Foaia noastră, 1972 (Anul 22, nr. 1-24)

1972-01-15 / nr. 2

ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMANILOR DIN UNGARIA Anul XXII.­­Nr. 2. — Sîmbătă 15 ianuarie 1972. 8 pagini 80 fill Bilanţul muncii comisiilor obşteşti ale Uniunii Printre sarcinile de frunte: In­vâţămîn­tul în limba română în ziua de 18 decembrie la s­ediul Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria a avut loc şedinţa comisiei de învăţă­­mînt. Primul referent a fost Ilortenzia Rus, directoarea şco­l­i cu limba de predare română de la Chitighaz. Referatul a intins cele mai interesante pro­bleme ale şcolii şi ale grădiniţei din localitate. — Condiţiile materiale şi cele privitoare la efectivul de cadre didactice al şcolii s-au schimbat. Din acest an grădiniţele au fost . Nu suntem­ prea bine înzes­traţi nici cu material didactic şi intuitiv. Am avea mare ne­voie de el, deoarece ar ajuta mult predarea bilingvă. Despre ajutorul dat şcolii de către părinţi, directoarea a ară­tat, că acesta este satisfăcător, în clasele mai mici, ajutorul pă­rinţilor este permanent. în în-­­­cheiere, directoarea a arătat, că un fapt îmbucurător este că,­­ din ce în ce mai mulţi elevi vi­­­­zionează programele televiziunii române, ceea ce duce la îmbo­găţirea vocabularului lor de limbă maternă, în continuarea ordinei de zi a fost citit scurtul referat întoc­mit de inspectorul-şef Gheorghe Martin. Acesta a vorbit despre schimbările ce vor surveni în desfăşurarea cursurilor de per­fecţionare a cadrelor didactice. Se vor lua măsuri în privinţa asigurării cu cadre potrivite a şcolilor cu limba de predare ro­mână. După discuţii pe marginea re­feratelor, comisia de învăţămînt a adus două hotărîri: — să se facă sondaj la şcolile de naţionalitate în privinţa asi­gurării cadrelor cu pregătire po­trivită şi întocmirea unui plan al şcolarizării potrivite în cadrul institutelor de învăţămînt su­perior ; —- la luarea unor hotărîri privitoare la desfăşurarea în­­văţamintului de naţionalitate, sa se aibă totdeauna în vedere pă­rerea Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria şi a co­misiei de învăţămînt din cadrul acesteia. I. S. K. Ciţiva dintre participanţii la consfătuirea comisiei de învăţămînt trecute sub administraţia şcolii noastre. Acest fapt înseamnă că, pe de-o parte, controlarea mun­cii educative din grădiniţe mer­ge mai uşor, iar pe de altă par­te, şcolarizarea s-a uşurat de asemenea. — La şcoala noastră funcţio­nează 13 cadre didactice titu­lare. Dintre acestea, trei sînt în concediu de naştere, ceea ce în­seamnă că sîntem obligaţi să suplinim aceste ore, cu ajutorul cadrelor didactice de la şcoala maghiară. Aceste cadre nu vor­besc decît foarte puţin limba română. — Şi încă ceva important: dacă toate cadrele noastre di­dactice ar fi acum la catedră, n-am putea asigura predarea tuturor disciplinelor prin cadre de specialitate. — Condiţiile materiale nu s-au schimbat prea mult. Cele opt grupe de elevi sînt plasate în trei clădiri aparte. Anul vii­tor se va clădi încă o sală de clasă, fapt care va uşura precis munca noastră, dar care încă nu vor rezolva pe deplin şi de­finitiv greutăţile noastre. Vor­bind despre condiţiile de pre­dare la grădiniţe, trebuie rele­vat că, din păcate, nu avem des­tule educatoare potrivite. Realităţii şi planuri de perspectivă Comisia culturală, care func-­­­ţionează în cadrul U.D.R.U., a organizat la 22 decembrie la se­diul Uniunii o analiză de lucru­­ lărgită, la care au participat­­ membrii permanenţi ai comisiei, activişti culturali, directorii ca­selor de cultură în discuţie, pre­­­­cum şi conducătorii cluburilor­­ de naţionalitate. La această şedinţă, Hie Mol­dovan, secretarul comisiei, a ci­tit darea de seamă privitoare la munca culturală desfăşurată în decursul anului 1971, precum şi­­ la obiectivele propuse pentru perioada din primăvara şi vara anului 1972. Secretarul a infor­mat pe participanţi despre re­zultatele pozitive obţinute în activitatea de culturalizare, la fel şi despre problemele care mai rămîn de rezolvat pe par­curs. In cadrul dării de seamă s-au analizat în amănunţime tur­neele culturale organizate de Uniune prin satele noastre, tot­­atunci şi celelalte manifestări cu caracter cultural-politic. (Serate de pace şi prietenie, seri ale naţionalităţilor etc.). S-au relevat succesele precum şi greutăţile întîmpinate în orga­nizarea acestor manifestări. S-a trecut în revistă şi activitatea desfăşurată de ansamblurile ro­mâneşti din diferitele localităţi şi problemele vieţii culturale desfăşurate în cluburi şi cămine culturale. în continuare a fost