Foaia noastră, 1975 (Anul 25, nr. 1-24)

1975-01-15 / nr. 2

­nul XXV. Nr. 2 — Miercuri, 15 ianuarie 1975. Prețul: 80 fill. n pragul decontărilor finale la Chitighaz: n pragul decontărilor finale la Chitighaz: încredere şi bună dispoziţie în aceste zile ţăranii cooperatori in întreaga ţară sunt în plină as­­iptare, aşteptare cu mai multe sau mai puţine emoţii şi cu gîndul la scontările finale, adevăratul bi­­anţ al muncii de un an. Pregătirile entru acest act sunt în plină des­­fşurare şi la Chitighaz, doar emo­­ile lipsesc de această dată: mem­­rii Cooperativei agricole de pro­feţie „Pacea” ştiu deja, că şi în­­ul recent încheiat „colectiva” lor­­a îndeplinit planul de produc­­e. — Credem că ne-ar plăti mai uit decit a fost planul, pentru că producţia a fost păstă plan —­­a informat Petru Sălăjan, unul ntre acei puţini cooperatori pe ire, m prima zi de lucru a anului, am aflat cu lopata în mîna în ţa modernei usca­tor­ii de cereale , tip „Bábolna”. Apoi, glumind mai adăugat: — D’apoi ştiţi, aş­­-i ca la lotte, amu aşteptăm că numere ne-or trage la decen­­te. — Asta-i aşe, că noi am lucrat ne şi preşedintele plăteşte rău, a continuat firul glumei Ioan Ot­­can. Conversaţia noastră a luat noi o cotitură spre serios, inter­­cutorii vorbindu-ne cu sincerita­tespre succesele şi insuccesele lului agricol trecut, caracterizat ■ dînşii astfel: toţi acei cooperă­ri care au vrut să lucreze şi-au dat socoteala în averea comună. Cu şeful contabil al cooperativei a avut ocazia să stăm de vorbă lmai în urma acestei conversaţii ca ce ne-a prilejuit să intrăm rediat în detalii. Tovarăşa Elena an a vorbit cu mîndrie despre eoliile de recoltă la porumb, ste­­r de zahăr şi grîu şi cu o voce :căjită despre plantele care le-au lus pierderi mari: floarea soare­­i, cultură „cu care nu se merită se ocupe chitighăzenii”. — Întocmirea bilanţului anului m­col trecut este cea mai impor­­itâ fază a îndeletnicirilor noas- 2 actuale. Date concrete încă nu­­ stau la dispoziţie, totuşi, pe baza ln­or aprecieri anterioare, putem ne pronunţăm afirmativ despre zultatele finale la care ne aştep­t. Nu vom plăti mai puţin decît n prevăzut în plan, ceea ce în­­amnă că nici n-am produs mai iţin decît am planificat. Prin a­­astă stare a lucrurilor se explică buna dispoziţie a majorităţi embrilor, aşadar şi a acelora întîl­­ţi la fermă. Accentuînd faptul că actualmen­­t gospodăria n-are nici un cre­­ţ de stat, n-are datorii, dar nu are­­ rezerve materiale”, tovarăşa an a vorbit cu justificată min­te despre două însemnate inves­­ti din puteri proprii: uscătoria cereale, în valoare de aproape ,1 milioane şi jumătate de forinţi, grajdul cu o capacitate de pri­­re de 600 de porci de îngrăşat, valoare de cca. două milioane şi mătate de forinţi, clădire care va stra în producţie” în primăvară.­­ Pe o zi de lucru am prevăzut sumă de 94,40 forinţi. Calculînd cu această sumă lunar, media pe întreg anul iese la cca. 1900 de fo­rinţi. Dacă ne limităm numai la lunile petrecute în producţie, ne dăm seama că lucrătorii de cîmp pentru această medie anuală abia lucrează 4—5, în cel mai rău caz 6—7 luni, iar angajaţii din secto­rul zootehnic au un salar în jurul cifrei de patru mii lunar. Aşadar aceste venituri nu mai au nevoie de comentarii. în timpul vizitei mele am fost în­soţit de unul dintre numeroşii ab­solvenţi ai liceului „Nicolae Bălces­cu” din Giula, de Gheorghe Santău, şeful sectorului zootehnic, care m-a informat cu satisfacţie despre tre­burile de ordin general şi specifice ale cooperativei din Chitighaz. în drum spre ferma numărul I mi-a povestit şi despre munca sa, despre planurile sale privitoare la creşte­rea animalelor din gospodăritul co­mun, în planul lui de activitate că­­pătînd un rol însemnat noul coteţ deja amintit şi aproape gata.­­ Toate lucrările de construcţie sunt efectuate de brigada noastră de zidari, ceea ce înseamnă, totodată, şi o garanţie a muncii conştiincioa­se şi terminarea la un termen cît mai apropiat — m-a lămurit tînă­­rul inginer, vorbind aproape toată vremea în limba română, la fel ca şi majoritatea acelora cu care m-am întîlnit la Chitighaz. Prima zi de lucru a fost şi la Chitighaz prima zi înzăpezită a iernii, deci mai rece ca oricare de pînă atunci, totuşi, în coteţul lung de peste 90 de metri brigada zidarilor se lupta cu mor­tarul răcit aproape pînă la zero grade. — Cîştigul nostru lunar nu este prea mare. Avem un venit în jurul a trei mii şi jumătate, la care se mai adaugă anual cîte 6—7 din lotul particular, apoi şi gospodăria auxi­liară ne mai aduce cîte ceva — m-a informat cu modestie Ştefan Cri­­şan. Tehnicianul constructor, Petru Dévai, mi-a fost prezentat în felul următor: — Iată omul căruia îi putem mul­ţumi că uscătoria noastră de cerea­le, în loc de un an şi ceva, a fost pusă la punct în nu mai mult de patru luni, timp record în