Foaia noastră, 1973 (Anul 23, nr. 1-24)
1973-01-15 / nr. 2
ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMANILOR DIN UNGARIA Anul XXIII. Nr. 2 — Luni, 15 ianuarie 1973. 8 pagini 80 fiii care luptă pentru buna fericire a tuturor oamenilor din statul socialist”. Tovarăşul Silaghi a mulţumit tuturor acelora care au contribuit la succesul acestei consfătuiri, tuturor acelora care, prin munca lor politică, economică sau culturală au dat dovadă de interes faţă de problema naţionalităţilor. Din rîndul participanţilor mulţi s-au înscris la cuvînt, astfel Maria Lukăcs, membră a cooperativei agricole de prospus: „Un factor important în înfăptuirea politicii noastre de naţionalitate îl constituie învăţămîntul în limba maternă, datoria pedagogilor de la şcolile române e de face tot posibilul în acest scop”. Printre aceia care au mai luat cuvîntul au fost: Nicolae Păcurar, directorul şcolii generale din Pocei, János Fegyveres, prim-secretarul Comitetului de Partid din Derecske, Imre Plokai, directorul căminului cultural din Leta-Vertes, Păi Vince. In scopul pregătirii congreselor: Consfătuirea naţionalităţii române din Hajdu-Bihar Ca un semn al pregătirilor pentru cel de-al IV-lea Congres al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, care va avea loc în toamna anului 1973, în ziua de 4 ianuarie 1973 a fost ţinută la Berettyóújfalu consfătuirea naţionalităţii române din judeţul Hajdu-Bihar, organizată şi pregătită de către Comitetul judeţean al Frontului Popular Patriotic. Participarea în mare număr al reprezentanţilor din comunele româneşti bihorene şi a forurilor de conducere arată marele interes purtat faţă de problemele ce îi preocupă pe cetăţenii de naţionalitate română din acest judeţ, uşurînd cunoaşterea reciprocă a rezultatelor care caracterizează munca comunelor minorene pe tărîm politic, economic şi cultural. Referatul, care a fost ţinut de către György Pataki, secretarul judeţean al Frontului Popular Patriotic cuprinde o analiză a muncii oamenilor de naţionalitate română din judeţ, care muncă a ajutat în mod consecutiv la dezvoltarea şi realizarea planurilor din judeţ. La începutul referatului tovarăşul Pataki, între altele, a dat un scurt istoric al naţionalităţilor, accentuînd marele dezinteres purtat faţă de problemele naţionalităţii române înainte de Eliberare, ba chiar caracteristicul acestei perioade era asuprirea acelora care voiau să-şi folosească limba lor maternă. Odată cu Eliberarea, Partidul Comunist stă în fruntea rezolvării problemelor naţionalităţilor pe calea marxism-leninismului, pentru asigurarea acelor drepturi care sînt caracteristice în societatea socialistă. In viaţa politică, pe baza dreptului de vot liber şi democratic, activitatea politică şi socială a oamenilor muncii de naţionalitate română, participarea lor la treburile obşteşti a crescut şi s-a lărgit considerabil. în continuare vorbitorul a accentuat că pe baza învăţăturilor şi experienţelor politicii marxist-leniiniste de naţionalitate în judeţ sînt asigurate pentru naţionalitatea română deplina egalitate in drepturi, toate condiţiile dezvoltării economice, politice şi culturale. Munca în comun a înlăturat acele obstacole care pe vremuri au separat populaţia maghiară de cea nemaghiară, în această privinţă s-ar putea cita nenumărate exemple despre modul cum ungurii şi românii la Apateu, Săcal, Bedeu, Pocei, Leta-Verteş, Jaca şi în alte comune ale judeţului muncesc umăr la umăr pentru dezvoltarea economică şi culturală a comunelor, pentru îmbogăţirea acestora, pentru asigurarea şi înfăptuirea unui trai mai frumos şi mai fericit, în comunele locuite de români oamenii nu mai sînt apreciaţi după limba care o vorbesc, după naţionalitate, ci după rezultatele obţinute în muncă, baza fiind sîrguinţa şi hărnicia în domeniul muncii. în aceste comune, în viaţa de toate zilele a oamenilor găseşte o expresie tot mai rodnică sentimentul frăţiei şi al prieteniei, întruchipat în interesul şi respectul reciproc faţă de cultura lor, de rezultatele lor. Vorbitorul s-a ocupat şi de problema învăţămîntului de naţionalitate din judeţ, care are menirea de a lărgii cunoştinţele în limba maternă. Atunci cînd statul face tot posibilul pentru folosirea şi cultivarea limbii