Fotbal, iulie-decembrie 1971 (Anul 6, nr. 267-292)

1971-10-27 / nr. 283

T T­RGOVIŞTE. Consiliul judeţean pen­tru educaţie fizica şi sport Dîmboviţa a ho­­tărît reactivizarea colegiului de antrenori­­fotbal care, în ultimul timp, a existat mai mult cu numele. In şedinţa care a avut loc recent, antrenorii divizionarelor B şi C şi instructorii voluntari ai echipelor din cam­pionatul judeţean şi-au expus punctele de vedere pe marginea planului de activitate întocmit. Cu acelaşi prilej s-a ales şi noul organ de conducere al colegiului : Eugen Popescu — preşedinte, Constantin Iacob — secretar, Ion Unguroiu — cu probleme teh­nice. Absenţi nemotivaţi (Virgil Blujdea, Ştefan Bădin, Constantin Rădulescu) au fost sever sancţionaţi, fapt ce dovedeşte hotă­­rîrea acestui colegiu de a da un curs nou, pozitiv, preocupărilor sale de viitor. (Mişu Avam­ — corespondent). B­U­RGU JIU. Faţă de anii precedenţi, Comisia judeţeană de fotbal este mult mai promptă în analizarea tuturor abaterilor disciplinare. Dintre recentele sancţiuni su­bliniem pe aceea dictată împotriva lui Nicolae Raţă, instructorul echipei Confecţia Tg. J­iu, pentru atitudine necuviincioasă fa­ţă de conducătorul jocului, avertizarea sec­ţiilor de fotbal Parîngul Novaci şi Gorjul Tg. Jiu pentru deficienţe în organizarea meciurilor pe teren propriu. În acelaşi timp au fost sancţionaţi şi o serie de jucători care au încălcat normele disciplinei competiţio­­nale. (C. Crîngulescu — corespondent). • PLOIEŞTI. De curînd s-a dat startul în campionatul judeţean de fotbal al co­piilor şi juniorilor. Actuala ediţie a între­cerii, rezervată copiilor, se va desfăşura pe două categorii de vîrstă. La Ploieşti s-au alcătuit două serii din cite şase echipe. In prima serie participă copii născuţi în 1958 şi mai mici, iar în seria a doua copii născuţi între anii 1956-1957. În centrele din judeţ participă şapte echipe (Băicoi) şi patru echipe (Vălenii de Munte). Sperăm ca şi în acest an întrecerea micilor jucă­tori sa se bucure de aprecieri unanime. (Mihai Sima — corespondent). • TURNU SEVERIN. A patra ediţie a campionatului judeţean de fotbal Mehedinţi a aliniat la start un număr record de echi­pe : 15. De remarcat faptul că zece dintre acestea sunt din mediul rural, Dunărea Gruia, Tractorul Obîrşia de Cîmp, Con­structorul Vînători, Carpaţi Salcia şi Şoimii Bălăcița avînd, pînă în prezent, comportări dintre cele mai frumoase. (Gheorghe Ma­­nafu — corespondent).V Pag. 2 ACUZAŢII RECIPROCE Mingi ce iau traiectorii curioase, glezne luxate, întinderi musculare, pseudo-spectacol fotbalistic — iată cîteva dintre „bucuriile“ provocate de starea necorespunzătoare a terenului de fotbal din Cîmpulung Muscel. Şi pe bună dreptate spectatorii acuză zgomotos acţiunile eşuate ale echipe­lor combatante, stîrnind mî­onirea ju­cătorilor care se străduiesc să ofere un spectacol fotbalistic de calitate. Pornind de la această stare de lu­cruri, căutînd cauzele care au dus la degradarea terenului, ne-am adresat recent secţiei de fotbal Muscelul U.M.M. (instructor : Ion Teleleu) „be­neficiara“ terenului, precum și Clu­bului sportiv orășenesc (respectiv, me­todistului Nicolae Teleleu), care ad­ministrează complexul sportiv „23 Au­gust*". Răspunsurile au fost cit se poate de... neconvingătoare. Muscelul se plînge de lipsa de grijă a C.S.O. care a lăsat terenul în părăsire , iar C.S.O. motivează