Foaia noastră, 1979 (Anul 29, nr. 1-52)
1979-01-07 / nr. 1
c4 io1' 'IUL XXIX. NR. I DUMINICA 7 IANUARIE 1979 W-------------^ * ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMANILOR DIN UNGARIA _____________A 8 PAGINI 80 FILL. Despre situaţia culturală a populaţiei de naţionalitate din judeţul Bichiş în planul de muncă pe anul 978 a secţiei de învăţămînt a Statului judeţean Bichiş a figuit examinarea situaţiei culturae a populaţiei de naţionalitate e către inspectoratul judeţean e culturalizare. Inspectoratul a ideplinit această sarcină făcînd mai multe constatări importante,onform acestora, condiţiile ateriale şi personale ale institţiilor de culturalizare s-au creat ivorabil, fiind nevoie însă debunătăţirea şi pe mai departe condiţiilor materiale. Această in urmă exigenţă se referă mai es la biblioteci, deoarece supraţele de bază ale bibliotecilor in localităţile de naţionalitate, excepţia celei din Bătania, nu found cerinţelor prescrise de 11 Culturii. Dar nu cocerinţelor majoritatea -tilor din judeţ. Aceasta altfel situaţia şi pe plan teţul Bichiş, pentru iărmodernizarea bibliotediesfăşurat de ani p acplanificată sub conduceriotecii judeţene, prin ceea Sfatului judeţean din Consiliul naţional de alizare şi cu sfaturile localistfel s-a construit şi a fost în folosinţă una dintre cele mari şi mai moderne biblioci din judeţul Bichiş. Biblioca din Bătania poate servi ca exemplu pentru toate localităţile de naţionalitate. Pentru ce este importantă motorizarea bibliotecilor de natalitate? în primul rînd penu că aceste biblioteci au un rol . Ablu: pun în faţa cititorilor liitura maghiară şi cea de natalitate. Această dublă sarcine poate îndeplini cu succes , mai atunci dacă stau la dispoziţie localuri şi forme de culturalizare potrivite (cluburi, cercuri de specialitate etc.) pentru prelucrarea, interpretarea şi cultivarea limbii materne. Ne mai vorbind de urgentarea ţinerii orelor de literatură, de limbă, de istorie pentru elevi la biblioteci. Analizînd activitea bibliotecilor în localităţile de naţionalitate, inspectoratul a mai constatat că, acolo unde predarea limbii de naţionalitate se face facultativ, conducătorii bibliotecilor de culturalizare nu ţin legături de muncă potrivite cu bibliotecile şcolare şi cu pedagogii care predau limba de naţionalitate, dar nu cunosc suficient nici cerinţele programei şcolare. Relaţiile dintre şcolile cu limba de predare a naţionalităţilor şi bibliotecile de culturalizare însă sînt bune şi fructuoase, bineînţeles şi aici se mai pot şi trebuie să se facă încă eforturi pentru îmbogăţirea rezultatelor prin introducerea de noi forme, prin crearea comunităţilor de cultivare a limbii de naţionalitate care să funcţioneze fără întrerupere. Se poate generaliza că, începînd cu anul 1970, literatura de naţionalitate este asigurată din fonduri centrale, prin bibliotecile de bază ale naţionalităţilor. Astfel sarcina bibliotecii de bază a naţionalităţii române o îndeplineşte biblioteca orăşenească şi de plasă din Giula. Astfel asigurarea populaţiei de naţionalitate cu literatură în limba maternă s-a îmbunătăţit simţitor. Trebuie ridicat însă în viitor numărul lecturilor obligatorii şi recomandate, al manualelor, al dicţionarelor şi al cărţilor de poveşti ilustrate. Publicaţiile din bibliotecile de naţionalitate română însă sînt suficiente, sortimentul la fel a fost variat în ultimii trei ani. Pe lîngă reţeaua bibliotecilor, şi instituţiile cu caracter de cămin cultural au contribuit mult la culturalizarea, distrarea şi păstrarea tradiţiilor populaţiei de naţionalitate, îndeosebi în domeniul activităţii artistice de amatori s-au evidenţiat de mai multe decenii ansamblurile române din Micherechi şi Aletea, şi cele slovace din Tötkomlös şi Szarvas. Din partea centrului cultural din Bătania însă, ca bază de naţionalitate, aşteaptă mai mult ajutor de specialitate şi metodic căminul culutral din Chitighaz şi Micherechi, precum şi populaţia din Otlaca-Pustă. Inspectoratul a constatat - s-a rostit şi la cel de-al V-lea Congres - că pedagogii şi alţi intelectuali ai localităţilor de naţionalitate trebuie să-şi asume în viitor un rol şi mai mare în scopul culturalizării în limba maternă şi al păstrării şi îngrijirii limbii materne. în coloanele Foii noastre chiar şi eu am accentuat importanţa înfiinţării ansamblurilor teatrale şi de