Foaia Românească, 2000 (Anul 50, nr. 1-52)

2000-07-21 / nr. 29

rifoaia LV românească 21 IULIE 2000 Dezbateri la sediul ATTRU Va continua construirea Centrului Cultural Român din Giula La iniţiativa lui Traian Cresta, preşedintele Auto­guvernării pe Ţară a Româ­nilor din Ungaria, vinerea trecută s-au întrunit la se­diul din strada Eminescu din Giula reprezentanţii acelor instituţii româneşti, care sînt interesate în con­tinuarea construirii Cen­trului Cultural Român din Giula. Problema s-a ridicat în cursul vizitei de la înce­putul acestei luni la Giula a lui Doncsev Toso, pre­şedintele Oficiului pentru Minorităţi Naţionale şi Et­nice din Ungaria. Secreta­rul de stat a urgentat la întîlnirea cu preşedinţii celor două organizaţii pe ţară, AŢRU şi UCRU, ca să aducă o decizie comună în privinţa continuării lucrări­lor de la centrul, care se află în Oraşul Mare Româ­nesc din Giula. Se ştie că prima parte a acestui complex, care cuprinde o sală de teatru, un cămin pentru elevi, camere pen­tru oaspeţi şi o bucătărie, a fost dată în folosinţă încă în toamna anului tre­cut. La întîlnirea de la sedi­ul AŢRU au fost prezenţi dr. Ioan Ciotea,­­ preşe­dintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, Ion Budai-directorul Liceului N. Bălcescu, Emilia Mar­tin Nagy - etnograf şi mu­­zeolog, Petru Cîmpian - redactor şef al emisiunilor în limba română de la ra­dio, Tiberiu Boca - redac­tor şef al redacţiei româ­neşti din cadrul Televiziu­nii Maghiare şi semnata­rul acestor rînduri, repre­­zentînd săptămînalul „Foaia românească” şi Editura NOI. De la începutul discuţi­ilor s-a accentuat că ar fi bine dacă s-ar întocmi o listă cu cerinţele şi nece­sităţile reale ale comuni­tăţii. în etapa a doua s-a plănuit aici o bibliotecă, sedii pentru Uniune, pen­tru Editură, pentru Institu­tul de Cercetări, studiou de radio şi TV. Ioan Ciotea a fost de părere că Uniu­nea Culturală acum este în cea mai bună situaţie din ultimii 10 ani, fiindcă în 1998 a primit în pose­sie clădirea din strada Doja nr. 8, şi se prevede să obţină în acest an şi anumite subvenţii pentru renovarea sediului. Deci, UCRU nu are nevoie de alt sediu, dar sprijină toate iniţiativele care sînt în in­teresul comunităţii româ­neşti. Emilia Martin s-a decla­rat nu numai ca membru al Institutului de Cercetări, dar şi ca muzeolog. Cer­cetătoarea crede că Insti­tutul ar merita un sediu, fiindcă de cînd s-a înfiin­ţat nu dispune decît de două dulapuri în care se păstrează documentele. Actualmente acest institut se află în sediul UCRU. Despre înfiinţarea unui muzeu românesc (ortodox sau etnografic), Emilia Martin a spus că nu e su­ficient să construieşti o clădire şi să crezi că doar cu atît va şi funcţiona o instituţie. Susţinerea acestuia este o sarcină foarte costisitoarea şi de mare responsabilitate, iar instituţiile noastre nu se pot angaja la acest lucru. Ar fi bine însă, crede Emi­lia Martin, să se creeze la Centrul Cultural o sală sau un teren de expoziţii per­manente şi periodice. Re­prezentantul Institutului de Cercetări a amintit la întîlnirea de la AŢRU şi faptul că este de prisos să vorbim numai despre clă­diri şi sedii, dacă nu exis­tă nici o voinţă din partea statului maghiar ca acest institut să fie sprijinit în fi­ecare an de la buget, să se prezinte o garanţie pen­tru funcţionarea lui şi în vi­itor. Redactorii