starea necorespunzătoare a acestuia, prin continua lui solicitare, gospodarii stadionului neavînd răga­zul de a face regazonarea sau repa­raţii parţiale. Şi uite aşa, de ani de zile se poartă discuţii, în timp ce terenul se trans­formă treptat intr-un veritabil mai­dan. O singură întrebare nu şi-au pus încă cei în cauză : cine pierde în ultimă instanţă din aceste acuzaţii re­ciproce ? Răspunsul e simplu : fotba­lul ! De la o vreme oile şi-au făcut a­­pariţia pe stadion şi pasc impasibile bruma de iarbă ce mai acoperă cîm­­pul de joc. Poate că gospodarii sta­dionului se gindesc la o eventuală transformare a terenului, ceea ce ar face ca un viitor articol pe această temă să se intituleze : „Cînd doi se ceartă... ciștigă oile !" PAUL MATEOIU corespondent — Rușine ! Asta-i teren ? Pentru trei fi­rișoare de iarbă, să-mi schilodesc oile­l prin gropi ! Desen de AL. CLENCIU PRONOSPORT Pronosticurile noastre la concursul nr. 14 din 31 octombrie 1971 : 1. „D“ Cluj — F.C. ARGEŞ Piteşti 1 2. FARUL Constanţa — JIUL Petroşani I­ 3. A.S.A. Tg. Mureş — PETROLUL Ploieşti 1 1. „U“ Craiova — STEAGUL ROŞU Bv.­ 1 5. CRIŞUL Oradea — C.F.R. Cluj 1 6. ATALANTA Bergamo — FIORENTINA 1 7. BOLOGNA — LANEROSSI Vicenza 1 8. MILAN — JUVENTUS Torino lx 9. ROMA — INTERNAZIONALE Milano 1x2 10. SAMPDORIA Genova — CATANZARO 1 11. TORINO — CAGLIARI lx 12. VARESE — NAPOLI lx 13. VERONA MANTOVA ---------------------;------------------------------------------------; \ „PURTĂTORUL DE CUV Mai erau cîteva mi­nute de joc din partida de la Ploieşti dintre Pe­­trolul şi Farul cînd, pe teren şi în tribune, spi­ritele s-au aprins brusc, unii dintre jucătorii con­­stănţeni nemaipuindu­-şi struni nervii, ca urmare atit a faptului că îşi ve­deau compromise ulti­mele şanse de a obţine un rezultat egal în ţaţa petroliştilor, ci­ — mai ales — a unor semnali­zări greşite ale tuşie­­rului E. Călbăjos. La un moment dat, Robert Cosmoc s-a apropiat de tuşă pentru a-şi calma jucătorii dar tribunele l-au apostrofat, subli­niem încă o dată, ne­justificat. După meci, ne-am în­dreptat spre vestiarul Farului pentru a solici­ta cîteva cuvinte despre joc antrenorului echipei constanţene. Bănuiam că atmosfera din preajma oaspeţilor nu va fi toc­mai senină. Surpriza mare a fost însă alta. Cosmoc era supărat dar nu furios. Stoica, Ghirca, Tănase, An­ton­es­cu se calmaseră şi ei. Doar un ins, care patrula prin faţa uşii cabinei, pus pe scandal, gesticula şi pro­fera injurii la adresa ar­bitrilor, spectatorilor, jucătorilor ploieşteni, la adresa tuturor celor care îndrăzneau să se apro­pie de vestiarul Farului. L-am întrebat pe antre­norul constănţenilor cine este şi în ce calitate de­venise... purtătorul de cuvint al echipei. — Am să vă spun eu cine sînt. Nu mi-e frică nici de Dumnezeu ! Şi bătîndu-se cu pum­nul în piept s-a reco­mandat: VASILE PĂCU­RĂ­RU. Am aflat apoi cu sur­prindere că este sala­riat al Consiliului ju­deţean pentru educaţie fizică şi sport — Con­stanţa, şi că nu făcea parte din delegaţia echi­pei constanţene !? Cei care-l cunoşteau ne-au rugat să trecem cu ve­derea peste incident, res­pectivul fiind în stare de ebrietate. Nu era însă o circumstanţă atenuan­tă. Ba dimpotrivă. Fap­tul ii acuza şi mai mult. Pentru că este inadmisibil ca tocmai acum, în perioada cînd se fac mari eforturi pen­tru instaurarea unui cli­mat de sportivitate pe terenurile de sport, cînd