Foaia noastră, 1977 (Anul 27, nr. 1-24)

1977-01-15 / nr. 2

Anul XXVII. Nr. 2 — Sîmbătă, 15 ianuarie 1977. Prețul: 80 fill Peisaj de iarnă bihorean în permanentă creştere bunăstarea cooperatorilor din Jaea Ne aflăm în pragul anului 1977. Pe întinsul şes bihorean viscoleşte, lungi troiene împiedică circulaţia vehicolelor şi a trecătorilor, care păşesc cu greu în zăpada proaspătă, sclipitoare. La sediul central al gospodăriei agri­cole de producţie „Pacea” din Jaca, urmărind relaţia dintre conducătorii gospodăriei şi harnicii membri, se poate constata că aceasta nu se încheie în sala biroului. Nici nu ar putea fi altfel. Şi nu numai pentru că conducătorii sînt responsabil pentru bunul mers al lu­crurilor din gospodărie, ci şi pentru fap­tul că rezultatele fiecărui an au puter­nice rezonanţe în comunele Jaca şi Vecherd.­­ Ceea ce au învăţat oamenii în ul­timele duuă decenii - îmi spune János Borbíró, vicepreşedintele gospodăriei - este învăţătura cu ţinere de minte peste ani şi ani, să trăiască şi să se bucure de muncă şi viaţă, adică să se bucure de cuceririle civilizaţiei secolului nos­tru. In ziua de 1 august 1975 s-a hotărît fuzionarea gospodăriei agricole de pro­ducţie din Jaca cu cea din Vecherd. în anii 1975/76 valoarea producţiei globa­le s-a ridicat cu 15-20 la sută, iar volu­mul total al veniturilor a depăşit rezul­tatele precedente. Din cifrele graficoanlor am mai reţi­nut, că ponderea oieritului după o scă­dere va lua un nou avînt, atingînd pină în anul 1980 cifra de 12 mii. în drum spre grajdul oilor traversăm o pajişte, acoperită acum cu un strat gros de zăpadă, dar care în timpul an­u­lui asigură hrană în cantitate suficientă. Tovarăşul Gáspár Kenéz ne vorbeşte cu pasiune despre direcţiile principale în actvitatea de creştere şi înmulţire a oilor merinos, pe care le ţin pentru i­ă şi carne. Oieritul asigură gospodă­riei şi ciobanilor pricepuţi şi harnici venituri mari. - Acum suntem­ în curs de moderni­zare - ne spune tovarăşul preşedinte. Ce măsuri concrete aţi întreprins? - In primul rînd am construit o us­cătorie modernă cu o capacitate de 300 de vagoane, întreaga suprafaţă a pro­ducţiei de nutreţuri este fertilizată cu îngrăşămine naturale şi chimice. Iar din primăvara următoare va intra in producţie şi noul tractor K 700. - Pe aici viaţa nu a fost uşoară şi nici azi nu se trăieşte fără lucru - ne spune bătrînul Gáspár Kenéz, un băr­bat nu prea voinic, mai degrabă uscă­ţiv, dar vînjos, cu o cuşmă neagră, lun­gă, cum poartă şi azi violeanii transil­văneni. Locuitorii din Jaca şi Vecherd sînt oameni harnici, gospodari renumiţi. Dovezi? Nenumărate. Dacă ar fi să ne oprim la multele distincţii pe care le-a primit cooperativa şi membrii coo­peratori pentru rezultatele în producţie, ar fi suficient. (In biroul cooperativei văd secretare, dactilografe şi contabile elegante, cu zîmbetul satisfăcut al fe­meilor eterne.) în anul 1976, în ciuda timpului nefavorabil, cooperatorii din Jaca şi Vecherd au reuşit să ridice nive­lul producţiei. Peisajul bihorean se schimbă pe zi ce trece: impunătoare, măreţe sunt ca­sele familiale cu etaj de pe „uliţa mare”, în curtea noilor construcţii au­toturisme: Jiguli, Skoda, Dacia... Oamenii trăiesc din an în an mai civi­lizat. Azi rar găsești o casă nouă fără cameră de baie, fără televizor. Doar lampa cu petrol se păstrează ap­roape în fiecare vitrină, ca o amintire a trecutului. Biblioteca comunelor este frecven­tată de cititori, în