analizată posibilitatea înfiinţării unor cercuri de cîntece populare (de tipul „Röpülj pava”) şi a înfiin­ţării unor cursuri populare de limba română în cadrul caselor de cultură şi a cluburilor româ­neşti. Cei înscrişi la cuvînt, infor­mând pe auditori despre activi­tăţile culturale desfăşurate, des­pre rezultatele şi greutăţile din munca culturală, au sugerat şi posibilităţi noi în realizarea muncii şi activităţii prevăzute de Uniune. Mihaly Denes, directorul ca­sei de cultură din Bătania, a subliniat, că la Bătania au fost create condiţii optime, ca acti­vitatea clubului românesc să se desfăşoare cu succes. în anul trecut statul comunal a asigurat aproape 20 000 de forinţi pen­tru amenajarea bibliotecii, iar organizarea propriu-zisă a clu­bului şi a vieţii de club a fost (Continuare în pagina a 6-a) Noul laborator al Institutului naţional de cercetări agricole din Debreţin An nou—sarcini noi iarăşi a trecut un an şi cel nou a sosit. Aruncînd o privire în urmă, constatăm cu satisfac­ţie, că anul 1971 a fost bogat în succese însă a şi lărgit sfera de probleme. Dar să privim înain­te, căci în faţă ne stau destule sarcini care-şi aşteaptă rezolva­rea. Ziarele din 1 ianuarie au si­tuat la loc de frunte planul eco­nomiei naţionale pe anul 1972. Astfel am putut cunoaşte din timp şi în amănunţime sarcinile care aşteaptă să fie îndeplinite. Ziua de 3 ianuarie, prima zi de muncă a noului an, a însemnat deja un prim pas în realizarea programului celui de-al doilea an din actualul plan cincinal. Aşadar, viaţa îşi continuă cur­sul şi cu forţe împrospătate pu­tem continua munca construc­tivă. Şi rezultatul muncii de­pinde de noi, de toţi cei ce mun­cesc. Dar e neîndoielnic faptul, că peste douăsprezece luni vom dori să comunicăm noi realizăr­ şi noi cifre de plan, mai bune decît în anul precedent. Dar pînă atunci ne mai aşteaptă multă muncă şi efort. Despre planul economiei na­ţionale pe anul 1972 putem afir­ma cu certitudine, că a fost în­tocmit judicios ştiinţific şi a trasat sarcinile fiecăruia în mod concis. Cea mai importantă sar­cină, aşa cum o defineşte orga­nul central de presă „Nepsza­­badság” într-un subtitlu con­centrat, rămîne: întărirea echi­librului economic, prin întări­rea tendinţelor avantajoase. Această cerinţă a fost definită deja şi cu alt prilej, la 22 octom­brie, la consfătuirea organelor de conducere din economie, cînd a fost analizată dezvoltarea eco­nomiei naţionale şi cînd au fost discutate posibilităţile de mic­şorare a problemelor legate de fondurile de investiţie. Şi tocmai realizarea acestor obiective economice prevăzute, ajută cifrele de plan, care oglin­desc de fapt şi gradul de creş­tere al ritmului economic. Pen­tru a fi în spiritul hotărîrilor celui de-al X-lea Congres, va fi necesar, ca în acest an venitul naţional să crească cu 5—6 %. producţia industrială cu 5—6°/», producţia materialelor de cons­trucţie cu 3—4 %, produc­ţia agricolă cu 2—3 % şi trans­portul de mărfuri cu 3 %, ast­fel ca fondului de investiţie să-i revină 106 miliarde de forinţi. Folosirea unei asemenea surse asigură echilibrul şi micşorează îngrădirile, depăşind limitele de investiţie din anul trecut. Din toate acestea rezultă, că accele­rarea şi planificarea investiţiilor pretind mare atenţie şi chibzuin­ţă. Importanţa acestor investiţii este subliniată şi de măsurile centrale, intrate în vigoare de la 1 ianuarie, în vederea folo­sirii planificate a fondului de investiţii. Planul economiei naţionale serveşte şi în anul acesta, ca de alt­fel şi pînă acum, la îm­bunătăţirea vieţii poporului, inclusiv a naţionalităţilor care trăiesc în Ungaria, la ridicare­a nivelului de trai, la dezvoltarea social-culturală şi sanitară. Toa­te aceste tendinţe pot fi con­cretizate cu o singură dată sta­tistică: în anul curent se vor construi 75 000 de locuinţe. La un calcul cît de modest, din această cifră rezultă, că un sfert de milion de oameni se va pu­tea muta în locuinţe noi. Natu­ral că aceste planuri nu pot fi realizate decît cu muncă susţi­nută, cu o programare şi mai minuţioasă a producţiei, cu o serioasă disciplină a muncii şi să nu ne temem s-o spunem, cu mai mare spirit de răspundere şi avînt. Scopul muncii este limpede: apărarea intereselor şi a binelui poporului şi a patriei. Deci me­rită să urmăm politica şi ten­dinţele guvernului nostru, să muncim conştiincios şi cu dă­ruire pentru realizarea planului prevăzut pentru acest an, pen­tru că numai aşa, cu munca noastră cinstită şi convinsă, pu­tem ajuta la înflorirea ţării, la bunăstarea ei, şi totodată şi a noastră, a tuturora. P. Podina

Next