Foaia noastră, 1972 (Anul 22, nr. 1-24)

1972-01-15 / nr. 2

Invăţămîntul adulţilor la Aletea Congresul al X-lea al Partidu­lui Muncitoresc Socialist Ungar a constatat că „... numărul participanţilor la cursurile se­rale şi fără frecvenţă a scăzut a­­tît la şcolile generale, cit şi la cele secundare.” Această constatare este vala­bilă şi pentru împrejurările na­ţionalităţii noastre. Acest ade­văr impune sarcini mai accen­tuate în faţa activiştilor cultu­rali care funcţionează pe teri­torii de naţionalitate, fiindcă se ştie, că în ţara noastră, înainte de Eliberare, în rândurile oame­nilor muncii de naţionalitate ro­mână a existat analfabetismul cel mai accentuat. Deşi în acest sens am făcut un mare pas înainte, totuşi mai e mult de fă­cut. Pe baza celor constatate de Congres, am încercat să anali­zăm situaţia în comuna noastră, şi totodată, să trasăm sarcinile, folosindu-ne de experienţele cîştigate. In această muncă de analizare şi de organizare, ca­drele didactice şi activiştii că­minului cultural au primit un mare ajutor din partea coope­rativei agricole de producţie din comună şi din partea brigăzilor socialiste. Prin cercetarea opi­niei publice, prin discuţii perso­nale am aflat ce şcoală a absol­vit cel în discuţie şi la ce per­fecţionare sau autoperfecţiona­­re ar lua bucuros parte. Cu­­noscînd starea lucrurilor şi exi­genţele, ne-am apucat de orga­nizare. Ne-am dat seama, că nu e de ajuns să stîrnim numai in­teres şi să şcolarizăm, ci este necesar să organizăm perfecţio­narea în aşa fel încît — participanţii să recunoas­că necesitatea perfecţio­nării ; — perfecţionarea să sprijine năzuinţele existenţiale; — forma aceasta de învăţă­­mînt să ajute, să dezvolte studiul individual şi for­marea aptitudinilor auto­­didactice. In mod experimental, am or­ganizat în cursul iernii trecute, un curs pentru terminarea cla­selor a 7-a şi a 8-a ale şcolii generale, la care s-au prezentat aproape 40 de persoane. Profe­sorii cursului, care urma să se desfăşoare timp de 80 de ore, primiseră sarcina de a ajuta pe elevii adulţi în privinţa felului cum trebuie să înveţe. La înce­put, această idee nu a fost îm­părtăşită de toate cadrele di­dactice, care afirmau: „ştim noi să predăm, aceasta facem de ani de-a rîndul”. Aceştia n-au vrut să înţeleagă, că prin folosirea metodelor pedagogice tradiţio­nale cei înscrişi nu-şi puteau însuşi conglomeratul imens de cunoştinţe prevăzut în 80 de ore, după cum se pretinde a­­ceasta la examenele de clasă. Trebuia stîrnit la elevi dispozi­ţia de a învăţa, trebuiau învă­ţaţi, cum trebuie să prelucreze în mod independent cîte un ca­pitol din materie. Timpul petre­cut în băncile şcolii ar fi tre­buit să servească, în primul rînd, acest scop. In ciuda greutăţilor de la în­ceput, cele două grupe de stu­dii au devenit colective din ce în ce mai bine închegate. După 4 luni s-au constatat rezultate surprinzătoare, la examen au­ corespuns 37 de persoane. Şi­­ ceea ce era mai important, am ajuns să obţinem, ca majorita-­ tea dintre proaspeţii absolvenţi , să aibă dorinţa de a continua studiile. Chiar mai mult, aceş­tia au devenit propagandişti în organizarea noilor cursuri. In septembrie am pornit 4 clase în cadrul căminului cultu­ral, clasele a 5-a şi a 6-a. S-a organizat o grupă concentrată, la care s-au prezentat 25 de persoane, dintre acestea promo­­vînd 24 (mai mulţi în mod emi­­­­nent). La fel am pornit clasa a 1­7-ea şi a 8-a. Aici s-au prezentat 46 de persoane, dintre acestea 43 vor da examen la sfîrşitul lui ianuarie. La liceul seral cla­sa I a pornit cu 39 de elevi. Am impresia că acest scop es­te înţeles de către oamenii mun­cii din ce în ce mai mult, şi în acest scop activează din ce în ce mai multe cadre didactice, printre care: Teodor Petruţa, Petru Nistor şi soţia acestuia, Gâbor Kerekes, soţia lui Silves­tru Brandt şi Ioan Misarăş.