şefi de la ra­dio şi TV, Petru Cîmpian şi Tiberiu Boca, au prezen­tat o situaţie despre cum funcţionează redacţiile româneşti în cadrul stu­diourilor regionale de la Seghedin. Ambii au fost de părere că este de ne­crezut ca televiziunea sau radioul public ar permite ca redacţiile să se mute la Giula, mai ales că asta ar însemna cheltuieli uri­aşe. Pentru activitatea acestor redacţii e nevoie de mulţi angajaţi, începînd de la tehnicieni pînă la producători. în 1994 a fost normal să se planifice în cadrul viitorului Centru Cultural şi un sediu pentru redacţia săptămînalului românesc. Se ştie că pînă în luna martie a acestui an redac­ţia s-a aflat în piaţa Petőfi din Giula, de unde s-a mutat în sediul Uniunii. în ultimii ani s-au schimbat şi necesităţile unei astfel de redacţii. O dată cu dez­voltarea tehnologică, s-a simplificat activitatea pre­sei scrise. Conducerea Editurii NOI şi a revistei „Foaia românească” este de părere că nu are nevo­ie de o nouă clădire, fiind­că sediul Uniunii Cultura­le este un loc bun pentru aceasta. După ce s-a dovedit că necesităţile comunităţii noastre s-au schimbat destul de mult în ultimii 5- 6 ani, Traian Cresta şi Ion Budai au insistat să se întocmească totuşi o lis­tă concretă cu cerinţele instituţiilor româneşti. Pro­gramul din 1994 s-a schimbat puţin şi s-au fă­cut propuneri pentru ur­mătoarele: o bibliotecă românească, sediu pentru Institutul de Cercetări, sală şi teren de expoziţie, respectiv un studio, care ar putea da spaţiu radiolui-şcoală de la liceu. La sfîrşitul întîlnirii, par­ticipanţii au fost informaţi că după ce programul va fi actualizat de planifica­tor, se vor purta noi trata­tive atît cu conducerea oraşului Giula cît şi cu rea­lizatorul centrului, Ministe­rul Învăţămîntului. Era Iova Ce se va construi în a doua etapă a Centrului Cultural Român? - o bibliotecă românească - sediu pentru Institutul de Cercetări - sală şi teren de expoziţie - un studio Cooperare la graniţa româno-ungară Intîlniri pentru viitoare parteneriate Fundaţia pentru Promo­varea întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Bichişciaba, împreună cu Agenţia de Dezvoltare Economico-So­­cială din judeţul Timiş a organizat în această lună două ateliere de lucru. Întîlnirile au fost axate, în principal, pe stimularea iniţierii de parteneriate, prin stabilirea de contac­te directe între întreprin­zători. Primul workshop a avut loc săptămîna trecu­tă, la Gyomaendrőd şi a avut ca domenii de inte­res: creşterea ciupercilor, industria brînzeturilor, cea a laptelui, creşterea vaci­lor, creşterea şi valorifica­rea legumelor, producţia de paste făinoase, cea de răcoritoare, de miere şi produse din miere. Cel de­al doilea atelier de lucru a fost organizat în zilele de 20-21 iulie, la Orosháza. Au participat întreprinză­tori de diferite specializări: meşteşugari (cioplitori în piatră), cei care produc şi comercializează fructe, producători de geam co­lorat, din cadrul producţi­ei de microcentrale termi­ce şi din industria prelu­crării cărnii. Oradea Tîrgul meşterilor populari Şi în acest an se organizează la Oradea tradiţiona­lul tîrg al meşterilor populari. Manifestarea are loc în curtea Muzeului Ţării Crişurilor, între 21 şi 23 iulie. Se aşteaptă participarea a circa 60 de meşteri populari din principalele zone etnofolclorice ale României.

Next