istoricul montării instalaţiilor de acest tip. — Felicitările mele şi ale Foii noastre! — acesta mi-a fost răs­punsul atunci, imediat, luîndu-mi angajamentul să-l reproduc şi în coloanele gazetei noastre şi să-l co­mentez astfel: asemenea recordu­ri merită tot respectul. — ah — Brigada harnicilor zidari Pregătirea decontării finale pretinde multă atenţie Cîţiva dintre cei aflaţi cu lopata în mînă lată moderna instalaţie de tip „Bábolna”, care constituie o investiţie de aproape 4 milioane de forinţi Şedinţa de lucru a Secretariatului în penultima zi a anului trecut, s-a întrunit în şedinţa sa de lucru Secretariatul Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria pentru a asculta şi dezbate două dări de sea­mă referitoare la desfăşurarea ac­tivităţii Uniunii, în cadrul primului punct înscris pe ordinea de zi a şedinţei Petru Silaghi, secretarul general, a pre­zentat un vast informativ despre munca şi activitatea multilaterală desfăşurată şi despre rezultatele obţinute în cursul realizării planu­lui de muncă al Uniunii pe parcur­sul anului 1974. Făcînd un real bi­lanţ al tuturor preocupărilor din cursul anului trecut, secretarul ge­neral a subliniat faptul, că „în a­­ceastă perioadă Uniunea a desfăşu­rat o fructuoasă activitate pentru transpunerea în practică a politicii partidului în rîndurile maselor po­pulare şi a adus o valoroasă contri­buţie la aplicarea politicii marxist­­leniniste faţă de naţionalităţi. Re­zultatele prodigioase, obţinute în satisfacerea nevoilor şi necesităţilor prezentate de naţionalitatea noast­ră, se datoresc faptului că în mun­ca noastră ne-am sprijinit pe ajuto­rul dezinteresat al membrilor din organele alese, al colaboratorilor şi activiştilor voluntari, ba chiar pe însăşi cei interesaţi în cauză, ma­sele oamenilor muncii de naţiona­litate română, asigurînd, astfel, un larg democratism desfăşurării şi realizării sarcinilor noastre. Anul care a trecut a fost totoda­tă şi un an marcant, fiindcă el ne-a adus şi satisfacţia sărbătoririi eve­nimentului de mare însemnătate: cea de-a 25-a aniversare a consti­tuirii Uniunii Democratice a Ro­mânilor din Ungaria care, în cursul existenţei şi funcţionării sale, a de­venit, într-adevăr, o organizaţie ob­ştească de reprezentare a interese­lor legate de practicarea drepturi­lor asigurate pentru naţionalitatea noastră în toate domeniile vieţii, in­clusiv folosirea liberă şi nestinghe­rită a limbii materne în familie, în şcoli, la locuri de muncă, în viaţa pu­blică, ba chiar şi în faţa legii, păs­trarea tradiţiilor şi a valorilor cul­turii naţionale şi cultivarea tuturor acelor particularităţi culturale, care satisfac necesităţile spirituale şi contribuie la întărirea conştiinţei sociale a cetăţenilor noştri de na­ţionalitate română. Astfel am pus în slujba celor interesaţi turneele noastre culturale, seratele de prie­tenie, diferitele manifestări social­­culturale, programele din cadrul cluburilor, ediţiile apărute în limba maternă, cu alte cuvinte, am căutat să servim cu toată capacitatea noastră dezvoltarea continuă şi propăşirea vieţii noastre culturale. Prin realizarea sarcinilor prevăzu­te, de asemenea, am adus o contri­buţie şi la realizarea, în bune con­­diţiuni, a politicii noastre faţă de naţionalităţi.” în cadrul celui de-al doilea punct înscris pe ordinea de zi, secretarul Gheorghe Marc a prezentat direc­tivele principiale pentru întocmi­rea planului de muncă al Uniunii pe anul 1975, precum şi planurile comisiilor de muncă care au fost dezbătute la şedinţele comisiilor, despre care am adus deja relatări în numerele antecedente. Ambele prezentări din cadrul ordinei de zi au cuprins vaste propuneri pentru îmbogăţirea cu noi trăsături a con­ţinutului muncii prevăzute pentru anul 1975, urmînd ca planul de muncă întocmit pe baza acestora să fie înaintat spre dezbatere şi apro­bare Consiliului general. Luînd cuvîntul, participanţii la şedinţă, membrii Secretariatului, precum şi cei invitaţi au făcut apre­cieri pozitive privind darea de sea­mă asupra activităţii din anul tre­cut, subliniind că rezultatele se da­toresc faptului că în executarea sarcinilor trasate pe baza hotărîri­­lor celui de-al IV-lea Congres al Uniunii, alături de lucrătorii Uniu­nii s-au înrolat atît activiştii, cît şi acei susţinători ai activităţii noastre, care simt ca datorie morală sprijinirea întregii activităţi ce se desfăşoară în interesul oamenilor muncii de naţionalitate română. Făcînd mai multe recomandări uti­le şi de interes general, membrii Secretariatului au aprobat darea de seamă prezentată despre activitatea din cursul anului trecut şi, pe baza propunerilor şi a recomandărilor, a dat împuternicire pentru întocmi­rea planului de activitate pe anul 1975 şi înaintării lui pentru dezba­tere şi aprobare în fața şedinţei or­dinare din viitorul apropiat al Con­siliului general.

Next