Foaia Noastră, 1989 (Anul 39, nr. 1-52)
1989-01-06 / nr. 1
NIUL XXXIX, NR. 1 VINERI 6 IANUARIE 1989 ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMANILOR DIN UNGARIA *_____________| 8 PAGINI 1.80 FT ei din agricultură In pragul decontărilor finale Indiscutabil că cele mai e seamă evenimente din iptămînile viitoare - celaţin din punct de vedere agriculturii - vor fi adulțile generale de decontare nală ale cooperativelor ancole de producţie clinică, organizate cu scopul e a dezbate situaţia econoică şi rentabilitatea coopertivelor, precum şi alegerea delegaţilor pentru congresul e ţară a acestor unităţi, fre va avea loc în luna februarie la Budapesta. In aceste zile, deci, nuxistă cooperativă agricolă o producţie la care să nu dea in prim-plan decontaea finală. In birourile cooperativelor agricole se lucrează intens, în centrul aenţiei stînd cifrele, asupra ărora contabilii se apleacă o atenţie şi emoţie, fiindcă n lumea economică calculele i cifrele vorbesc în primul 'nd. Ele tălmăcesc în limaj economic eficienţa gosodăritului şi a muncii. De altfel, situaţia şi sarinile agriculturii constituie cea problemă care a fost ezbătută în mai multe runluri şi în cursul anului treat, problemă care a figurat e ordinea de zi a celor mai oferite foruri. Cunoscînd în realabil rezultatele anului gricol trecut se poate consta că cele peste 1300 de operative agricole de proteţie şi gospodării de stat a încheiat un an reuşit. Au ralizat ceea ce conducerea a stat şi cea de resort a teptat din partea lor. în anul trecut aceste unităţi au contribuit într-o măsură corespunzătoare la aprovizionarea cu alimente a populaţiei, iar prin intermediul exportului au facilitat îmbunătăţirea balanţei financiare a ţării. Este, deci, un lucru cert, atît pentru cei din agricultură, cît şi pentru ceilalţi angajaţi ai vieţii economice, că randamentul agriculturii este hotărîtor atît pentru dezvoltarea economiei noastre, cît şi pentru funcţionarea ei în general. Această însemnătate se accentuează îndeosebi dacă luăm în considerare că în structura economiilor - atît pe plan mondial, cît şi pe cel naţional - se petrec transformări. Astfel agricultura ţării noastre încearcă să se conformeze noilor cerinţe ale pieţei şi în actualele condiţii grele. Problemele din anul trecut ale agriculturii sunt cunoscute. Multe cooperative de producţie şi gospodării de stat au suferit de consecinţele grave generate de lipsa de ploi, în mod norocos însă aceste unităţi s-au numărat printre cele mai bune, deci aici s-a putut ieşi mai uşor din impasul cauzat de secetă. In general la cereale s-au înregistrat recolte frumoase, cantităţi care au contrabalansat rezultatele mai slabe la porumb şi porumbsiloz. Furajele necesare efectivului însemnat de animale au fost asigurate. In acest fel s-a putut ridica - într-o oarecare măsură - numărul animalelor. Ca un succes incontestabil trebuie constatat că s-a intensificat colaborarea dintre unităţile agricole şi întreprinderile de prelucrare a produselor agricole. Iar prin această cooperare s-a întărit şi pe mai departe eficienţa structurii agroalimentare. Pe de altă parte, în anul 1988 s-a realizat o creştere a bazei mobile şi imobile. Astfel capacitatea de depozitare a cerealelor a crescut prin construirea unor silozuri de cereale. De asemenea a continuat reconstrucţia fermelor zootehnice şi a continuat amelioraţia complexă. In ciuda rezultatelor enur»v*'v* '■* şi analiza făcută de Uniunea Naţională a C.A.P. (TOT), la şedinţa din luna decembrie a anului trecut nu trebuie să supraestimăm succesele agricole. In comparaţie cu factorii dezavantajoşi, trebuie apreciate succesele care s-au născut numai în urma unor eforturi susţinute, ca o consecinţă a unei munci mai bune, mai chibzuite. Luînd în considerare toate acestea, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei publice a trasat sarcinile de viitor. In acest context primul loc îl ocupă cerinţele şi modificările în privinţa noilor normative economice. De la noii parametri economici se aşteaptă ca producţia să crească considerabil. In agricultură promite un progres considerabil ridicarea preţurilor de achiziţionare a animalelor, continuarea lucrărilor de ameliorare, mobilizare rezervelor gospodăritului şi altele. Dar în anul acesta vor trebui intensificate şi posibilităţile producţiei din loturile personale, fără să se piardă din vedere mărirea şi pe mai departe a exportului. Toate acestea presupun însă o muncă conştientă, consecventă şi chibzuită. (Nr. In numerele viitoare ale săptămînalului nostru vom informa cititorii noştri despre pregătirile şi desfărşurarea decontărilor finale ale cooperativelor din comunele populate şi de oameni de naţionalitate română.) -tc - beneficiind de timpul favorabil, la cele mai multe cooperative s-a lucrat şi în ultimele zile ale anului trecut T ---------------\ * 1 Uscător la Gyöngyös întreprinderea „Zöldért” din judeţul Heves, printr-o investiţie de 54 milioane forinţi, a construit pe teritoriul antrepozitului frigorif din Gyöngyös un uscător. Fabrica - unde se uscă fructe, legume şi plante medicinale - prezintă o curiozitate: energia termică necesară pentru funcţionarea maşinilor este asigurată, din primăvară pînă-n toamnă, de colectoare solare. Anul acesta 35 de vagoane de produse uscate au fost exportate în ţări arabe, în Austria, în R.F.G. şi în Elveţia. Uzină de apă la Ecsid Printr-o investiţie de 58 milioane de forinţi s-a dat în funcţiune cea mai nouă uzină de apă din judeţul Heves, în comuna Ecséd. Noua uzină asigură zilnic 1300 m3 de apă, prin- tr-o reţea cu o lungime de 28 km. Astfel ajung la apă de robinet 1400 de familii ale comunei, în imagine: centrala uzinei de apă din Ecséd. Centrală telefonică nouă în oraşul Szolnok s-au terminat lucrările de construcţie a noii centrale telefonice - printr-o investiţie de un miliard de forinţi - cu 15 mii de linii telefonice. Noua investiţie modernă contribuie la îmbunătăţirea situaţiei de convorbire telefonică locală, în acelaşi timp aceluiaşi centru îi aparţin şi abonaţii localităţilor Jászberény, Martfű şi Újszász. Cu darea în folosinţă a noii centrale telefonice s-a schimbat numerele de telefoane ale abonaţilor, numărul de circumscripţie a oraşului a rămas însă acelaşi.