clubul gospodăriei agricole oamenii citesc ziare (pe lîngă Népszabadság, Szabad Föld şi Foaia noastră). Casa lui Imre Truckos din Vecherd este construită din piatră, cu ferestre uriaşe, cu poartă de fier. Garajul e gata, căci în curcînd soseşte şi maşi­na . . . Părăsind sediul cooperativei, visco­leşte intens. Vechiul castel al baronilor Vay, azi şcoală generală, ne aminteşte de trecutul feudal, de trecutul cînd de­putatul comunei a fost chiar baronul susnumit. Anul nou şi anii care vor urma în şir vor schimba şi mai mult felul de viaţă al oamenilor şi din acest colţ de ţară.­­ Oltean - în biroul cooperativei agricole de producţie din raca funcţionarii întocmesc statisticile de sfîrşit de an agricol Ioan Bor­bíró, vicepreşedintele cooperativei în programul televiziunii maghiare Seară românească Cei mai mulţi cititori ai noştri sunt obişnuiţi cu emisiunile televiziunii ro­mâne, a cărei program este receptat cu multă plăcere de-a lungul frontierei dintre cele două ţări. Totuşi, inclusă în programul televiziunii maghiare, seara tele­viziunii române din 29 decembrie 1976, a stîrnit un viu interes în rîndul telespectatorilor din patria noastră. Realizată ca rezultat al relaţiilor culturale interstatale seara românească şi-a îndeplinit misiunea, a contribuit la adîncirea prieteniei dintre cele două ţări. Dintre numerele de program cel mai mult au plăcut compoziţia folclorică cu vestitul naist Gheorghe Zamfir şi reportajul realizat cu Mihai Beniuc, cunoscut poet şi traducător. Filmul artistic a prezentat o perioadă din timpul constituirii şi consolidării miliţiei populare române, creaţie de o valoare mai mult documentară decît artistică. Prezentatoarea română a seratei, Sanda Jăranu, la sfîrşitul programului şi-a luat rămas bun de la telespectatorii din Ungaria în speranţa că programul a plăcut, iar noi adăugăm: sperăm şi aşteptăm continuarea! Bucuriile iernii Prin cunoştinţe ştiinţifice Pentru culturalizarea maselor /~o­rganizaţia judeţeană Bichiş a Aso­ciaţiei pentru răspîndirea cunoş­tinţelor ştiinţifice (TIT) a încheiat, cu anul 1976, etapa de activitate desfăşu­rată după cea de-a VI-a adunare gene­rală a asociaţiei, în anul 1977, cu oca­zia adunărilor generale şi electorale, asociaţia va analiza activitatea depusă pentru răspîndirea cunoştinţelor în ul­timii cinci ani. Această etapă s-a desfăşurat în mod favorabil pentru garda de dirijare şi executare a culturalizării, la dezvolta­re au contribuit importanta hotărîre de culturalizare a P.M.S.U. şi deciziile celui de-al Xl-lea Congres al partidu­lui şi nu in ultimul rînd recenta lege a culturalizării maselor. Sub semnul celor de sus, Organizaţia judeţeană Bichiş a asociaţiei TIT a pus în activitatea sa un accent însemnat pe asigurarea nivelului calitativ al răs­­pîndirii cunoştinţelor, mai ales pe întă­rirea educaţiei ideologice, în plină con­cordanţă cu aplicarea şi îndeplinirea principiilor şi năzuinţelor cu privire la munca de conţinut şi metodică. Nivelul muncii de conţinut multiplu a fost asigurat de asociaţie prin mobili­zarea celor mai bune elemente ale inte­lectualităţii din judeţ. Perfecţionarea membrilor asociaţiei, însărcinaţi cu răspîndirea cunoştinţelor, a fost siste­matică, făcîndu-se eforturi şi în scopul autoperfecţionării conferenţiarilor. în acest sens au oferit mare ajutor diferi­tele secţii unionale şi comitetele de muncă, mai ales conferinţele de pregăti­re a conferenţiarilor, cu deosebită pri­vire la problemele