­u privire la această activi­tate este de remarcat că aproa­pe 50% din participanţii la cur­suri sînt de naţionalitate româ­nă. Rezumînd cele spuse, nu este adevărat că populaţia adultă manifestă pasivitate faţă de perfecţionare. La fel nu este a­­devărat că televiziunea slăbeşte interesul faţă de continuarea studiilor. Este însă foarte ade­vărat­ că trebuie găsite formele, metodele, care uşurează perfec­ţionarea şi care dovedesc nece­sitatea continuării studiilor. A­­dulţii trebuie să vadă şi să sim­tă nevoia învăţăturii, care are ca scop folosirea cunoştinţelor învăţate, pe baza cărora omul devine mai fericit şi valorează mai mult pentru sine, pentru familie şi pentru societate. Gheorghe Nistor Aletea Un grup de participanţi la cursuri I Constituirea unui cerc metodic Cadrele didactice se stră­duiesc să găsească noi mijloace pentru îmbunătăţirea procesu­lui de învăţămînt. La începutul lunii ianuarie a avut loc la Giu­­la consfătuirea cadrelor didac­tice de la şcolile de naţionalita­te, precum şi cursul de perfec­ţionare a profesorilor de limbă şi literatură. Tot cu acelaşi pri­lej s-a constituit şi cercul me­todic al directorilor de la şco­lile româneşti. Tema principală a consfătui­rii precum şi a referatului ţinut de lectorul Mihai Cosma de la Institutul pedagogic din Seghe­­din, în cadrul cursului de per­fecţionare, a fost îmbogăţirea vocabularului, precum şi for­marea deprinderii conversaţiei libere în limba română la copiii­­ de naţionalitate. Şi la cercul­­ metodic al directorilor s-a pus problema intensificării şi îm­bogăţirii conversaţiei în limba română a elevilor. Referatul tovarăşului Cosma a fost un apel adresat tuturor ca­drelor didactice, de a axa orele de limbă şi literatură pe limba vie, astfel ca în aceste ore să se îmbogăţească şi mai mult voca­bularul, şi ca elevii să se fami­liarizeze cu vorbirea curentă în limba maternă. La cercul metodic al directo­rilor, la care au participat şi re­prezentanţii secţiei de învăţă­mînt din plasa Mezokovâcshâza şi Giula, inspectorul şef al şcoli­lor româneşti, Gheorghe Martin­­ a ridicat aceeaşi problemă, cea­­ a folosirii mai intense a limbii materne. Inspectorul şef a fă-­­ cut însă şi corelaţia şcoală-gră­­­­diniţă, arătînd că trebuie conti­nuitate în folosirea limbii, re­levând necesitatea unor educa­toare bine pregătite. De altfel, şi directorii care au luat cuvân­tul, au subliniat necesitatea în­ceperii conversării în limba ro­mână deja în grădiniţe. Au fost analizate şi greutăţile obiective care îngreunează dezvoltarea limbajului în limba maternă a copiilor. Cu rezultate concrete şi pozi­tive s-au încheiat discuţiile cu privire la necesitatea abonării unor publicaţii în limba româ­nă, precum şi iniţierea de con­cursuri şi întreceri cu caracter practic de conversaţie. Ziua de 6 ianuarie a fost, a­­şadar, rodnică şi a contribuit la posibilitatea ca, în a doua jumă­tate a anului şcolar, cadrele di­dactice să-şi înceapă munca nu numai cu forţe, ci şi cu ambiţii şi cunoştinţe noi. E. I. FOAIA NOASTRĂ Bela Biszku în judeţul Bichiş Bela Biszku, membru al Bi­roului Politic al Partidului Mun­citoresc Socialist Ungar, secre­tar al Comitetului Central, în­soţit de Ferenc Frank, prim­­secretarul comitetului judeţean de partid, precum şi de Mátyâs Klaus­, preşedintele statului judeţean Bichiş, a făcut în luna decembrie o vizită în judeţul Bichiş, în dimineaţa primei zile a vi­zitei, a fost oaspetele fabricii de sticlă din Oroshaza, unde con­ducerea fabricii, conducătorii de partid şi de sindicat au infor­mat pe vizitatori despre munca de partid din unitate, precum şi despre desfăşurarea procesu­lui de producţie. Secretarul Comitetului Central s-a întîlnit şi cu fruntaşii brigăzilor socia­liste, cu care a discutat. în con­tinuare a vizitat diferitele secţii ale fabricii, urmărind procesul tehnologic de fabricare a sticlei, avînd ocazia, să vorbească cu muncitorii din fabrică. Seara, Bela Biszku s-a întîlnit cu con­ducătorii judeţului, la sediul judeţean de partid. Ferenc Frank a informat oaspetele des­pre situaţia şi viaţa politică, economică şi culturală de aici, precum şi despre felul şi expe­rienţele înfăptuirii obiectivelor