se acţionează prin toate pîrghiile pentru forma­rea unor sportivi cu o înaltă ţinută cetăţeneas­că, educaţi în spiritul moralei noastre socialis­te, repetăm, este inad­misibil ca tocmai un ac­tivist sportiv, cum se pretinde a fi Vasile Păcuraru să se prezinte în faţa unor tineri spor­tivi într-o stare jalnică,­­ să nu-şi poată controla­­ cuvintele, să înjure şi ameninţe ca la uşa cor­tului. Şi ar fi şi mai inadmisibil dacă, într-o astfel de situaţie, Consi­liul judeţean pentru edu­caţie fizică şi sport Con­stanţa n-ar aplica celui în cauză o sancţiune e­­xemplară. (L.D.). PE TEME EDUCAŢIE CEA MAI FURTUNOASĂ SEDINTA. 28 DE CONFLICTE SUB LUPĂ • RECORDUL... RECORDULUI ME­DIAŞ • ECHIPELE DIN SIBIU ÎN... OFSAID! Recent, într-una dintre şedinţele sale săptămînale, subcomisia de dis­ciplină din cadrul Comisiei de fot­bal a judeţului Sibiu a avut serios de lucru, dictînd o sumedenie de sancţiuni, ca urmare a unor grave abateri de la disciplina competiţio­­nală, săvîrşite de unii jucători şi aso­ciaţii sportive. Astfel, au fost sanc­ţionate cu ultim avertisment condu­cerile asociaţiilor sportive C.F.R. SIBIU (n-a luat măsuri corespunză­toare de protejare a arbitrilor în timpul şi la sfîrşitul meciurilor), U. P.A. SIBIU (pentru slabă preocu­pare faţă de juniori ; a fost sancţio­nat şi instructorul echipei —­ Al. Ri­şniţa — care ajunsese un fel de expert in substituirea de jucător: ! ?), METALUL I. O. SIBIU (pentru ţi­nută necorespunzătoare în teren — echipament uzat, decolorat, neuni­form). în furtunoasa şi prelungita sa şe­dinţă, subcomisia, in acest an ferm hotărită să nu facă nici cel mai inte rabat disciplinei, a analizat cu dis­­cernămînt toate abaterile care i-au fost aduse la cunoştinţă, dictînd 28 de pedepse, dintre care şase unor fotbalişti juniori. Pentru grave in­sulte aduse arbitrilor, Gh. Ocneriu (Textila Mediaş) a fost sancţionat cu 10 etape suspendate . Ion Pătru (C.F.R. Sibiu), intrat în conflict cu publicul spectator,­­ a fost îndepărtat de pe terenurile de sport pînă la primăvară (10 etape suspendare)*, preocupaţi mai mult de lovirea ad­versarilor decit de joc, I. Nanu şi V. Banciu, ambii de la Avîntul Cic­los şi I.­­Pop (Textila Cisnădie), s-au văzut nevoiţi să se ocupe cu orice altceva in afară de fotbal, timp de o lună şi jumătate. Adresind arbi­trilor cuvinte grele, de maidanagii, St. Szász (Record Mediaş), I. Badea şi I. Lepădat (Textila Mediaş) au fost suspendaţi şi el pe mai multe etape (de la 3, la 6). O atenţie aparte a acordat sub­comisia de disciplină cazului echi­pei RECORD MEDIAŞ care, cu bună ştiinţă, a folosit în jocuri oficiale pe Viorel Făcălău în timp ce acesta era suspendat pe 6 etape. Din acea­stă cauză s-a hotărît ca cele trei meciuri în care a apărut jucătorul sancţionat să fie omologate cu 3—0 în favoarea adversarelor întîlnite de Record. In acelaşi timp, V. Făcălău, client mai vechi al subcomisiei de disciplină, a fost exclus din viaţa sportivă.’ Măsurile acestea ar trebui să dea serios de gîndit şi altor aso­ciaţii ca Textila Cisnădie, Avîntul Ciclos şi Textila Mediaş, care nu sunt străine de folosirea unor me­tode asemănătoare ! Considerăm că , acum, într-o pe­rioadă cînd pe întreg cuprinsul pa­triei, in toate domeniile de activi­tate, se desfăşoară o vastă şi in­tensa activitatea politico-educativă — este de datoria fiecărei asociaţii sportive să-şi concentreze eforturile* să nu scape nici un moment din ve­dere tocmai acel aspect al preocu­părilor lor legat de munca educativă cu sportivii. Ori, din cele relatate mai sus, reiese că la acest capitol, asociaţii ca Record şi Textila din Mediaş, Avîntul Dum­os, C.F.R. Sibiu, Textila Cisnădie etc., au rămas cori­gente. Repercusiunile indiferenţei şi toleranţelor în acest domeniu, după cum s-a văzut, se întorc ca un bu­merang tocmai împotriva celor care le-au favorizat. In sport, poate mai mult ca în orice alt domeniu de activitate, acest adevăr este cît se poate de evident. ILIE IONESCU corespondent GHEORGHE MUNTEA­­­NU, Braşov. „Citeam re­cent că Facchetti a bătut recordul lui Caligaris, a­­jungînd la 60 de selecţio­nări în reprezentativa Ita­liei. La noi cine deţine recordul prezenţelor în e­­chipa naţională Iuliu Bodola. A îmbrăcat de 48 de ori tricoul tricolor. Ţi­­nînd cont de vîrsta pe care o au şi numărul de meciuri susţinute de na­ţionala noastră în ultimul timp, şanse man de a de­păşi acest record au Cornel Dinu, Lucescu şi Dumitru. Rămîne de vă­zut. IOAN BRUDER, Rm. Vîlcea. „Olimpicii noştri au pierdut meciul de la Copenhaga datorită unui nefericit concurs de îm­prejurări , mă refer la acel autogol din primul minut de joc. Sper însă, ca în partida retur vic­toria să fie de partea noastră, că echipa se va califica pentru turneul de la München la care aş dori să particip ca sus­ţinător ardent al jucători­lor noştri. Se vor organiza oare excursii cu prilejul Olimpiadei ?“. Desigur. Pentru a vă înscrie va trebui să vă adresaţi Ofi­ciului Naţional de Turism. PETRE NEAGU, com. Iz­­biceni — Olt. 1. Nu avem o evidenţă exactă a tuturor golurilor marcate de Oble­­menco de-a lungul carierei, sale de jucător. Atacantul Universităţii Craiova, se do­vedeşte însă, an de an, u­­nul dintre cei mai eficienţi înaintaşi din Divizia A. A fost golgeter în ediţiile 1966/ 1967 (17 goluri) şi 1969/70 (19 goluri). Încă n-a îmbrăcat tricoul echipei naţionale, dar, aşa cum ne spunea recent, la 27 de ani nu-i încă prea tîrziu şi, pentru realizarea acestui vis al său, este hotărît să facă tot posibilul, să se pregă­­tească, sezon de sezon, cu asiduitate. 2. Nu, Univer­sitatea Craiova n-a cîștigat niciodată „Cupa României* sau „Cupa Balcanică" ION HUNYADI, RADU SABAU, DORIN SABO, com. Mîrșid — Sălaj. Doar în două oraşe din ţară — Bacău şi Bucureşti — func­ţionează licee de fotbal. IONEL, TANASE, Craiova. 1. Ion Dumitru, mijloca­şul Rapidului, s-a născut la 2 ianuarie 1950. A ju­cat numai la Rapid. 2. Portarul Necula Răduca­­nu este căsătorit şi are un băieţel de doi ani. 3. In anul cînd a cîştigat pri­mul său titlu de campioa­nă a ţării, ediţia 1966/1967, echipa Rapid a fost an­trenată de Valentin Stă­­nescu (principal) şi Victor Stănculescu (secund). Iată formaţia de bază care a adus în Giuleşti titlul a­­tît de mult rîvnit : Ră­ducanu - Lupescu, Motroc, Dan, Greavu — Dinu, Ja­­maischi — Năsturescu, Du­­mitriu II, Ion Ionescu, Co­­dreanu. 