Foaia noastră, 1982 (Anul 32, nr. 1-53)
1982-01-15 / nr. 3
------------------ * ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA ANUL XXXII, NR. 3. VINERI 15 IANUARIE 1982 8 PAGINI 1,40 FT Deja cu gîndul şi fapta la zahărul sezonului viitor Chiar dacă în aceste zile s-au terminat campaniile de virf din fabricile de zahăr ale ţării, activitatea conducătorilor din aceste unităţi productive continuă. Pentru că de pe acum atit fabricile de zahăr, cit şi gospodăriile agricole sunt preocupate de semnarea şi definitivarea contractelor legate pentru viitoarea producţie a sfeclei de zahăr. Pentru a lămuri citeva îndoieli şi nedumeriri in această privinţă, am considerat edificatoare informaţiile primite la Fabrica de zahăr din Sarkad, ca „centru” de achiziţionare şi prelucrare a sfeclei de zahăr provenită din localităţile cu populaţie românească din Bichiş şi Bihor. Intr-adevăr, cele la poo la cultivate cu sfeclă de zahăr, asigurate in 1982 prin contract de fabrica noastră, provin din gospodării agricole bichişene şi două din Bihor. 400 ha au fost contractate de C.A.P. din Săcal şi Apateu. Achizitorii noştri s-au convins de pe acum şi la faţa locului, că unităţile agricole respectă documentele semnate, pregătirea solului este corespunzătoare, condiţiile cultivării optime s-au asigurat la timp. E drept că avem puţine emoţii, căci contractele pot fi desfăcute incă pină la data de 3 martie. Dar sperăm că nu se va intîmpla - m-a informat Lăszlo Kocsis, economistul fabricii. - Şi de ce s-ar anula contracte legate în decembrie? Ce i-ar determina pe parteneri să recurgă la această posibilitate? Practic nu prea se întimplă, dar teoretic, posibilitatea există. Motivarea este multiplă: compromiterea terenului prin inundaţie sau calamităţi naturale, lipsa unor maşini şi agregate potrivite cultivării sfeclei de zahăr, insuficienţa mijloacelor de transport ale gospodăriilor agricole... - Cum poate ajuta fabrica în respectarea contractelor? - Direct, fabrica nu poate interveni in tehnologia agricolă din unităţi. Dar există o serie de alte posibilităţi indirecte sau auxiliare, care ajută eficient realizarea recoltei planificate. Astfel, organizămîmprumutarea diferitelor agregate, îndrumăm exploatarea maximă a posibilităţilor de depozitare, coordonăm direcţia şi ordinea transportului, organizăm termenii de achiziţionare. Pe de altă parte, prin cointeresare ambiţionăm unităţile agricole in contractarea suprafeţelor cit mai mari cultivate cu sfeclă de zahăr. Căci din 1981 sfecla se plăteşte nu numai cantitativ, ci şi calitativ, după conţinutul in zahăr. Tot noi, asigurăm partenerilor seminţe de soi şi calitate superioară, adică soiuri de productivitate mare, potrivite producţiei in sistem industrial, rezistente la climă etc. Cele zece mii de hectare contractate de Fabrica de zahăr din Sarkad constituie de fapt suprafaţa optimă de cultivare, iar producţia de pe aceste hectare este reală şi potrivită campaniei de 30 de zile a fabricii din Sarkad, potrivit celei mai corespunzătoare capacităţi de prelucrare. Dacă s-ar achiziţiona mai multă sfeclă, prin depozitare s-ar degrada calitatea, iar dacă s-ar prelucra mai puţin, maşinile şi instalaţiile n-ar funcţiona cu randament deplin. Aşadar, atit cele 357 000 tone de pe cele 9000 ha cultivate cu sfeclă şi prelucrate în 1981, cit şi cantitatea probabilă de maximum 400 000 tone, de pe cele 10 000 de hectare prevăzut pe anul 1982 constituie cifre reale, optime. Cît priveşte unităţile agricole, dintre cei treizeci de parteneri cu care fabrica a încheiat contracte, două sînt gospodării agricole de stat: cea din Bekescsaba şi cea din Murony. Gospodăria din Bekescsaba a contractat suprafaţarecord de 1150 de hectare. Dintre cele 28 de cooperative agricole de producţie, cea din Dombegyhâza a contractat 1000 ha. Majoritatea celorlalţi parteneri a contractat cîteva sute de hectare, suprafeţe proporţionale cu întregul teren cultivabil din aceste gospodării. Aşadar, în aceste zile s-a terminat sau ce termină campania în fabricile de zahăr ale ţării, deci şi la Sarkad. Dar aceasta nu înseamnă un sfirşit, ci mai degrabă o continuare, o perpetuare continuă, prin care se asigură producţia viitoare de zahăr, încheierea contractelor, revizuirea sau definitivarea lor denotă seriozitatea ambilor parteneri. Aşa e şi firesc. Iar pentru ca fabricile de zahăr să poată lucra din toamnă iarăşi cu randament maxim, este necesar ca unităţile agricole să lucreze deja de pe acum. Pentru că printr-o pregătire temeinică a solului, printr-o tehnologie de specialitate, prin metode avansate şi printr-o bună organizare a lucrărilor, recolta sfeclei de zahăr va fi asigurată în cea mai mare parte. Iar dacă nici elementele naturii nu vor fi potrivnice, atunci putem fi siguri că munca miilor de oameni angajaţi în producţia zahărului va fi încununată de succes deplin. E. I. Sfîrşitul campaniei la Kaposvâr In noaptea de 28 decembrie şi-a încheiat cel de-al 88-lea sezon Fabrica de zahăr din Kaposvâr. In perioada dintre 7 septembrie-28 decembrie 1981, această fabrică a prelucrat 31 000 tone de sfeclă de zahăr, din care s-au extras 4 100 tone de zahăr, prelucrat in zahăr tos şi cubic. In aceste prime zile ale noului an seîmpachetează ultimele tone de zahăr ale sezonului. (MTI-foto: Lăszlo Gyertyăs) Sala sporturilor din Budapesta In ultimele zile ale anului trecut, în cadrul unei conferinţe de presă, reprezentanţii celor mai importante organe de presă au putut vizita noua Sală a sporturilor din Budapesta. Construirea printr-o investiţie de un miliard şi şapte sute milioane de forinţi şi un însemnat număr de ore de mână obştească, noua sală va putea primi 800 de spectatori, in cazul competiţiilor de box şi 12 000. In clişeu, arhitectul complexului sportiv Istvăn Kiss, laureat al premiului Ybl. (MTI-foto: József Balaton) Poştă nouă la Kecskemet După staţia „crossbar”, recent s-a dat în folosinţă la Kecskemet şi noua clădire poştală, care aparţine de noul centru telefonic. Mutinduse din clădirea veche şi strimtă, poşta centrală nr. 1, din Kecskemet va primi loc in clădirea nouă cu exterior plăcut şi cu antreu interior larg, în noua poştă centrală se află patrusprezece blocuri de deservire. (MTI-fot: Imre Karăb) Nouă fermă experimentală la Herceghalom La ferma din David-major a Gospodăriei agricole experimentale din Herceghalom s-a amenajat un nou grajd de vaci pentru 106 de capete. Complet automatizat, noul grajd este menit să înlesnească activitatea de cercetare și experimentare din cadrul acestui sector zootehnic, în clişeu, grajdul cu instalaţiile automate de muls. (MTI-foto: Krisztina Király)