Foaia noastră, 1972 (Anul 22, nr. 1-24)
1972-01-15 / nr. 2
ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMANILOR DIN UNGARIA Anul XXII.Nr. 2. — Sîmbătă 15 ianuarie 1972. 8 pagini 80 fill Bilanţul muncii comisiilor obşteşti ale Uniunii Printre sarcinile de frunte: Invâţămîntul în limba română în ziua de 18 decembrie la sediul Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria a avut loc şedinţa comisiei de învăţămînt. Primul referent a fost Ilortenzia Rus, directoarea şcoli cu limba de predare română de la Chitighaz. Referatul a intins cele mai interesante probleme ale şcolii şi ale grădiniţei din localitate. — Condiţiile materiale şi cele privitoare la efectivul de cadre didactice al şcolii s-au schimbat. Din acest an grădiniţele au fost . Nu suntem prea bine înzestraţi nici cu material didactic şi intuitiv. Am avea mare nevoie de el, deoarece ar ajuta mult predarea bilingvă. Despre ajutorul dat şcolii de către părinţi, directoarea a arătat, că acesta este satisfăcător, în clasele mai mici, ajutorul părinţilor este permanent. în în-cheiere, directoarea a arătat, că un fapt îmbucurător este că, din ce în ce mai mulţi elevi vizionează programele televiziunii române, ceea ce duce la îmbogăţirea vocabularului lor de limbă maternă, în continuarea ordinei de zi a fost citit scurtul referat întocmit de inspectorul-şef Gheorghe Martin. Acesta a vorbit despre schimbările ce vor surveni în desfăşurarea cursurilor de perfecţionare a cadrelor didactice. Se vor lua măsuri în privinţa asigurării cu cadre potrivite a şcolilor cu limba de predare română. După discuţii pe marginea referatelor, comisia de învăţămînt a adus două hotărîri: — să se facă sondaj la şcolile de naţionalitate în privinţa asigurării cadrelor cu pregătire potrivită şi întocmirea unui plan al şcolarizării potrivite în cadrul institutelor de învăţămînt superior ; —- la luarea unor hotărîri privitoare la desfăşurarea învăţamintului de naţionalitate, sa se aibă totdeauna în vedere părerea Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria şi a comisiei de învăţămînt din cadrul acesteia. I. S. K. Ciţiva dintre participanţii la consfătuirea comisiei de învăţămînt trecute sub administraţia şcolii noastre. Acest fapt înseamnă că, pe de-o parte, controlarea muncii educative din grădiniţe merge mai uşor, iar pe de altă parte, şcolarizarea s-a uşurat de asemenea. — La şcoala noastră funcţionează 13 cadre didactice titulare. Dintre acestea, trei sînt în concediu de naştere, ceea ce înseamnă că sîntem obligaţi să suplinim aceste ore, cu ajutorul cadrelor didactice de la şcoala maghiară. Aceste cadre nu vorbesc decît foarte puţin limba română. — Şi încă ceva important: dacă toate cadrele noastre didactice ar fi acum la catedră, n-am putea asigura predarea tuturor disciplinelor prin cadre de specialitate. — Condiţiile materiale nu s-au schimbat prea mult. Cele opt grupe de elevi sînt plasate în trei clădiri aparte. Anul viitor se va clădi încă o sală de clasă, fapt care va uşura precis munca noastră, dar care încă nu vor rezolva pe deplin şi definitiv greutăţile noastre. Vorbind despre condiţiile de predare la grădiniţe, trebuie relevat că, din păcate, nu avem destule educatoare potrivite. Realităţii şi planuri de perspectivă Comisia culturală, care func-ţionează în cadrul U.D.R.U., a organizat la 22 decembrie la sediul Uniunii o analiză de lucru lărgită, la care au participat membrii permanenţi ai comisiei, activişti culturali, directorii caselor de cultură în discuţie, precum şi conducătorii cluburilor de naţionalitate. La această şedinţă, Hie Moldovan, secretarul comisiei, a citit darea de seamă privitoare la munca culturală desfăşurată în decursul anului 1971, precum şi la obiectivele propuse pentru perioada din primăvara şi vara anului 1972. Secretarul a informat pe participanţi despre rezultatele pozitive obţinute în activitatea de culturalizare, la fel şi despre problemele care mai rămîn de rezolvat pe parcurs. In cadrul dării de seamă s-au analizat în amănunţime turneele culturale organizate de Uniune prin satele noastre, totatunci şi celelalte manifestări cu caracter cultural-politic. (Serate de pace şi prietenie, seri ale naţionalităţilor etc.). S-au relevat succesele precum şi greutăţile întîmpinate în organizarea acestor manifestări. S-a trecut în revistă şi activitatea desfăşurată de ansamblurile româneşti din diferitele localităţi şi problemele vieţii culturale desfăşurate în cluburi şi cămine culturale. în continuare a fost analizată