Foaia Românească, 2000 (Anul 50, nr. 1-52)
2000-07-21 / nr. 29
rifoaia LV românească 21 IULIE 2000 Dezbateri la sediul ATTRU Va continua construirea Centrului Cultural Român din Giula La iniţiativa lui Traian Cresta, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, vinerea trecută s-au întrunit la sediul din strada Eminescu din Giula reprezentanţii acelor instituţii româneşti, care sînt interesate în continuarea construirii Centrului Cultural Român din Giula. Problema s-a ridicat în cursul vizitei de la începutul acestei luni la Giula a lui Doncsev Toso, preşedintele Oficiului pentru Minorităţi Naţionale şi Etnice din Ungaria. Secretarul de stat a urgentat la întîlnirea cu preşedinţii celor două organizaţii pe ţară, AŢRU şi UCRU, ca să aducă o decizie comună în privinţa continuării lucrărilor de la centrul, care se află în Oraşul Mare Românesc din Giula. Se ştie că prima parte a acestui complex, care cuprinde o sală de teatru, un cămin pentru elevi, camere pentru oaspeţi şi o bucătărie, a fost dată în folosinţă încă în toamna anului trecut. La întîlnirea de la sediul AŢRU au fost prezenţi dr. Ioan Ciotea, preşedintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, Ion Budai-directorul Liceului N. Bălcescu, Emilia Martin Nagy - etnograf şi muzeolog, Petru Cîmpian - redactor şef al emisiunilor în limba română de la radio, Tiberiu Boca - redactor şef al redacţiei româneşti din cadrul Televiziunii Maghiare şi semnatarul acestor rînduri, reprezentînd săptămînalul „Foaia românească” şi Editura NOI. De la începutul discuţiilor s-a accentuat că ar fi bine dacă s-ar întocmi o listă cu cerinţele şi necesităţile reale ale comunităţii. în etapa a doua s-a plănuit aici o bibliotecă, sedii pentru Uniune, pentru Editură, pentru Institutul de Cercetări, studiou de radio şi TV. Ioan Ciotea a fost de părere că Uniunea Culturală acum este în cea mai bună situaţie din ultimii 10 ani, fiindcă în 1998 a primit în posesie clădirea din strada Doja nr. 8, şi se prevede să obţină în acest an şi anumite subvenţii pentru renovarea sediului. Deci, UCRU nu are nevoie de alt sediu, dar sprijină toate iniţiativele care sînt în interesul comunităţii româneşti. Emilia Martin s-a declarat nu numai ca membru al Institutului de Cercetări, dar şi ca muzeolog. Cercetătoarea crede că Institutul ar merita un sediu, fiindcă de cînd s-a înfiinţat nu dispune decît de două dulapuri în care se păstrează documentele. Actualmente acest institut se află în sediul UCRU. Despre înfiinţarea unui muzeu românesc (ortodox sau etnografic), Emilia Martin a spus că nu e suficient să construieşti o clădire şi să crezi că doar cu atît va şi funcţiona o instituţie. Susţinerea acestuia este o sarcină foarte costisitoarea şi de mare responsabilitate, iar instituţiile noastre nu se pot angaja la acest lucru. Ar fi bine însă, crede Emilia Martin, să se creeze la Centrul Cultural o sală sau un teren de expoziţii permanente şi periodice. Reprezentantul Institutului de Cercetări a amintit la întîlnirea de la AŢRU şi faptul că este de prisos să vorbim numai despre clădiri şi sedii, dacă nu există nici o voinţă din partea statului maghiar ca acest institut să fie sprijinit în fiecare an de la buget, să se prezinte o garanţie pentru funcţionarea lui şi în viitor. Redactorii şefi de la radio şi TV, Petru Cîmpian şi Tiberiu Boca, au prezentat o situaţie despre cum funcţionează redacţiile româneşti în cadrul studiourilor regionale de la Seghedin. Ambii au fost de părere că este de necrezut ca televiziunea sau radioul public ar permite ca redacţiile să se mute la Giula, mai ales că asta ar însemna cheltuieli uriaşe. Pentru activitatea acestor redacţii e nevoie de mulţi angajaţi, începînd de la tehnicieni pînă la producători. în 1994 a fost normal să se planifice în cadrul viitorului Centru Cultural şi un sediu pentru redacţia săptămînalului românesc. Se ştie că pînă în luna martie a acestui an redacţia s-a aflat în piaţa Petőfi din Giula, de unde s-a mutat în sediul Uniunii. în ultimii ani s-au schimbat şi necesităţile unei astfel de redacţii. O dată cu dezvoltarea tehnologică, s-a simplificat activitatea presei scrise. Conducerea Editurii NOI şi a revistei „Foaia românească” este de părere că nu are nevoie de o nouă clădire, fiindcă sediul Uniunii Culturale este un loc bun pentru aceasta. După ce s-a dovedit că necesităţile comunităţii noastre s-au schimbat destul de mult în ultimii 5- 6 ani, Traian Cresta şi Ion Budai au insistat să se întocmească totuşi o listă concretă cu cerinţele instituţiilor româneşti. Programul din 1994 s-a schimbat puţin şi s-au făcut propuneri pentru următoarele: o bibliotecă românească, sediu pentru Institutul de Cercetări, sală şi teren de expoziţie, respectiv un studio, care ar putea da spaţiu radiolui-şcoală de la liceu. La sfîrşitul întîlnirii, participanţii au fost informaţi că după ce programul va fi actualizat de planificator, se vor purta noi tratative atît cu conducerea oraşului Giula cît şi cu realizatorul centrului, Ministerul Învăţămîntului. Era Iova Ce se va construi în a doua etapă a Centrului Cultural Român? - o bibliotecă românească - sediu pentru Institutul de Cercetări - sală şi teren de expoziţie - un studio Cooperare la graniţa româno-ungară Intîlniri pentru viitoare parteneriate Fundaţia pentru Promovarea întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Bichişciaba, împreună cu Agenţia de Dezvoltare Economico-Socială din judeţul Timiş a organizat în această lună două ateliere de lucru. Întîlnirile au fost axate, în principal, pe stimularea iniţierii de parteneriate, prin stabilirea de contacte directe între întreprinzători. Primul workshop a avut loc săptămîna trecută, la Gyomaendrőd şi a avut ca domenii de interes: creşterea ciupercilor, industria brînzeturilor, cea a laptelui, creşterea vacilor, creşterea şi valorificarea legumelor, producţia de paste făinoase, cea de răcoritoare, de miere şi produse din miere. Cel deal doilea atelier de lucru a fost organizat în zilele de 20-21 iulie, la Orosháza. Au participat întreprinzători de diferite specializări: meşteşugari (cioplitori în piatră), cei care produc şi comercializează fructe, producători de geam colorat, din cadrul producţiei de microcentrale termice şi din industria prelucrării cărnii. Oradea Tîrgul meşterilor populari Şi în acest an se organizează la Oradea tradiţionalul tîrg al meşterilor populari. Manifestarea are loc în curtea Muzeului Ţării Crişurilor, între 21 şi 23 iulie. Se aşteaptă participarea a circa 60 de meşteri populari din principalele zone etnofolclorice ale României.