Foaia noastră, 1972 (Anul 22, nr. 1-24)

1972-01-15 / nr. 2

Invăţămîntul adulţilor la Aletea Congresul al X-lea al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar a constatat că „... numărul participanţilor la cursurile serale şi fără frecvenţă a scăzut atît la şcolile generale, cit şi la cele secundare.” Această constatare este valabilă şi pentru împrejurările naţionalităţii noastre. Acest adevăr impune sarcini mai accentuate în faţa activiştilor culturali care funcţionează pe teritorii de naţionalitate, fiindcă se ştie, că în ţara noastră, înainte de Eliberare, în rândurile oamenilor muncii de naţionalitate română a existat analfabetismul cel mai accentuat. Deşi în acest sens am făcut un mare pas înainte, totuşi mai e mult de făcut. Pe baza celor constatate de Congres, am încercat să analizăm situaţia în comuna noastră, şi totodată, să trasăm sarcinile, folosindu-ne de experienţele cîştigate. In această muncă de analizare şi de organizare, cadrele didactice şi activiştii căminului cultural au primit un mare ajutor din partea cooperativei agricole de producţie din comună şi din partea brigăzilor socialiste. Prin cercetarea opiniei publice, prin discuţii personale am aflat ce şcoală a absolvit cel în discuţie şi la ce perfecţionare sau autoperfecţionare ar lua bucuros parte. Cunoscînd starea lucrurilor şi exigenţele, ne-am apucat de organizare. Ne-am dat seama, că nu e de ajuns să stîrnim numai interes şi să şcolarizăm, ci este necesar să organizăm perfecţionarea în aşa fel încît — participanţii să recunoască necesitatea perfecţionării ; — perfecţionarea să sprijine năzuinţele existenţiale; — forma aceasta de învăţămînt să ajute, să dezvolte studiul individual şi formarea aptitudinilor autodidactice. In mod experimental, am organizat în cursul iernii trecute, un curs pentru terminarea claselor a 7-a şi a 8-a ale şcolii generale, la care s-au prezentat aproape 40 de persoane. Profesorii cursului, care urma să se desfăşoare timp de 80 de ore, primiseră sarcina de a ajuta pe elevii adulţi în privinţa felului cum trebuie să înveţe. La început, această idee nu a fost împărtăşită de toate cadrele didactice, care afirmau: „ştim noi să predăm, aceasta facem de ani de-a rîndul”. Aceştia n-au vrut să înţeleagă, că prin folosirea metodelor pedagogice tradiţionale cei înscrişi nu-şi puteau însuşi conglomeratul imens de cunoştinţe prevăzut în 80 de ore, după cum se pretinde aceasta la examenele de clasă. Trebuia stîrnit la elevi dispoziţia de a învăţa, trebuiau învăţaţi, cum trebuie să prelucreze în mod independent cîte un capitol din materie. Timpul petrecut în băncile şcolii ar fi trebuit să servească, în primul rînd, acest scop. In ciuda greutăţilor de la început, cele două grupe de studii au devenit colective din ce în ce mai bine închegate. După 4 luni s-au constatat rezultate surprinzătoare, la examen au corespuns 37 de persoane. Şi ceea ce era mai important, am ajuns să obţinem, ca majorita- tea dintre proaspeţii absolvenţi , să aibă dorinţa de a continua studiile. Chiar mai mult, aceştia au devenit propagandişti în organizarea noilor cursuri. In septembrie am pornit 4 clase în cadrul căminului cultural, clasele a 5-a şi a 6-a. S-a organizat o grupă concentrată, la care s-au prezentat 25 de persoane, dintre acestea promovînd 24 (mai mulţi în mod eminent). La fel am pornit clasa a 17-ea şi a 8-a. Aici s-au prezentat 46 de persoane, dintre acestea 43 vor da examen la sfîrşitul lui ianuarie. La liceul seral clasa I a pornit cu 39 de elevi. Am impresia că acest scop este înţeles de către oamenii muncii din ce în ce mai mult, şi în acest scop activează din ce în ce mai multe cadre didactice, printre care: Teodor Petruţa, Petru Nistor şi soţia acestuia, Gâbor Kerekes, soţia lui Silvestru Brandt şi Ioan Misarăş.u privire la această activitate este de remarcat că aproape 50% din participanţii la cursuri sînt de naţionalitate română. Rezumînd cele spuse, nu este