Foaia noastră, 1985 (Anul 35, nr. 1-52)
1985-01-04 / nr. 1
Aprecierea muncii din anul trecut Planul de muncă pe anul nou Şedinţa Prezidiului Uniunii Organizată in pragul sărbătorilor, ultima şedinţă din anul trecut a Prezidiului Uniunii a avut loc la 20 decembrie, la Ciula. Cu acest prilej Gheorghe Marc, secretand general al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, a prezentat darea de seamă a Prezidiului cu privire la activitatea Uniunii din anul recent încheiat, după care Gheorghe Martin a fost solicitat să prezinte planul de muncă pe anul 1985, acestea fiind totodată și cele mai de seamă două puncte de pe ordinea de zi * * * în spiritul lărgirii democratismului In introducerea dării de seamă se constată următoarele: Consiliul General, Prezidiul, comisiile de muncă, deţinătorii de funcţii şi activiştii de pe teren şi-au îndeplinit sarcinile din anul 1984 pe baza rezoluţiilor adoptate de cel de-al V-lea Congres, conform prevederilor statutului modificat şi in spiritul lărgirii democratismului socialist. Tot la acest capitol, făcîndu-se unele aprecieri generale asupra activităţii organului nostru de conducere obştească, in document se arată: Şi in anul 1984 Uniunea şi-a desfăşurat activitatea pe baza politicii partidului, în cadrul mişcării Frontului Popular Patriotic şi in strinsă colaborare cu organele de partid, de stat şi obşteşti de pe teren. Sarcina noastră principală a fost popularizarea in rindul maselor de naţionalitate română a politicii partidului. Şi în acest an am avut relaţii strinse cu comitetele F.P.P., cu comisiile de naţionalitate judeţene şi cu populaţia de naţionalitate. Părerea noastră este că Uniunea şi-aîndeplinit misiunea şi in anul trecut cu succes şi a realizat toate acele sarcini care derivă din hotăririle congresului. Învăţămîntul de limba maternă în plin acord cu însemnătatea pe care o are dezvoltarea continuă a invăţămîntului de limbă maternă, şi în darea de seamă a Prezidiului acest domeniu capătă un loc de seamă. Să remarcăm din document un pasaj rezumativ: în privinţa invăţămîntului în limba română, structura reţelei şcolilor de predare a limbii poate fi considerată drept realizată. Efectivul elevilor care învaţă limba, deşi numai în număr redus, dar a crescut, într-o anumită măsură a crescut eficienţa în şcolarizarea pentru instituţiile superioare pedagogice, dar trebuie ridicat nivelul şcolarizării educatoarelor de grădiniţe. La liceu se desfăşoară o activitate instructiv-educativă rodnică. In legătură cu sarcinile de viitor, printre altele, putem citi următoarele: In scopul ridicării nivelului învăţămintului de naţionalitate trebuie să ne străduim in întocmirea unei programe şcolare care va sluji mai bine întărirea conştiinţei de naţionalitate şi cunoaşterea mai adincita a propriului nostru trecut istoric, inclusiv valorile culturale moştenite. Aceste necesităţi au primit glas şi cu prilejul conferinţei pedagogilor români, la realizarea cărora vom solicita şi sprijinul forurilor competente. Culturalizarea maselor Tot in spiritul prezentării rezultatelor obţinute şi al sarcinilor care sînt menite să sporească succesul muncii este redactat şi capitolul destinat vastei activităţi de culturalizare a maselor de naţionalitate română. Iată citeva citate în acest sens: Pe lingă grijile şi problemele existente putem relata că în instituţiile noastre s-a desfăşurat şi în anul 1984 o muncă rodnică. Despre o activitate multicoloră mărturisesc acele acţiuni locale şi naţionale care au avut loc sub auspiciile Uniunii, dar prin contribuţia directă a instituţiilor de culturalizare, acţiuni cum sunt: festivaluri, tabere, competiţii, turnee culturale, intilniri ale cluburilor şi ale tineretului, răspindirea cunoştinţelor, cursuri, zile ale presei, schimburi de experienţe ş.a.m.d. în timpul dezvoltării culturii dansului şi muzicii populare trebuie accelerată culegerea şi prelucrarea acestor valori. E necesară stimularea şi mai accentuată a cluburilor româneşti spre evocarea şi introducerea in programul lor a unor tradiţii culturale. In cadrul activităţii noastre literare şi editoriale am obţinut rezultate frumoase. Pe lingă publicaţiile îngrijite de Editura didactică, Uniunea a