Foaia noastră, 1973 (Anul 23, nr. 1-24)

1973-01-15 / nr. 2

ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMANILOR DIN UNGARIA Anul XXIII. Nr. 2 — Luni, 15 ianuarie 1973. 8 pagini 80 fiii care luptă pentru buna fericire a tuturor oamenilor din statul socialist”. Tovarăşul Silaghi a mulţumit tuturor acelora care au contri­buit la succesul acestei consfă­tuiri, tuturor acelora care, prin munca lor politică, economică sau culturală au dat dovadă de interes faţă de problema naţio­nalităţilor. Din rîndul participanţilor mulţi s-au înscris la cuvînt, ast­fel Maria Lukăcs, membră a cooperativei agricole de pro­spus: „Un factor important în înfăptuirea politicii noastre de naţionalitate îl constituie învă­­ţămîntul în limba maternă, datoria pedagogilor de la şcolile române e de face tot posibilul în acest scop”. Printre aceia care au mai luat cuvîntul au fost: Nicolae Păcu­rar, directorul şcolii generale din Pocei, János Fegyveres, prim-secretarul Comitetului de Partid din Derecske, Imre Plo­­kai, directorul căminului cultu­ral din Leta-Vertes, Păi Vince. In scopul pregătirii congreselor: Consfătuirea naţionalităţii române din Hajdu-Bihar Ca un semn al pregătirilor pentru cel de-al IV-lea Congres al Uniunii Democratice a Româ­nilor din Ungaria, care va avea loc în toamna anului 1973, în ziua de 4 ianuarie 1973 a fost ţinută la Berettyóújfalu con­sfătuirea naţionalităţii române din judeţul Hajdu-Bihar, orga­nizată şi pregătită de către Co­mitetul judeţean al Frontului Popular Patriotic. Participarea în mare număr al reprezentanţi­lor din comunele româneşti bi­­horene şi a forurilor de condu­cere arată marele interes purtat faţă de problemele ce îi preo­cupă pe cetăţenii de naţionali­tate română din acest judeţ, uşurînd cunoaşterea reciprocă a rezultatelor care caracterizează munca comunelor minorene pe tărîm politic, economic şi cultu­ral. Referatul, care a fost ţinut de către György Pataki, secretarul judeţean al Frontului Popular Patriotic cuprinde o analiză a muncii oamenilor de naţionali­tate română din judeţ, care muncă a ajutat în mod conse­cutiv la dezvoltarea şi realiza­rea planurilor din judeţ. La începutul referatului tova­răşul Pataki, între altele, a dat un scurt istoric al naţionalită­ţilor, accentuînd marele dezin­teres purtat faţă de problemele naţionalităţii române înainte de Eliberare, ba chiar caracteristi­cul acestei perioade era asupri­rea acelora care voiau să-şi fo­losească limba lor maternă. Odată cu Eliberarea, Partidul Comunist stă în fruntea rezolvă­rii problemelor naţionalităţilor pe calea marxism-leninismu­­lui, pentru asigurarea acelor drepturi care sînt caracteristice în societatea socialistă. In viaţa politică, pe baza dreptului de vot liber şi democratic, activi­tatea politică şi socială a oame­nilor muncii de naţionalitate română, participarea lor la tre­burile obşteşti a crescut şi s-­a lărgit considerabil. în continuare vorbitorul a accentuat că pe baza învăţătu­rilor şi experienţelor politicii marxist-leniiniste de naţionali­tate în judeţ sînt asigurate pen­tru naţionalitatea română de­plina egalitate in drepturi, toate condiţiile dezvoltării economice, politice şi culturale. Munca în comun a înlăturat acele obsta­cole care pe vremuri au sepa­rat populaţia maghiară de cea nemaghiară, în această privinţă s-ar putea cita nenumărate exemple despre modul cum un­gurii şi românii la Apateu, Să­­cal, Bedeu, Pocei, Leta-Verteş, Jaca şi în alte comune ale jude­ţului muncesc umăr la umăr pentru dezvoltarea economică şi culturală a comunelor, pentru îmbogăţirea acestora, pentru asigurarea şi înfăptuirea unui trai mai frumos şi mai fericit, în comunele locuite de români oamenii nu mai sînt apreciaţi după limba care o vorbesc, după naţionalitate, ci după re­zultatele obţinute în muncă, baza fiind sîrguinţa şi hărnicia în domeniul muncii. în aceste comune, în viaţa de toate zilele a oamenilor găseşte o expresie tot mai rodnică sentimentul fră­ţiei şi al prieteniei, întruchipat în interesul şi respectul reciproc faţă de cultura lor, de rezulta­tele lor. Vorbitorul s-a ocupat şi de problema învăţămîntului de na­ţionalitate din judeţ, care are menirea de a lărgii cunoştinţele în limba maternă. Atunci cînd statul face tot posibilul pentru folosirea şi cultivarea limbii