adevărat că populaţia adultă manifestă pasivitate faţă de perfecţionare. La fel nu este adevărat că televiziunea slăbeşte interesul faţă de continuarea studiilor. Este însă foarte adevărat că trebuie găsite formele, metodele, care uşurează perfecţionarea şi care dovedesc necesitatea continuării studiilor. Adulţii trebuie să vadă şi să simtă nevoia învăţăturii, care are ca scop folosirea cunoştinţelor învăţate, pe baza cărora omul devine mai fericit şi valorează mai mult pentru sine, pentru familie şi pentru societate. Gheorghe Nistor Aletea Un grup de participanţi la cursuri I Constituirea unui cerc metodic Cadrele didactice se străduiesc să găsească noi mijloace pentru îmbunătăţirea procesului de învăţămînt. La începutul lunii ianuarie a avut loc la Giula consfătuirea cadrelor didactice de la şcolile de naţionalitate, precum şi cursul de perfecţionare a profesorilor de limbă şi literatură. Tot cu acelaşi prilej s-a constituit şi cercul metodic al directorilor de la şcolile româneşti. Tema principală a consfătuirii precum şi a referatului ţinut de lectorul Mihai Cosma de la Institutul pedagogic din Seghedin, în cadrul cursului de perfecţionare, a fost îmbogăţirea vocabularului, precum şi formarea deprinderii conversaţiei libere în limba română la copiii de naţionalitate. Şi la cercul metodic al directorilor s-a pus problema intensificării şi îmbogăţirii conversaţiei în limba română a elevilor. Referatul tovarăşului Cosma a fost un apel adresat tuturor cadrelor didactice, de a axa orele de limbă şi literatură pe limba vie, astfel ca în aceste ore să se îmbogăţească şi mai mult vocabularul, şi ca elevii să se familiarizeze cu vorbirea curentă în limba maternă. La cercul metodic al directorilor, la care au participat şi reprezentanţii secţiei de învăţămînt din plasa Mezokovâcshâza şi Giula, inspectorul şef al şcolilor româneşti, Gheorghe Martin a ridicat aceeaşi problemă, cea a folosirii mai intense a limbii materne. Inspectorul şef a fă- cut însă şi corelaţia şcoală-grădiniţă, arătînd că trebuie continuitate în folosirea limbii, relevând necesitatea unor educatoare bine pregătite. De altfel, şi directorii care au luat cuvântul, au subliniat necesitatea începerii conversării în limba română deja în grădiniţe. Au fost analizate şi greutăţile obiective care îngreunează dezvoltarea limbajului în limba maternă a copiilor. Cu rezultate concrete şi pozitive s-au încheiat discuţiile cu privire la necesitatea abonării unor publicaţii în limba română, precum şi iniţierea de concursuri şi întreceri cu caracter practic de conversaţie. Ziua de 6 ianuarie a fost, aşadar, rodnică şi a contribuit la posibilitatea ca, în a doua jumătate a anului şcolar, cadrele didactice să-şi înceapă munca nu numai cu forţe, ci şi cu ambiţii şi cunoştinţe noi. E. I. FOAIA NOASTRĂ Bela Biszku în judeţul Bichiş Bela Biszku, membru al Biroului Politic al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, secretar al Comitetului Central, însoţit de Ferenc Frank, primsecretarul comitetului judeţean de partid, precum şi de Mátyâs Klaus, preşedintele statului judeţean Bichiş, a făcut în luna decembrie o vizită în judeţul Bichiş, în dimineaţa primei zile a vizitei, a fost oaspetele fabricii de sticlă din Oroshaza, unde conducerea fabricii, conducătorii de partid şi de sindicat au informat pe vizitatori despre munca de partid din unitate, precum şi despre desfăşurarea procesului de producţie. Secretarul Comitetului Central s-a întîlnit şi cu fruntaşii brigăzilor socialiste, cu care a discutat. în continuare a vizitat diferitele secţii ale fabricii, urmărind procesul tehnologic de fabricare a sticlei, avînd ocazia, să vorbească cu muncitorii din fabrică. Seara, Bela Biszku s-a întîlnit cu conducătorii judeţului, la sediul judeţean de partid. Ferenc Frank a informat oaspetele despre situaţia şi viaţa politică, economică şi culturală de aici, precum şi despre felul şi experienţele înfăptuirii obiectivelor trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului, în a doua zi Bela Biszku, împreună cu însoţitorii săi din ziua precedentă, precum şi de Păl GyulaVăli, prim-secretarul de partid al oraşului Bekescsaba, a vizitat frigoriferul din Bekescsaba. Vizita s-a încheiat cu o consfătuire a activiştilor de partid în casa de pionieri şi de tineret „Gyula Kulich”, unde Bela Biszku, secretarul Comitetului Central a informat pe participanţi despre cele mai importante probleme politice de actualitate. P. P I Vizite şi întâlniri prieteneşti Cu prilejul Anului nou, ma mulţi conducători şi reprezentanţi ai unor organe şi organizaţii de partid, de stat şi obşteşti, au făcut o vizită de prietenie la sediul Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria. Primiţi de reprezentanţii Uniunii, vizitatorii şi-au exprimat felicitările şi urările de bine, urînd multă fericire şi rezultate cit mai îmbucurătoare tuturor oamenilor muncii de naţionalitate română de pe meleagurile patriei noastre. Printre cei care şi-au exprimat personal urările s-a aflat István Jămbor, primsecretar al Comitetului orăşenesc de partid Giula, Jănos Bobros şi dr. Ferenc Szekely, şefi de secţie ai comitetelor de plasă respectiv oraş al P.M.S.U., dr. Săndor Bereczki, secretarul Comitetului executiv al Sfatului orăşenesc Giula, Bela Csende, adjunct al secţiei de cultură al Sfatului judeţean Bichiş, Peter Nagy, inginer-şef, director adjunct al întreprinderii tipografice din Giula şi alţii. în timpul vizitei oaspeţii s-au întreţinut amical cu secretarul general al Uniunii, Petru Silaghi, şi cu secretarul Gheorghe Marc. La rîndul lor, aceştia au mulţumit pentru atenţia manifestată faţă de organizaţia obştească a românilor din Ungaria. în cadrul convorbirilor prieteneşti s-a accentuat, că Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria va activa şi în viitor pentru o cit mai strînsă colaborare cu toate organele şi organizaţiile cointeresate şi că va milita pentru închegarea unei sincere prietenii între toţi locuitorii ţării, iar colaboratorii şi activiştii Uniunii nu vor precupeţi forţele pentru realizarea cu succes a sarcinilor ce le revin în cadrul desăvîrşirii construirii socialismului. Tot cu acest prilej Uniunea a primit urări de bine şi calde felicitări şi de la alţi conducători de partid şi de stat, precum şi de la unii reprezentanţi ai unor instituţii centrale şi locale. Astfel au sosit felicitări de la tovarăşul Jănos Kădăr, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, de la Gyula Kăllai, preşedinte, şi Istvan Bencsik, secretar general al Frontului Popular Patriotic, de la soţia lui Năndor Sebestyen, secretar al Comitetului Naţional pentru Pace, de la şeful Secţiei pentru naţionalităţi din Ministerul Culturii, dr. Laszlo Kövägö şi colaboratorii secţiei, de la secretarii generali ai uniunilor frăţeşti, Milan Ognienovici, dr. Frederic Wild şi Ioan Such, de la dr. Laszlo Gerlăn, consilier la Ministerul Afacerilor Externe, de la György Bielik, consul principal la Legaţia R.P.U. la Bratislava, de la Alexandru Pintea, corespondentul „Scînteii” la Budapesta, de la Gheorghe Meszăros, referent principal la Institutul pentru Relaţii Culturale, de la dr. Ivăn Mokuter şi Livia Szántö, şef de secţie respectiv colaborator principal la Institutul Naţional de Pedagogie, de la Ferenc Krizsán, redactor şef al ziarului slovac „Ludove Novine”, de la Matyâs Novák, preşedinte al Oficiului de plasă Giula, de la András Perer, secretar al F.P.P din plasa Giula, precum şi de la Gheorghe Ruja, preşedinte al Cooperativei agricole de producţie „N. Bălcescu”, din Micherechi, şi de la alţi tovarăşi, prieteni dragi şi susţinători ai activităţii noastre. Mulţumindu-le din inimă pentru urările de bine transmise, precum şi pentru atenţia manifestată faţă de colaboratorii şi activiştii Uniunii, le urăm şi noi la rîndul nostru în numele tuturora, prin coloanele presei noastre, tradiţionalul: La mulţi ani! P. S.