inaugurat o nouă revistă istorico-culturală cu titlul „Timpuri”. Cu privire la mişcarea formaţiilor artistice de amatori, in viitor va trebui acordată o şi mai mare atenţie echipelor teatrale, de marionete şi scenelor literare. Alte activităţi1 După cele două domenii capitale de activitate ale Uniunii, darea de seamă trece la insirarea şi prezentarea detaliată a tuturor acelor îndeletniciri şi acţiuni concrete, care au intrat in sfera de competenţă a Uniunii şi a organelor sale alese. Sub titlul ,,Tabere de vară", în document sînt analizate concis unele aspecte ale taberelor etnografice, de lectură şi de istorie locală, ca apoi sub titlul de „Festivaluri” să capete loc aprecieri la adresa festivalului pionierilor de naţionalitate a festivalului de muzică populară al Radiodifuziunii Maghiare, şi a festivalului pe ţară al naţionalităţilor. Activitatea organelor alese Darea de seamă dezbătută de către Prezidiu asigură un spaţiu larg şi o analiză amănunţită a muncii depuse în anul trecut de către organele alese ale Uniunii. In acest context, cu referire la sprijinul primit din partea membrilor Consiliului General se menţionează. Ei ajută realizarea sarcinilor de pe teren şi asigură legătura permanentă dintre Uniune şi organele locale. Majoritatea membrilor interpretează in forma cuvenită îndatoririle ce le revin, reprezintă în mod potrivit Uniunea şi interesele oamenilor muncii de naţionalitate română. In continuare, documentul se ocupă de activitatea rodnică a Prezidiului şi a celor patru comisii de muncă, dintre care ţinem să cităm în citeva rînduri despre una singură: Comisia pentru tineret a fost constituităla cel de-al VI-lea Congres. Din acest motiv insă nu dispune de experienţe bogate in executarea sarcinilor. Totuşi putem raporta că Comisia, in anul 1984, - fără a ţine seamă de unele mici scăpări - şi-a realizat planul de muncă conform celor prevăzute şi la un nivel satisfăcător. Darea de seamă şi planul de muncă au fost aprobate de către Prezidiu, şedinţa încheindu-se cu citeva informaţii de ordin general. (Planul de muncă al Uniunii îl vom prezenta în numărul următor al săptămînalului nostru.) - ah - - ------------^ * ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA |____________A ANUL XXXV, NR. 1. VINERI 4 IANUARIE 1985 8 PAGINI 1,80 FT Festivitate comemorativă dr. Petru Groza In ultimele zile de decembrie, Centrul cultural „Erkel” din Giula a găzduit o frumoasă festivitate - şedinţa comemorativă închinată centenarului dr. Petru Groza. După ce presa, televiziunea şi radiodifuziunea maghiară prezentase emisiuni speciale consacrate eminentului om de stat român, şedinţa din 20 decembrie a încheiat în mod demn şirul acestor festivităţi. In prezenţa reprezentanţilor Ambasadei R.S. România la Budapesta, fiind de faţă şi conducători de partid şi de stat ai judeţului Bichiş şi ai oraşului Giula, şedinţa a început printr-un scurt montaj literar prezentat de elevii liceului ,,N. Bălcescu”, prin care a putut fi apreciat dr. Petru Groza ca bun cunoscător al literaturii maghiare. Omul de mare ţinută morală şi adîncă demnitatate umană a fost conturat prin frumosul referat introductiv prezentat de Gheorghe Petruşan, preşedintele Uniunii. După aceea a urmat la cuvîntoratorul festivităţii Daniel Csatări, cunoscutul profesor şef de catedră al Universităţii „József Attila" din Seghedin, unul dintre cei mai iluştri cunoscători ai relaţiilor româno-maghiare şi, implicit, al vieţii şi activităţii lui dr. Petru Groza. Profesorul a evocat această personalitate marcantă cu sinceră simpatie şi temeinică cunoaştere, spre admiraţia celor prezenţi care s-au delectat nu numai de stilul plăcut al prelegerii, ci au fost pătrunşi de stima cu care eminentul profesor a prezentat pe omul de stat român care a fost un neobosit militant al adincirii prieteniei dintre cele două ţări şi popoare. In holul centrului cultural giulan a fost pregătită o expoziţie cu fotografii şi articole, menită să ilustreze viaţa şi activitatea celui sărbătorit, completînd in mod izbutit programul festivităţii. Oratorul festivităţii giulane - Daniel Csatări Publicul la şedinţa festivă giulană O mică expoziţie a ilustrat viaţa şi activitatea lui dr. Petru Groza