trasate de cel de-al X-lea Con­gres al partidului, în a doua zi Bela Biszku, îm­preună cu însoţitorii săi din ziua precedentă, precum şi de Păl GyulaVăli, prim-secretarul de partid al oraşului Bekescsaba, a vizitat frigoriferul din Bekes­csaba. Vizita s-a încheiat cu o con­sfătuire a activiştilor de partid în casa de pionieri şi de tineret „Gyula Kulich”, unde Bela Biszku, secretarul Comitetului Central a informat pe partici­panţi despre cele mai importan­te probleme politice de actuali­tate. P. P I Vizite şi întâlniri prieteneşti Cu prilejul Anului nou, ma mulţi conducători şi reprezen­tanţi ai unor organe şi organi­zaţii de partid, de stat şi obşteş­ti, au făcut o vizită de prietenie la sediul Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria. Primiţi de reprezentanţii Uniunii, vizi­tatorii şi-au exprimat felicită­rile şi urările de bine, urînd multă fericire şi rezultate cit mai îmbucurătoare tuturor oamenilor muncii de naţionali­tate română de pe meleagurile patriei noastre. Printre cei care şi-au exprimat personal urările s-a aflat István Jămbor, prim­­secretar al Comitetului orăşe­nesc de partid Giula, Jănos Bobros şi dr. Ferenc Szekely, şefi de secţie ai comitetelor de plasă respectiv oraş al P.M.S.U., dr. Săndor Bereczki, secretarul Comitetului executiv al Sfatului orăşenesc Giula, Bela Csende, adjunct al secţiei de cultură al Sfatului judeţean Bichiş, Peter Nagy, inginer-şef, director ad­junct al întreprinderii tipogra­fice din Giula şi alţii. în timpul vizitei oaspeţii s-au întreţinut amical cu secretarul general al Uniunii, Petru Si­­laghi, şi cu secretarul Gheorghe Marc. La rîndul lor, aceştia au mulţumit pentru atenţia mani­festată faţă de organizaţia ob­ştească a românilor din Unga­ria. în cadrul convorbirilor prieteneşti s-a accentuat, că Uniunea Democratică a Româ­nilor din Ungaria va activa şi în viitor pentru o cit mai strînsă colaborare cu toate organele şi organizaţiile cointeresate şi că va milita pentru închegarea unei sincere prietenii între toţi locuitorii ţării, iar colaboratorii şi activiştii Uniunii nu vor pre­cupeţi forţele pentru realizarea cu succes a sarcinilor ce le re­vin în cadrul desăvîrşirii cons­truirii socialismului. Tot cu acest prilej Uniunea a primit urări de bine şi calde fe­licitări şi de la alţi conducători de partid şi de stat, precum şi de la unii reprezentanţi ai unor instituţii centrale şi locale. Ast­fel au sosit felicitări de la tova­răşul Jănos Kădăr, prim-secre­­tar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, de la Gyula Kăllai, pre­şedinte, şi Istvan Bencsik, secre­tar general al Frontului Popular Patriotic, de la soţia lui Năndor Sebestyen, secretar al Comite­tului Naţional pentru Pace, de la şeful Secţiei pentru naţio­nalităţi din Ministerul Culturii, dr. Laszlo Kövägö şi colabora­torii secţiei, de la secretarii ge­nerali ai uniunilor frăţeşti, Mi­lan Ognienovici, dr. Frederic Wild şi Ioan Such, de la dr. Laszlo Gerlăn, consilier la Mi­nisterul Afacerilor Externe, de la György Bielik, consul­ princi­pal la Legaţia R.P.U. la Bratis­lava, de la Alexandru Pintea, corespondentul „Scînteii” la Bu­dapesta, de la Gheorghe Mesză­­ros, referent principal la Insti­tutul pentru Relaţii Culturale, de la dr. Ivăn Mokuter şi Livia Szántö, şef de secţie respectiv colaborator principal la Institu­tul Naţional de Pedagogie, de la Ferenc Krizsán, redactor şef al ziarului slovac „Ludove Novi­­ne”, de la Matyâs Novák, pre­şedinte al Oficiului de plasă Giula, de la András Perer, secre­tar al F.P.P din plasa Giula, precum şi de la Gheorghe Ruja, preşedinte al Cooperativei agri­cole de producţie „N. Bălcescu”, din Micherechi, şi de la alţi to­varăşi, prieteni dragi şi susţină­tori ai activităţii noastre. Mulţumindu-le din inimă pentru urările de bine trans­mise, precum şi pentru atenţia manifestată faţă de colabora­torii şi activiştii Uniunii, le u­­răm şi noi la rîndul nostru în nu­mele tuturora, prin coloanele presei noastre, tradiţionalul: La mulţi ani! P. S.

Next