Foaia noastră, 1982 (Anul 32, nr. 1-53)

1982-01-15 / nr. 3

------------------­ * ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA ANUL XXXII, NR. 3. VINERI 15 IANUARIE 1982 8 PAGINI 1,40 FT Deja cu gîndul şi fapta la zahărul sezonului viitor Chiar dacă în aceste zile s-au terminat campaniile de virf din fabricile de zahăr ale ţării, acti­vitatea conducătorilor din aceste unităţi productive continuă. Pen­tru că de pe acum atit fabricile de zahăr, cit şi gospodăriile agri­cole sunt preocupate de semnarea şi definitivarea contractelor lega­te pentru viitoarea producţie a sfeclei de zahăr. Pentru a lămuri citeva îndoieli şi nedumeriri in această privinţă, am considerat edificatoare infor­maţiile primite la Fabrica de za­hăr din Sarkad, ca „centru” de achiziţionare şi prelucrare a sfeclei de zahăr provenită din localităţile cu populaţie româ­nească din Bichiş şi Bihor.­­ Intr-adevăr, cele la poo la cultivate cu sfeclă de zahăr, asi­gurate in 1982 prin contract de fabrica noastră, provin din gos­podării agricole bichişene şi două din Bihor. 400 ha au fost con­tractate de C.A.P. din Săcal şi Apa­teu. Achizitorii noştri s-au convins de pe acum şi la faţa locului, că unităţile agricole res­pectă documentele semnate, pre­gătirea solului este corespunză­toare, condiţiile cultivării optime s-au asigurat la timp. E drept că avem puţine emoţii, căci contrac­tele pot fi desfăcute incă pină la data de 3­ martie. Dar sperăm că nu se va intîmpla - m-a infor­mat Lăszlo Kocsis, economistul fabricii. - Şi de ce s-ar anula contracte legate în decembrie? Ce i-ar de­termina pe parteneri să recurgă la această posibilitate?­­ Practic nu prea se întimplă, dar teoretic, posibilitatea există. Motivarea este multiplă: compro­miterea terenului prin inundaţie sau calamităţi naturale, lipsa u­­nor maşini şi agregate potrivite cultivării sfeclei de zahăr, insu­ficienţa mijloacelor de transport ale gospodăriilor agricole... - Cum poate ajuta fabrica în respectarea contractelor? - Direct, fabrica nu poate in­terveni in tehnologia agricolă din unităţi. Dar există o serie de alte posibilităţi indirecte sau au­xiliare, care ajută eficient reali­zarea recoltei planificate. Astfel, organizăm­­împrumutarea diferi­telor agregate, îndrumăm exploa­tarea maximă a posibilităţilor de depozitare, coordonăm direcţia şi ordinea transportului, organizăm termenii de achiziţionare.­­ Pe de altă parte, prin coin­teresare ambiţionăm unităţile agricole in contractarea suprafe­ţelor cit mai mari cultivate cu sfeclă de zahăr. Căci din 1981 sfecla se plăteşte nu numai can­titativ, ci şi calitativ, după conţi­nutul in zahăr. Tot noi, asigu­răm partenerilor seminţe de soi şi calitate superioară, adică so­iuri de productivitate mare, po­trivite producţiei in sistem indus­trial, rezistente la climă etc. Cele zece mii de hectare con­tractate de Fabrica de zahăr din Sarkad constituie de fapt supra­faţa optimă de cultivare, iar pro­ducţia de pe aceste hectare este reală şi potrivită campaniei de 30 de zile a fabricii din Sarkad, po­trivit celei mai corespunzătoare capacităţi de prelucrare. Dacă s-ar achiziţiona mai multă sfeclă, prin depozitare s-ar degrada calitatea, iar dacă s-ar prelucra mai puţin, maşinile şi instalaţiile n-ar func­ţiona cu randament deplin. Aşa­dar, atit cele 357 000 tone de pe cele 9000 ha cultivate cu sfeclă şi