păpuşi în limba română, fiindcă aceste forme de culutralizare sînt atelierele de seamă ale exercitării, cizelării şi popularizării limbii materne. Prin urmare, pe lîngă rezultatele obţinute, inspectoratul de culturalizare a indicat şi sarcinile de îndeplinit. Astfel, în viitor va trebui să dăm un ajutor corespunzător sfaturilor locale din localităţile de naţionalitate, pentru ca instituţiile de culturalizare să-şi îndeplinească misiunea la nivelul epocii noastre, să contribuie la realizarea cu succes şi a rezoluţiei de partid cu privire la politica de culturalizare. Bela Csende Formaţia de dansuri a veteranilor chitighăzeni, care a debutat, nu demult, cu mare succes. Oare va continua să activeze fi anul acesta? REVELIONUL ÎN CAPITALĂ, după cum ne mărturiseşte şi imaginea noastră, a fost sărbătorit în mod tradiţional, cu mare spectaculozitate, pe cînd în rîndul oamenilor muncii de naţionalitate română, ca şi în general în localităţile din provincie, întîmpinarea noului an a rămas să se facă ... în fața micului ecran. O întîlnire tovărăşească la Consiliul Naţional al Frontului Popular Patriotic în penultima zi a anului trecut a avut loc la Consiliul Naţional al Frontului Popular Patriotic o întîlnire şi convorbire tovărăşească pe tema unei cît mai rodnice colaborări după congresele uniunilor între Frontul Popular Patriotic şi Uniunile Naţionalităţilor din ţara noastră, în cadrul convorbirilor la care au luat parte Istvan Sarlos, membru al Biroului Politic al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, secretar general al Frontului Popular Patriotic, soţia lui Dr. Gyula Szentistványi, membru al C.C. al P.M.S.U., secretar al Consiliului Naţional al F.P.P. şi secretarii generali ai uniunilor naţionalităţilor din Ungaria - s-a trecut în revistă activitatea desfăşurată în comun cu comitetele Frontului Popular Patriotic, ce s-a depus pentru buna organizare şi ţinere a congreselor celor patru uniuni din toamna trecută. Din partea fiecărui participant la convorbire s-a accentuat că oamenii muncii aparţinători celor patru naţionalităţi de pretutindeni din ţară, au manifestat un interes deosebit faţă de această acţiune politico-socială, datorită faptului că în munca de pregătire teritorială a primit un sprijin cuvenit din partea tuturor organizaţiilor de partid, a organelor de stat şi organizaţiilor de masă, inclusiv din partea comitetelor Frontului Popular Patriotic, îndrumate de această dată cu un înalt spirit de răspundere din partea Consiliului Naţional. Cei de faţă la această întîlnire tovărăşească, au căzut în comun de acord ca pe baza unui raport de apreciere, într-o şedinţă a Secretariatului Frontului Popular Patriotic - într-un viitor apropiat să se facă o analiză temeinică asupra metodelor aplicate în pregătirea şi ţinerea congreselor uniunilor, care, după părerea generală a participanţilor şi observatorilor, s-au desfăşurat într-o bună atmosferă politică şi într-un cadru organizatoric bine pregătit, care a contribuit la mobilizarea locuitorilor de naționalitate pentru rezolvarea sarcinilor comune din viitor. Ps. Cel mai nou oraş din Hajdu-Bihar Berettyóújfalu era o aşezare populată deja în antichitate. Primul document aminteşte această localitate sub numele „Nova Villa”, în anul 1285, cînd aceasta era locuită de iobagi. Prima dată a primit rangul de oraş în 1608, de la Găbor Bolthori, dar nu mult timp s-a putut bucura de acest privilegiu, fiind incendiată şi pustiită de două ori de turci şi de tătari. Populaţia acestei localităţi a luat parte activă la mişcările progresiste din secolele XVII-XIX. După primul război mondial, timp de 20 de ani, a fost reşedinţa judeţeană a judeţului Bihor. La 17 octombrie 1944 comuna a fost eliberată şi pînă în anul 1950 din nou a fost reşedinţă de judeţ, iar de atunci încoace centru de plasă. Din anul 1970 localitatea s-a industrializat într-un ritm tot mai accelerat - dovezi ale acestui proces fiind şi Fabrica de praf de lapte, Cooperativa de confecţii, şi cea mai însemnată unitate industrială, Filiala Uzinelor Elzett. Paralel cu industrializarea s-a ridicat şi numărul populaţei, care azi e de 16 000. Comuna Berettyóújfalu a corespuns condiţiilor necesare de a deveni oraş, ca urmare şi prin ordinul Consiliului Prezidenţial al R.P. Ungare, de la 1 ianuarie 1979 a devenit oraş cel mai nou din judeţul Hajdu-Bihar.