de metodică, în ju­deţ a luat naştere între timp şi reţeaua organizaţiilor şi grupurilor locale ale asociaţiei. Organizaţia judeţeană a pus un mare accent pe răspîndirea formelor şi meto­delor de răspîndire a cunoştinţelor, în special cu privire la interacţiunea dintre ştiinţă, viaţă şi societate, dintre natură, tehnică şi societate şi cu privire la pro­blemele modului socialist de viaţă. D Direcţia principală a politicii noas­­­­tre de activitate se concentrează asupra oamenilor de muncă manuală, obţinîndu-se astfel, ca în judeţul Bichiş, majoritatea participanţilor la conferin­ţele de răspîndire a cunoştinţelor să fie oameni ai muncii manuale în această privinţă judeţul nostru se gă­seşte printre primele pe ţară. în ciuda bunelor rezultate, ne trasăm sarcina de a mări şi pe mai departe numărul participanţilor la conferinţele de râs­pîndire a cunoştinţelor a muncitorilor şi cooperatorilor şi mai ales a tinerilor de muncă manuală. Ne asumăm încă sarcina de a crea legături mai strinse cu mişcarea brigă­zilor socialiste şi cu diferitele comu­nităţi ale tineretului (organizaţii UTC, cluburi ale tineretului). Pentru acestea organizaţia a întocmit cu grijă un pro­iect, de teme, care este înmînat anual cluburilor de tineret şi tuturor unită­ţilor de producţie şi căminelor cultu­rale. Dar formarea unei sănătoase con­cepţii de culturalizare va fi sprijinită şi de secţia de culturalizare a Univer­sităţii libere „Bródy Imre” din Giula, utocultivarea oamenilor muncii este susţinută de programul co­mun al Televiziunii Maghiare şi al aso­ciaţiei TIT, de universiatea liberă TV- K­T a cărei bază judeţeană de consul­taţii funcţionează la fel la Giula, în prima sală de ştiinţe naturale a aso­ciaţiei. Un important forum al răspîndi­­rii cunoştinţelor îl constituie o revistă ştiinţifică şi culturală, editată la reşe­dinţa judeţeană, în oraşul Békéscsaba, intitulată Viaţă bichişană (Békési Élet). Organizaţia judeţeană a asociaţiei TIT urmăreşte cu atenţie aspectul de multinaţionalitate al judeţului, fapt dovedit şi prin redactarea în limba maternă a celor patru naţionalităţi (români, slovaci, sîrbi, germani) a te­melor proiectate, încadrarea oamenilor muncii de na­ţionalitate română din judeţul Bichiş în activitatea de răspîndire a cunoştin­ţelor este mulţumitoare, mai ales în oraşul şi plasa Giula, datorită în pri­mul rînd iniţiativei active a lui Péter Fényes, secretarul teritorial al asociaţiei TIT şi a sprijinului oferit de U.D.R.U. Dar s-au ţinut conferinţe şi populaţiei române din Bătania şi Otlaca-Pustă. La Chitighaz asociaţia TIT are organizaţie locală, în cadrul că­reia desfăşoară o activitate fructuoasă intelectualitatea română şi maghiară deopotrivă. Merită să fie menţionată seria de conferinţe ţinute pentru pă­rinţi, conferinţele cu teme juridice ale membrilor statului şi perfecţionarea multilaterală a elevior de la şcoala pro­fesională. La Micherechi munca de răspîndire a cunoştinţelor se face în cadrul cămi­nului cultural. Aici sunt mobilizaţi oamenii muncii din diferitele straturi sociale din comună şi părinţii. Aici au fost realizate şi două serii de confe­rinţe complexe cu privire la răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice. L­a încheiere, putem afirma că Or­ganizaţia din judeţul Bichiş a asociaţiei TIT îşi îndeplineşte sarcinile ce îi revin în culturalizarea maselor, iar după noile alegeri va servi cu forţe reîmprospătate cultura judeţului. Dr. András Krupa

Next