materne, mulţi dintre elevi îşi continuă studiile în şcoli cu limba română. Numărul acestora este unic, în 11 grupe cu ajutorul a 9 profesori. Este îmbucurător faptul că mulţi dintre elevii care ş-au terminat studiile în limba română se înscriu la liceul cu limba de predare română „Nicolae Bălcescu” din Giula. La sfîrşitul referatului vorbitorul a accentuat necesitatea legăturii strînse dintre forurile de conducere ale judeţului cu naţionalitatea română şi cu Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria, bază care va rezulta o fructuoasă activitate în viitor. La această consfătuire a luat parte şi tovarăşul Petru Silaghi, secretarul general al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, care printre altele a subliniat marea însemnătate a acestei consfătuiri, la care au participat conducători de stat şi de partid din judeţ, ca dovadă a marelui interes manifestat faţă de problemele naţionalităţii din judeţul Hajdú-Bihar. Intre altele tovarăşul Silaghi a spus: „Sensul muncii noastre trebuie să fie participarea şi mai activă la munca de construire a socialismului, ca prin aceasta să se înfăptuiască cit mai curînd şi în localităţile locuite de români o viaţă fericită. Trăsătura cea mai caracteristică a muncii noastre este menţinerea legăturii cu oamenii muncii de naţionalitate română din judeţul Hajdú-Bihar, prin manifestările politice şi culturale să dăm tot ajutorul acelora care îndrăgesc şi iubesc atît de mult graiul românesc. Activitatea politică pe care o desfăşurăm în sînul oamenilor de naţionalitate română este bazată pe politica Frontului Popular Patriotic, ducţie din Săcal, accentuînd necesitatea unirii forţelor pentru îngrijirea şi păstrarea culturii naţionalităţii române. Petru Aliu,n. i . ifesor let şcoala română din Apateu, între altele a preşedintele cooperativei agricole de producţie din Bedeu, precum şi alţii activişti ai Uniunii. Gh. Marc Tovarăşul György Pataki, secretarul judeţean al F.P.P. din Hajdú- Bihar, ţînîndu-şi referatul Păi Vince János Fegyveres Şedinţă de lucru la Comitetul judeţean de partid Naţionalităţile din judeţul Csongrâd participă activ la făurirea vieţii socialiste La începutul noului an, în ziua de 15 ianuarie, Comitetul executiv al Comitetului judeţean de partid Csongrâd, a înscris pe ordinea de zi a şedinţei sale de lucru analiza situaţiei politico-social-culturală a locuitorilor aparţinînd diferitelor naţionalităţi — sîrbi, români şi slovaci — din acest judeţ. Şedinţa şi discutarea temei la ordinea de zi a căpătat o importanţă şi o deosebită semnificaţie pentru că în viitorul apropiat se vor întruni, într-o şedinţă plenară, şi delegaţii naţionalităţilor din acest judeţ, pentru ca în cadrul pregătirilor pentru congresele uniunilor naţionalităţilor să facă, pe baza politicii marxist-leniniste a partidului, o apreciere a activităţii specifice desfăşurată în rîndurile naţionalităţilor, în cadrul şedinţei menţionate — la care, ca invitaţi au fost prezenţi şi secretarii generaliai celor trei uniuni, precum şi reprezentantul Secţiei de cultură, ştiinţă şi învăţămînt a Comitetului Central al P.M.S.U. — pe baza unui raport întocmit de secţia de cultură şi propagandă a comitetului judeţean, s-a făcut o amplă dezbatere a temei respective, subliniind necesitatea preocupării cu această problemă. Atît raportul, cît şi cei înscrişi la discuţii — între ei şi invitaţi — au accentuat, că în urma aplicării neabătute a politicii partidului şi naţionalităţile din acest judeţ participă activ şi în mod exemplar la realizarea sarcinilor care le revin la locurile lor de muncă şi înfrăţiţi cu locuitorii maghiari muncesc cu multă sîrguinţă pentru făurirea vieţii noastre socialiste. Participanţii la şedinţa de lucru — membrii comitetului executiv împreună cu ceilalţi invitaţi — după o discuţie vie şi bazată pe o bogată experienţă au făcut o apreciere unanim pozitivă a temei dezbătute, accentuînd că preocuparea cu problema naţionalităţilor este o necesitate reală, soluţionarea căreia nu poate fi realizată decît pe baza principiilor leniniste la care trebuie să aducă un aport cît mai eficace toţi factorii responsabili pentru realizarea în practică a egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei noastre.