prelucrate în 1981, cit şi cantita­tea probabilă de maximum 400 000 tone, de pe cele 10 000 de hectare prevăzut pe anul 1982 constituie cifre reale, optime. Cît priveşte unităţile agricole, dintre cei treizeci de parteneri cu care fabrica a încheiat contracte, două sînt gospodării agricole de stat: cea din Bekescsaba şi cea din Murony. Gospodăria din Be­kescsaba a contractat suprafaţa­­record de 1150 de hectare. Din­tre cele 28 de cooperative agri­cole de producţie, cea din Domb­­egyhâza a contractat 1000 ha. Majoritatea celorlalţi parteneri a contractat cîteva sute de hectare, suprafeţe proporţionale cu între­gul teren cultivabil din aceste gospodării. Aşadar, în aceste zile s-a ter­minat sau ce termină campania în fabricile de zahăr ale ţării, deci şi la Sarkad. Dar aceasta nu înseamnă un sfirşit, ci mai de­grabă o continuare, o perpetuare continuă, prin care se asigură producţia viitoare de zahăr, în­cheierea contractelor, revizuirea sau definitivarea lor denotă se­riozitatea ambilor parteneri. Aşa e şi firesc. Iar pentru ca fabricile de zahăr să poată lucra din toam­nă iarăşi cu randament maxim, este necesar ca unităţile agricole să lucreze deja de pe acum. Pen­tru că printr-o pregătire temei­nică a solului, printr-o tehnolo­gie de specialitate, prin metode avansate şi printr-o bună organi­zare a lucrărilor, recolta sfeclei de zahăr va fi asigurată în cea mai mare parte. Iar dacă nici ele­mentele naturii nu vor fi potriv­nice, atunci putem fi siguri că munca miilor de oameni anga­jaţi în producţia zahărului va fi încununată de succes deplin. E. I. Sfîrşitul campaniei la Kaposvâr In noaptea de 28 decembrie şi-a încheiat cel de-al 88-lea sezon Fabrica de zahăr din Kaposvâr. In perioada dintre 7 septembrie-28 decembrie 1981, această fabrică a prelucrat 3­­1 000 tone de sfeclă de zahăr, din care s-au extras 4 100 tone de zahăr, prelucrat in zahăr tos şi cubic. In aceste prime zile ale noului an se­­împachetează ulti­mele tone de zahăr ale sezonului. (MTI-foto: Lăszlo Gyertyăs) Sala sporturilor din Budapesta In ultimele zile ale anului trecut, în cadrul unei conferinţe de presă, reprezentanţii celor mai importante organe de presă au putut vizita noua Sală a sporturilor din Budapesta. Construirea printr-o investiţie de un miliard şi şapte sute milioane de forinţi şi un însemnat număr de ore de mână obştească, noua sală va putea primi 800 de spectatori, in cazul competiţiilor de box şi 12 000. In clişeu, arhitectul complexului sportiv Istvăn Kiss, laureat al premiului Ybl. (MTI-foto: József Balaton) Poştă nouă la Kecskemet După staţia „crossbar”, recent s-a dat în folosinţă la Kecskemet şi noua clădire poştală, care aparţine de noul centru telefonic. Mutindu­­se din clădirea veche şi strimtă, poşta centrală nr. 1, din Kecskemet va primi loc in clădirea nouă cu exterior plăcut şi cu antreu interior larg, în noua poştă centrală se află patrusprezece blocuri de deser­vire. (MTI-fot: Imre Karăb­) Nouă fermă experimentală la Herceghalom La ferma din David-major a Gospodăriei agricole experimentale din Herceghalom s-a amenajat un nou grajd de vaci pentru 106 de capete. Complet automatizat, noul grajd este menit să înlesnească activitatea de cercetare și experimentare din cadrul acestui sector zootehnic, în clişeu, grajdul cu instalaţiile automate de muls. (MTI-foto: Krisztina Király)

Next