Foaia noastră, 1986 (Anul 36, nr. 1-52)

1986-10-10 / nr. 41

|-------------------­ * ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA _________________ ANUL XXXVI NR 41 VINERI 10 OCTOMBRIE 1986 8 PAGINI 1,80 FT în comuna Micherechi Dezvoltare permanentă, adecvată După Eliberare, viaţa satelor din ţara noastră a cunoscut o dezvoltare nemaipomenită, schimbîndu-se din rădăcini nu numai înfăţişarea localităţilor, ci şi modul de viaţă, nivelul de trai al oamenilor din aşezările mediului rural, în privinţa dez­voltării, şi in general al perspec­tivei de viitor a comunelor, atit pe plan naţional, cit şi pe plan mondial găsim diferite păreri — adeseori contrare. în acest context am aminti sumar doar trei păreri. Prima este că drept urmare a creşte­rii enorme a oraşelor - influ­enţa dăunătoare a mediului, în­cordările sociale din oraşele mari - va înceta creşterea a­­cestora şi se vor dezvolta co­munele. A doua părere este că şi pe o durată mai lungă vor exista paralel oraşele şi comu­nele, dar se va schimba treptat conţinutul lor interior, relaţia şi proporţiile de mărime dintre ele. După a treia variantă, în viitor comunele şi forma de via­ţă de la sate va dispărea cu totul şi va domina forma colo­niilor orăşeneşti. Nu suntem­ competenţi să de­cidem valabilitatea oricărei va­riante, dar ni se pare „simpati­că” varianta a doua. Aceasta o întăreşte de altfel şi străduinţa guvernului nostru pentru a dezvolta, pe cit se poate, con­diţiile de viaţă de la sate şi ca aceasta să dispară cu timpul diferenţa dintre condiţiile de trai de la sate şi oraşe. O comună care se bucură de o continuă dezvoltare în anii de după Eliberare este Michere­­chiul, populat de oameni ai mun­cii de naţionalitate română. Azi, cind problema locuinţe­lor în ţara noastră este atit de actuală, locuitorii comunei au cu ce se mîndri, pentru că aici există peste 700 de case fami­liale, deşi localitatea numără doar 2700 de suflete. Aşadar, dezvoltarea ei este bine pricepu­tă şi în acest sens. Dacă medi­tăm asupra cifrelor privitoare la progresul comunal al Miche­­rechiului, aflăm că ele sînt reale şi grăitoare pentru dezvoltarea intensă a localităţii. în mod con­cret, la Micherechi, din 1970 se poate vorbi despre o creştere a ,,suprafeţei de locuit”, cind lo­cuitorii au început a construi noul cartier pe „tăb­cele”, cum se spune la Micherechi, din do­sul bisericii. Bineînţeles este vorba de case familiale, con­struite în general cu împrumut de stat. Pînă in zilele noastre pe aceste loturi s-au construit a­­proape o sută de case noi. In anii trecuţi, însă, datorită faptului că din tinerii din Mi­cherechi numai foarte puţini pă­răsesc comuna şi tradiţia de stabilire aici este incă intensă, a fost necesară din nou majo­rarea suprafeţei de construcţie. O cifră şi mai semnificativă în ceea ce priveşte această „pof­tă” de construire a michereche­­nilor este aceea că in ultimii ze­ce ani s-au reconstruit aici a­­proape 400 de case din cele 700­­ vechi. Dar multe au fost re­novate, reînnoite. Pentru înfrumuseţarea comu­nei atit tinerii, care simt comu­na tot mai mult „a lor”, cit şi Sfatul comunal fac multe: asigură sprijin material, ajută moraliceşte, acordă înlesniri, dă sugestii, urgentează construc­ţia reţelelor comunale de apă, drumuri, electrificare, canaliza­re etc. în acest context trebuie să menţionăm, că în ultimii ani s-a construit drum rutier din beton în mai multe străzi, din forţele proprii ale locuitorilor. Comuna are o uzină de apă, care asigu­ră confortul complet al locuinţe­lor. De altfel şi construirea tro­tuarelor este sprijinită de sta­tul local, care asigură materialul de construcţii, iar lucrările le fac locuitorii prin muncă ob­ştească. Aici mai trebuie să amintim, că majoritatea acestor case familiale noi se construiesc cu confort sporit, cu baie şi ca­zan de încălzire centrală, cu garaj şi alte clădiri auxiliare, potrivite ţinerii şi creşterii ani­malelor. Aceste case noi se construiesc aproape integral cu meşteri zi­dar din comună şi prin „cla­ca ". în majoritatea cazurilor, întreaga familie, părinţi, fraţi, cumnaţi etc. ajută acelora care construiesc, iar ajutorul este de obicei „răsplătit” prin altă mun­că. Cutreierînd satul am adre­sat mai multora întrebarea „Me­rită să-ţi construieşti casă la sat?” Dintre răspunsuri doar unul. Tiberiu Bord­aş, muncitor la Combinatul de prelucrare a cărnii din Giula, mi-a mărturisit următoarele:­­ M-am născut la sat, aici mi-am petrecut copilăria, deci foarte multe lucruri mă leagă de comuna unde m-am născut. M-aş acomoda cam greu la oraş. La sat e mai uşor traiul, dar şi să construieşti o casă e mai uşor, căci foarte multe lu­cruri sunt date, de pildă telea­­cul, pe care in cele mai multe cazuri tinerii il primesc de la părinţi.­­ In fine, în satul nostru me­rită să construieşti fiindcă după cum vedeţi comuna noastră e intr-o dezvoltare permanen­tă... datorită, în mare măsură, cultivării legumelor în sere şi solarii. Această­­îndeletnicire asigură venituri frumoase, din care tinerii îşi pot asigura „ba­za" materială a unei noi case familiale . . . La toate acestea doar atit, înfrumuseţarea şi dezvoltarea comunei se vede asigurată şi pe viitor, luînd în considerare pla­nurile Sfatului comunal din ac­tualul cincinal, căci construirea trotuarelor, la fel ca sădirea co­pacilor şi amenajarea cu spa­ţii verzi a străzilor comunei va continua. în acest „profil nou” al comunei, pînă la sf ieşitul cin­cinalului se vor construi încă alte case familiale noi.­ ­ tc - încă o şcoală generală la Aletea Pe strada pri­ncipală, în centrul comunei Aletea s-a terminat de curînd construirea unei noi şcoli generale cu 16 săli de clasă, la­boratoare şi cabinete de specialitate, coridoare spaţioase şi toate cele necesare unui învăţămint modern. Prin această nouă instituţie şcolară se îmbunătăţesc considerabil condiţiile învăţămint­ului gene­ral din această comună. Case mari şi frumoase la Chitighaz Schimbările fundamentale care s-au produs începînd cu Eliberarea Ungariei în toate domeniile vieţii — sunt nenumărate. Oamenii de azi - în mod­­îmbucurător - au şi o mentalitate nouă, ceea ce nu e caracteristic doar populaţiei urbane. Mulţi se simt bine şi in mediul rural, datorită faptului că in urma muncii cinstite îşi pot crea condiţii adecvate unui trai mai omenesc. Drept dovadă se construiesc case care de care mai frumoase şi moderne, nu numai plăcuţe la vedere în exterior, ci şi comode, mobilate cu gust în interior. Institut Pedagogic la Bekescsaba Sperăm că în urma inaugurării noului Institut Pedagogic din Bekescsaba care se construieşte printr-o investiţie de 756 de milioane de forinţi, în Centrul şcolar poate va primi loc şi catedra de româ­nă care acum funcţionează la Debreţin.

Next