posibilitatea înfiinţării unor cercuri de cîntece populare (de tipul „Röpülj pava”) şi a înfiinţării unor cursuri populare de limba română în cadrul caselor de cultură şi a cluburilor româneşti. Cei înscrişi la cuvînt, informând pe auditori despre activităţile culturale desfăşurate, despre rezultatele şi greutăţile din munca culturală, au sugerat şi posibilităţi noi în realizarea muncii şi activităţii prevăzute de Uniune. Mihaly Denes, directorul casei de cultură din Bătania, a subliniat, că la Bătania au fost create condiţii optime, ca activitatea clubului românesc să se desfăşoare cu succes. în anul trecut statul comunal a asigurat aproape 20 000 de forinţi pentru amenajarea bibliotecii, iar organizarea propriu-zisă a clubului şi a vieţii de club a fost (Continuare în pagina a 6-a) Noul laborator al Institutului naţional de cercetări agricole din Debreţin An nou—sarcini noi iarăşi a trecut un an şi cel nou a sosit. Aruncînd o privire în urmă, constatăm cu satisfacţie, că anul 1971 a fost bogat în succese însă a şi lărgit sfera de probleme. Dar să privim înainte, căci în faţă ne stau destule sarcini care-şi aşteaptă rezolvarea. Ziarele din 1 ianuarie au situat la loc de frunte planul economiei naţionale pe anul 1972. Astfel am putut cunoaşte din timp şi în amănunţime sarcinile care aşteaptă să fie îndeplinite. Ziua de 3 ianuarie, prima zi de muncă a noului an, a însemnat deja un prim pas în realizarea programului celui de-al doilea an din actualul plan cincinal. Aşadar, viaţa îşi continuă cursul şi cu forţe împrospătate putem continua munca constructivă. Şi rezultatul muncii depinde de noi, de toţi cei ce muncesc. Dar e neîndoielnic faptul, că peste douăsprezece luni vom dori să comunicăm noi realizăr şi noi cifre de plan, mai bune decît în anul precedent. Dar pînă atunci ne mai aşteaptă multă muncă şi efort. Despre planul economiei naţionale pe anul 1972 putem afirma cu certitudine, că a fost întocmit judicios ştiinţific şi a trasat sarcinile fiecăruia în mod concis. Cea mai importantă sarcină, aşa cum o defineşte organul central de presă „Nepszabadság” într-un subtitlu concentrat, rămîne: întărirea echilibrului economic, prin întărirea tendinţelor avantajoase. Această cerinţă a fost definită deja şi cu alt prilej, la 22 octombrie, la consfătuirea organelor de conducere din economie, cînd a fost analizată dezvoltarea economiei naţionale şi cînd au fost discutate posibilităţile de micşorare a problemelor legate de fondurile de investiţie. Şi tocmai realizarea acestor obiective economice prevăzute, ajută cifrele de plan, care oglindesc de fapt şi gradul de creştere al ritmului economic. Pentru a fi în spiritul hotărîrilor celui de-al X-lea Congres, va fi necesar, ca în acest an venitul naţional să crească cu 5—6 %. producţia industrială cu 5—6°/», producţia materialelor de construcţie cu 3—4 %, producţia agricolă cu 2—3 % şi transportul de mărfuri cu 3 %, astfel ca fondului de investiţie să-i revină 106 miliarde de forinţi. Folosirea unei asemenea surse asigură echilibrul şi micşorează îngrădirile, depăşind limitele de investiţie din anul trecut. Din toate acestea rezultă, că accelerarea şi planificarea investiţiilor pretind mare atenţie şi chibzuinţă. Importanţa acestor investiţii este subliniată şi de măsurile centrale, intrate în vigoare de la 1 ianuarie, în vederea folosirii planificate a fondului de investiţii. Planul economiei naţionale serveşte şi în anul acesta, ca de altfel şi pînă acum, la îmbunătăţirea vieţii poporului, inclusiv a naţionalităţilor care trăiesc în Ungaria, la ridicarea nivelului de trai, la dezvoltarea social-culturală şi sanitară. Toate aceste tendinţe pot fi concretizate cu o singură dată statistică: în anul curent se vor construi 75 000 de locuinţe. La un calcul cît de modest, din această cifră rezultă, că un sfert de milion de oameni se va putea muta în locuinţe noi. Natural că aceste planuri nu pot fi realizate decît cu muncă susţinută, cu o programare şi mai minuţioasă a producţiei, cu o serioasă disciplină a muncii şi să nu ne temem s-o spunem, cu mai mare spirit de răspundere şi avînt. Scopul muncii este limpede: apărarea intereselor şi a binelui poporului şi a patriei. Deci merită să urmăm politica şi tendinţele guvernului nostru, să muncim conştiincios şi cu dăruire pentru realizarea planului prevăzut pentru acest an, pentru că numai aşa, cu munca noastră cinstită şi convinsă, putem ajuta la înflorirea ţării, la bunăstarea ei, şi totodată şi a noastră, a tuturora. P. Podina