materne, mulţi dintre elevi îşi continuă studiile în şcoli cu limba română. Numărul aces­tora este un­­ic, în 11 grupe cu ajutorul a 9 profesori. Este îmbucurător faptul că mulţi dintre elevii care ş-au termi­nat studiile în limba română se înscriu la liceul cu limba de predare română „Nicolae Băl­­cescu” din Giula. La sfîrşitul referatului vorbi­torul a accentuat necesitatea le­găturii strînse dintre forurile de conducere ale judeţului cu na­ţionalitatea română şi cu Uniu­nea Democratică a Românilor din Ungaria, bază care va re­zulta o fructuoasă activitate în viitor. La această consfătuire a luat parte şi tovarăşul Petru Silaghi, secretarul general al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, care printre altele a subliniat marea însemnătate a acestei consfătuiri, la care au participat conducători de stat şi de partid din judeţ, ca dovadă a marelui interes manifestat faţă de problemele naţionalităţii din judeţul Hajdú-Bihar. Intre altele tovarăşul Silaghi a spus: „Sensul muncii noastre trebuie să fie participarea şi mai activă la munca de construire a socialismului, ca prin aceasta să se înfăptuiască cit mai curînd şi în localităţile locuite de ro­mâni o viaţă fericită. Trăsătura cea mai caracteristică a muncii noastre este menţinerea legă­turii cu oamenii muncii de na­ţionalitate română din judeţul Hajdú-Bihar, prin manifestările politice şi culturale să dăm tot ajutorul acelora care îndrăgesc şi iubesc atît de mult graiul ro­mânesc. Activitatea politică pe care o desfăşurăm în sînul oamenilor de naţionalitate ro­mână este bazată pe politica Frontului Popular Patriotic, duc­ţie din Săcal, accentuînd ne­cesitatea unirii forţelor pentru îngrijirea şi păstrarea culturii naţionalităţii române. Petru Aliu,n. i . ifesor let şcoala ro­mână din Apateu, între altele a preşedintele cooperativei agri­cole de producţie din Bedeu, precum şi alţii activişti ai Uniu­nii. Gh. Marc Tovarăşul György Pataki, secretarul judeţean al F.P.P. din Hajdú- Bihar, ţînîndu-şi referatul Păi Vince János Fegyveres Şedinţă de lucru la Comitetul judeţean de partid Naţionalităţile din judeţul Csongrâd participă activ la făurirea vieţii socialiste La începutul noului an, în ziua de 15 ianuarie, Comitetul executiv al Comitetului jude­ţean de partid Csongrâd, a în­scris pe ordinea de zi a şedinţei sale de lucru analiza situaţiei politico-social-culturală a locui­torilor aparţinînd diferitelor na­ţionalităţi — sîrbi, români şi slovaci — din acest judeţ. Şe­dinţa şi discutarea temei la or­dinea de zi a căpătat o impor­tanţă şi o deosebită semnificaţie pentru că în viitorul apropiat se vor întruni, într-o şedinţă ple­nară, şi delegaţii naţionalităţi­lor din acest judeţ, pentru ca în cadrul pregătirilor pentru congresele uniunilor naţionali­tăţilor să facă, pe baza politicii marxist-leniniste a partidului, o apreciere a activităţii specifice desfăşurată în rîndurile naţio­nalităţilor, în cadrul şedinţei menţionate — la care, ca invitaţi au fost prezenţi şi secretarii generali­­ai celor trei uniuni, precum şi re­prezentantul Secţiei de cultură, ştiinţă şi învăţămînt a Comite­tului Central al P.M.S.U. — pe baza unui raport întocmit de secţia de cultură şi propagandă a comitetului judeţean, s-a făcut o amplă dezbatere a temei res­pective, subliniind necesitatea preocupării cu această pro­blemă. Atît raportul, cît şi cei înscrişi la discuţii — între ei şi invitaţi — au accentuat, că în urma aplicării neabătute a poli­ticii partidului şi naţionalităţile din acest judeţ participă activ şi în mod exemplar la realiza­rea sarcinilor care le revin la locurile lor de muncă şi înfrăţiţi cu locuitorii maghiari muncesc cu multă sîrguinţă pentru făuri­rea vieţii noastre socialiste. Participanţii la şedinţa de lu­cru — membrii comitetului exe­cutiv împreună cu ceilalţi invi­taţi — după o discuţie vie şi bazată pe o bogată experienţă au făcut o apreciere unanim po­zitivă a temei dezbătute, accen­tuînd că preocuparea cu pro­blema naţionalităţilor este o ne­cesitate reală, soluţionarea că­reia nu poate fi realizată decît pe baza principiilor leniniste la care trebuie să aducă un aport cît mai eficace toţi factorii res­ponsabili pentru realizarea în practică a egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei noastre.

Next