Foaia noastră, 1975 (Anul 25, nr. 1-24)
1975-01-15 / nr. 2
nul XXV. Nr. 2 — Miercuri, 15 ianuarie 1975. Prețul: 80 fill. n pragul decontărilor finale la Chitighaz: n pragul decontărilor finale la Chitighaz: încredere şi bună dispoziţie în aceste zile ţăranii cooperatori in întreaga ţară sunt în plină asiptare, aşteptare cu mai multe sau mai puţine emoţii şi cu gîndul la scontările finale, adevăratul bianţ al muncii de un an. Pregătirile entru acest act sunt în plină desfşurare şi la Chitighaz, doar emoile lipsesc de această dată: memrii Cooperativei agricole de profeţie „Pacea” ştiu deja, că şi înul recent încheiat „colectiva” lora îndeplinit planul de produce. — Credem că ne-ar plăti mai uit decit a fost planul, pentru că producţia a fost păstă plan —a informat Petru Sălăjan, unul ntre acei puţini cooperatori pe ire, m prima zi de lucru a anului, am aflat cu lopata în mîna în ţa modernei uscatorii de cereale , tip „Bábolna”. Apoi, glumind mai adăugat: — D’apoi ştiţi, aş-i ca la lotte, amu aşteptăm că numere ne-or trage la decente. — Asta-i aşe, că noi am lucrat ne şi preşedintele plăteşte rău, a continuat firul glumei Ioan Otcan. Conversaţia noastră a luat noi o cotitură spre serios, intercutorii vorbindu-ne cu sinceritatespre succesele şi insuccesele lului agricol trecut, caracterizat ■ dînşii astfel: toţi acei cooperări care au vrut să lucreze şi-au dat socoteala în averea comună. Cu şeful contabil al cooperativei a avut ocazia să stăm de vorbă lmai în urma acestei conversaţii ca ce ne-a prilejuit să intrăm rediat în detalii. Tovarăşa Elena an a vorbit cu mîndrie despre eoliile de recoltă la porumb, ster de zahăr şi grîu şi cu o voce :căjită despre plantele care le-au lus pierderi mari: floarea soarei, cultură „cu care nu se merită se ocupe chitighăzenii”. — Întocmirea bilanţului anului mcol trecut este cea mai imporitâ fază a îndeletnicirilor noas- 2 actuale. Date concrete încă nu stau la dispoziţie, totuşi, pe baza lnor aprecieri anterioare, putem ne pronunţăm afirmativ despre zultatele finale la care ne aştept. Nu vom plăti mai puţin decît n prevăzut în plan, ceea ce înamnă că nici n-am produs mai iţin decît am planificat. Prin aastă stare a lucrurilor se explică buna dispoziţie a majorităţi embrilor, aşadar şi a acelora întîlţi la fermă. Accentuînd faptul că actualment gospodăria n-are nici un creţ de stat, n-are datorii, dar nu are rezerve materiale”, tovarăşa an a vorbit cu justificată minte despre două însemnate investi din puteri proprii: uscătoria cereale, în valoare de aproape ,1 milioane şi jumătate de forinţi, grajdul cu o capacitate de prire de 600 de porci de îngrăşat, valoare de cca. două milioane şi mătate de forinţi, clădire care va stra în producţie” în primăvară. Pe o zi de lucru am prevăzut sumă de 94,40 forinţi. Calculînd cu această sumă lunar, media pe întreg anul iese la cca. 1900 de forinţi. Dacă ne limităm numai la lunile petrecute în producţie, ne dăm seama că lucrătorii de cîmp pentru această medie anuală abia lucrează 4—5, în cel mai rău caz 6—7 luni, iar angajaţii din sectorul zootehnic au un salar în jurul cifrei de patru mii lunar. Aşadar aceste venituri nu mai au nevoie de comentarii. în timpul vizitei mele am fost însoţit de unul dintre numeroşii absolvenţi ai liceului „Nicolae Bălcescu” din Giula, de Gheorghe Santău, şeful sectorului zootehnic, care m-a informat cu satisfacţie despre treburile de ordin general şi specifice ale cooperativei din Chitighaz. în drum spre ferma numărul I mi-a povestit şi despre munca sa, despre planurile sale privitoare la creşterea animalelor din gospodăritul comun, în planul lui de activitate căpătînd un rol însemnat noul coteţ deja amintit şi aproape gata. Toate lucrările de construcţie sunt efectuate de brigada noastră de zidari, ceea ce înseamnă, totodată, şi o garanţie a muncii conştiincioase şi terminarea la un termen cît mai apropiat — m-a lămurit tînărul inginer, vorbind aproape toată vremea în limba română, la fel ca şi majoritatea acelora cu care m-am întîlnit la Chitighaz. Prima zi de lucru a fost şi la Chitighaz prima zi înzăpezită a iernii, deci mai rece ca oricare de pînă atunci, totuşi, în coteţul lung de peste 90 de metri brigada zidarilor se lupta cu mortarul răcit aproape pînă la zero grade. — Cîştigul nostru lunar nu este prea mare. Avem un venit în jurul a trei mii şi jumătate, la care se mai adaugă anual cîte 6—7 din lotul particular, apoi şi gospodăria auxiliară ne mai aduce cîte ceva — m-a informat cu modestie Ştefan Crişan. Tehnicianul constructor, Petru Dévai, mi-a fost prezentat în felul următor: — Iată omul căruia îi putem mulţumi că uscătoria noastră de cereale, în loc de un an şi ceva, a fost pusă la punct în nu mai mult de patru luni, timp record în istoricul montării