4. Macri şi N. Georgescu au jucat la Ra­pid pînă in anii 1964—1965. VICTOR STAN, Bicaz. Trimiteţi scrisoarea dv. direct antrenorului Petre Steinbach, pe adresa clu­bului Dinamo, şos. Ştefan cel Mare nr. 7—9, Buc­u­­­reşti. Credem că veţi primi din partea cunoscutului nostru tehnician sfaturi multe şi utile. MIHAI SUHAN, Cluj. Consiliile judeţene pentru educaţie fizică şi sport organizează cursuri pen­tru cei ce vor să devină arbitri. De regulă, viitorii cavaleri ai fluierului sunt selecţionaţi din rîndul ju­cătorilor de fotbal. Pentru a intra în posesia mai multor informaţii adresa­­ţi-vă C.J.E.F.S. Cluj. MARIAN FLANCEA, Con­stanţa. Programul competi­­ţional al echipei noastre reprezentative pe anul 1972 n-a fost întocmit, tocmai pentru că depinde în mare măsură de rezultatele me­ciurilor cu Cehoslovacia şi Ţara Galilor, de calificarea, sau ratarea calificării, tri­colorilor pentru sferturile de finală ale Campionatu­lui Europei, care sunt pro­gramate în primăvara anu­lui viitor. DIN ACTIVITATEA CENTRELOR DE COPII ŞI JUNIORI CIND NE PUTEM DECLARA MULŢUMIŢI ? La virsta de 47 de ani, DU­MITRU PATRAŞCU, fostul portar al Gloriei C.F.R. Galaţi şi Corvinului Hunedoara, pare mereu tinăr, neobosit, chit că amplele i-au albit — poate — prematur. — De cîţi ani sînteţi antre­nor ? l-am întrebat recent. — De 13. Numai la Corvi­nul. La început la juniori, a­­poi la echipa mare şi din nou la juniori. Din anul 1970 mă ocup de centrul de copii şi juniori al Corvinului. — Există la acest centru condiţii optime pentru desfă­şurarea unei activităţi co­respunzătoare ? — Avem la dispoziţie tere­nuri bune : unul gazonat, u­­nul cu iarbă şi unul cu zgură. In această privinţă totul este în regulă. Ne lipsesc insă Nr. 283 DUMITRU PATRAŞCU mingi suficiente şi echipament adecvat grupelor de copii de 8—10 ani şi 10-12 ani. Nu a­­vem nici aparate ajutătoare, pentru efectuarea unei pre­gătiri complexe. Clubul nu ne poate ajuta. Iată de ce cred că F.R.F. ar trebui să ne a­­corde şi nouă o oarecare a­­tenţie. Am aflat apoi, din discuţia avută cu antrenorul Dumitru Pătraşcu, care este ajutat în activitatea sa de Pîrvu Abagiu (răspunde de grupele de co­pii), că, în prezent, în cadrul centrului, îşi perfecţionează pregătirea 94 de jucători îm­părţiţi in patru grupe (8—10 ani, 10—12 ani , 12—14 ani şi 15—17 ani), că an de an aceste grupe sunt împrospătate cu elemente relevate de campio­natele interstrăzi şi cartiere, de diversele competiţii rezer­vate micilor jucători in va­canţe, la care unul dintre cei doi antrenori ai centrului a­­­sistă cu regularitate. — Ce jucători ai centrului au fost promovaţi în rinduri­­le echipei de seniori ? — Ioan Naghi (născut în 1954), component al lotului na­ţional de juniori şi Aurel Cloţec (1­953), ambii fundaşi, Virgil Stoica (1953) şi Nicolae Giurgiu (1953), atacanţi. Tot din centrul nostru au plecat D. Roman (portar) şi FI. Deliu (atacant), în prezent la Mi­nerul Teliuc, A. Mureşan şi Gh Manole (atacanţi) care joacă la Constructorul Hune­doara. Alţi cîţiva dintre ju­niorii centrului nostru promit ascensiuni spre fotbalul de performanţă. Iată cîteva nu­me : fundaşul D. Galan, mij­locaşul D. Tănase, atacantul central C. Puică, extrema stin­gă T. Petac etc. Toţi patru şi încă vreo cîţiva, la fel de talentaţi, se află în atenţia antrenorului echipei de nieri, Eftim Stepan. De alt­fel, cea mai mare satisfacţie pentru noi, cei care lucrăm cu juniorii şi copiii, este aceea de a şti că unul dintre „pro­dusele“ pe care ne-am străduit, ani la rînd, să le finisăm, a îmbrăcat tricoul unei echipe de seniori, că antrenorii divi­zionarelor l­e-au acordat cre­ditul lor, că respectivul, sau respectivii jucători au îndrep­tăţit speranţele. Atunci pu­tem spune şi noi mulţumiţi: „finis coronat opus“. ION VLAD corespondent

Next