntece populare maghiare, şi cintecele populare ale naţionalităţilor din jurul oraşului Giula. A urmat apoi proba cu două acordeoane, şi apoi soliştii de cîntece populare maghiare, române şi germane. După terminarea probelor am stat de vorbă cu conducătorii căminului cultural, şi cu membrii ansamblului care au rămas acolo după probe. Instructorul Jámbor ne spune că acest ansamblu este compus în cea mai mare parte de tineri muncitori şi ţărani, care după orele de muncă vin aici să se distreze, în sălile frumoase ale căminului cultural. Membrii acestui ansamblu, romîni, maghiari, şi germani, muncesc în cea mai mare înţelegere şi cu cea mai mare dragoste. In trecut însă, ne spune tovarăşul Jámbor, în regimurile vechi feudale, tinerii ţărani şi muncitori au avut parte numai de mizerie şi umilire. După eliberare aceşti tineri pot să muncească şi să se distreze liberi. Cu ajutorul Partidului şi guvernului nostru s-a putut organiza şi aici la Giula acest ansamblu popular, care a avut succese mari în mai mullte oraşe din ţara noastră. După această discuţie ne luăm rămas bun de la conducătorii căminului, şi de la câţiva membrii rămaşi acolo, şi le dorim şi pe mai departe spor la muncă. Gheorghe Crişan încă o cooperativă agricolă de producţie la Chitighaz