instalaţiilor de acest tip. — Felicitările mele şi ale Foii noastre! — acesta mi-a fost răspunsul atunci, imediat, luîndu-mi angajamentul să-l reproduc şi în coloanele gazetei noastre şi să-l comentez astfel: asemenea recorduri merită tot respectul. — ah — Brigada harnicilor zidari Pregătirea decontării finale pretinde multă atenţie Cîţiva dintre cei aflaţi cu lopata în mînă lată moderna instalaţie de tip „Bábolna”, care constituie o investiţie de aproape 4 milioane de forinţi Şedinţa de lucru a Secretariatului în penultima zi a anului trecut, s-a întrunit în şedinţa sa de lucru Secretariatul Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria pentru a asculta şi dezbate două dări de seamă referitoare la desfăşurarea activităţii Uniunii, în cadrul primului punct înscris pe ordinea de zi a şedinţei Petru Silaghi, secretarul general, a prezentat un vast informativ despre munca şi activitatea multilaterală desfăşurată şi despre rezultatele obţinute în cursul realizării planului de muncă al Uniunii pe parcursul anului 1974. Făcînd un real bilanţ al tuturor preocupărilor din cursul anului trecut, secretarul general a subliniat faptul, că „în această perioadă Uniunea a desfăşurat o fructuoasă activitate pentru transpunerea în practică a politicii partidului în rîndurile maselor populare şi a adus o valoroasă contribuţie la aplicarea politicii marxistleniniste faţă de naţionalităţi. Rezultatele prodigioase, obţinute în satisfacerea nevoilor şi necesităţilor prezentate de naţionalitatea noastră, se datoresc faptului că în munca noastră ne-am sprijinit pe ajutorul dezinteresat al membrilor din organele alese, al colaboratorilor şi activiştilor voluntari, ba chiar pe însăşi cei interesaţi în cauză, masele oamenilor muncii de naţionalitate română, asigurînd, astfel, un larg democratism desfăşurării şi realizării sarcinilor noastre. Anul care a trecut a fost totodată şi un an marcant, fiindcă el ne-a adus şi satisfacţia sărbătoririi evenimentului de mare însemnătate: cea de-a 25-a aniversare a constituirii Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria care, în cursul existenţei şi funcţionării sale, a devenit, într-adevăr, o organizaţie obştească de reprezentare a intereselor legate de practicarea drepturilor asigurate pentru naţionalitatea noastră în toate domeniile vieţii, inclusiv folosirea liberă şi nestingherită a limbii materne în familie, în şcoli, la locuri de muncă, în viaţa publică, ba chiar şi în faţa legii, păstrarea tradiţiilor şi a valorilor culturii naţionale şi cultivarea tuturor acelor particularităţi culturale, care satisfac necesităţile spirituale şi contribuie la întărirea conştiinţei sociale a cetăţenilor noştri de naţionalitate română. Astfel am pus în slujba celor interesaţi turneele noastre culturale, seratele de prietenie, diferitele manifestări socialculturale, programele din cadrul cluburilor, ediţiile apărute în limba maternă, cu alte cuvinte, am căutat să servim cu toată capacitatea noastră dezvoltarea continuă şi propăşirea vieţii noastre culturale. Prin realizarea sarcinilor prevăzute, de asemenea, am adus o contribuţie şi la realizarea, în bune condiţiuni, a politicii noastre faţă de naţionalităţi.” în cadrul celui de-al doilea punct înscris pe ordinea de zi, secretarul Gheorghe Marc a prezentat directivele principiale pentru întocmirea planului de muncă al Uniunii pe anul 1975, precum şi planurile comisiilor de muncă care au fost dezbătute la şedinţele comisiilor, despre care am adus deja relatări în numerele antecedente. Ambele prezentări din cadrul ordinei de zi au cuprins vaste propuneri pentru îmbogăţirea cu noi trăsături a conţinutului muncii prevăzute pentru anul 1975, urmînd ca planul de muncă întocmit pe baza acestora să fie înaintat spre dezbatere şi aprobare Consiliului general. Luînd cuvîntul, participanţii la şedinţă, membrii Secretariatului, precum şi cei invitaţi au făcut aprecieri pozitive privind darea de seamă asupra activităţii din anul trecut, subliniind că rezultatele se datoresc faptului că în executarea sarcinilor trasate pe baza hotărîrilor celui de-al IV-lea Congres al Uniunii, alături de lucrătorii Uniunii s-au înrolat atît activiştii, cît şi acei susţinători ai activităţii noastre, care simt ca datorie morală sprijinirea întregii activităţi ce se desfăşoară în interesul oamenilor muncii de naţionalitate română. Făcînd mai multe recomandări utile şi de interes general, membrii Secretariatului au aprobat darea de seamă prezentată despre activitatea din cursul anului trecut şi, pe baza propunerilor şi a recomandărilor, a dat împuternicire pentru întocmirea planului de activitate pe anul 1975 şi înaintării lui pentru dezbatere şi aprobare în fața şedinţei ordinare din viitorul apropiat al Consiliului general.