Fotbal, iulie-decembrie 1971 (Anul 6, nr. 267-292)
1971-10-27 / nr. 283
T TRGOVIŞTE. Consiliul judeţean pentru educaţie fizica şi sport Dîmboviţa a hotărît reactivizarea colegiului de antrenorifotbal care, în ultimul timp, a existat mai mult cu numele. In şedinţa care a avut loc recent, antrenorii divizionarelor B şi C şi instructorii voluntari ai echipelor din campionatul judeţean şi-au expus punctele de vedere pe marginea planului de activitate întocmit. Cu acelaşi prilej s-a ales şi noul organ de conducere al colegiului : Eugen Popescu — preşedinte, Constantin Iacob — secretar, Ion Unguroiu — cu probleme tehnice. Absenţi nemotivaţi (Virgil Blujdea, Ştefan Bădin, Constantin Rădulescu) au fost sever sancţionaţi, fapt ce dovedeşte hotărîrea acestui colegiu de a da un curs nou, pozitiv, preocupărilor sale de viitor. (Mişu Avam — corespondent). BURGU JIU. Faţă de anii precedenţi, Comisia judeţeană de fotbal este mult mai promptă în analizarea tuturor abaterilor disciplinare. Dintre recentele sancţiuni subliniem pe aceea dictată împotriva lui Nicolae Raţă, instructorul echipei Confecţia Tg. Jiu, pentru atitudine necuviincioasă faţă de conducătorul jocului, avertizarea secţiilor de fotbal Parîngul Novaci şi Gorjul Tg. Jiu pentru deficienţe în organizarea meciurilor pe teren propriu. În acelaşi timp au fost sancţionaţi şi o serie de jucători care au încălcat normele disciplinei competiţionale. (C. Crîngulescu — corespondent). • PLOIEŞTI. De curînd s-a dat startul în campionatul judeţean de fotbal al copiilor şi juniorilor. Actuala ediţie a întrecerii, rezervată copiilor, se va desfăşura pe două categorii de vîrstă. La Ploieşti s-au alcătuit două serii din cite şase echipe. In prima serie participă copii născuţi în 1958 şi mai mici, iar în seria a doua copii născuţi între anii 1956-1957. În centrele din judeţ participă şapte echipe (Băicoi) şi patru echipe (Vălenii de Munte). Sperăm ca şi în acest an întrecerea micilor jucători sa se bucure de aprecieri unanime. (Mihai Sima — corespondent). • TURNU SEVERIN. A patra ediţie a campionatului judeţean de fotbal Mehedinţi a aliniat la start un număr record de echipe : 15. De remarcat faptul că zece dintre acestea sunt din mediul rural, Dunărea Gruia, Tractorul Obîrşia de Cîmp, Constructorul Vînători, Carpaţi Salcia şi Şoimii Bălăcița avînd, pînă în prezent, comportări dintre cele mai frumoase. (Gheorghe Manafu — corespondent).V Pag. 2 ACUZAŢII RECIPROCE Mingi ce iau traiectorii curioase, glezne luxate, întinderi musculare, pseudo-spectacol fotbalistic — iată cîteva dintre „bucuriile“ provocate de starea necorespunzătoare a terenului de fotbal din Cîmpulung Muscel. Şi pe bună dreptate spectatorii acuză zgomotos acţiunile eşuate ale echipelor combatante, stîrnind mîonirea jucătorilor care se străduiesc să ofere un spectacol fotbalistic de calitate. Pornind de la această stare de lucruri, căutînd cauzele care au dus la degradarea terenului, ne-am adresat recent secţiei de fotbal Muscelul U.M.M. (instructor : Ion Teleleu) „beneficiara“ terenului, precum și Clubului sportiv orășenesc (respectiv, metodistului Nicolae Teleleu), care administrează complexul sportiv „23 August*". Răspunsurile au fost cit se poate de... neconvingătoare. Muscelul se plînge de lipsa de grijă a C.S.O. care a lăsat terenul în părăsire , iar C.S.O. motivează starea necorespunzătoare a acestuia, prin continua lui solicitare, gospodarii stadionului neavînd răgazul de a face regazonarea sau reparaţii parţiale. Şi uite aşa, de ani de zile se poartă discuţii, în timp ce terenul se transformă treptat intr-un veritabil maidan. O singură întrebare nu şi-au pus încă cei în cauză : cine pierde în ultimă instanţă din aceste acuzaţii reciproce ? Răspunsul e simplu : fotbalul ! De la o vreme oile şi-au făcut apariţia pe stadion şi pasc impasibile bruma de iarbă ce mai acoperă cîmpul de joc. Poate că gospodarii stadionului se gindesc la o eventuală transformare a terenului, ceea ce ar face ca un viitor articol pe această temă să se intituleze : „Cînd doi se ceartă... ciștigă oile !" PAUL MATEOIU corespondent — Rușine ! Asta-i teren ? Pentru trei firișoare de iarbă, să-mi schilodesc oilel prin gropi ! Desen de AL. CLENCIU PRONOSPORT Pronosticurile noastre la concursul nr. 14 din 31 octombrie 1971 : 1. „D“ Cluj — F.C. ARGEŞ Piteşti 1 2. FARUL Constanţa — JIUL Petroşani I 3. A.S.A. Tg. Mureş — PETROLUL Ploieşti 1 1. „U“ Craiova — STEAGUL ROŞU Bv. 1 5. CRIŞUL Oradea — C.F.R. Cluj 1 6. ATALANTA Bergamo — FIORENTINA 1 7. BOLOGNA — LANEROSSI Vicenza 1 8. MILAN — JUVENTUS Torino lx 9. ROMA — INTERNAZIONALE Milano 1x2 10. SAMPDORIA Genova — CATANZARO 1 11. TORINO — CAGLIARI lx 12. VARESE — NAPOLI lx 13. VERONA MANTOVA ---------------------;------------------------------------------------; \ „PURTĂTORUL DE CUV Mai erau cîteva minute de joc din partida de la Ploieşti dintre Petrolul şi Farul cînd, pe teren şi în tribune, spiritele s-au aprins brusc, unii dintre jucătorii constănţeni nemaipuindu-şi struni nervii, ca urmare atit a faptului că îşi vedeau compromise ultimele şanse de a obţine un rezultat egal în ţaţa petroliştilor, ci — mai ales — a unor semnalizări greşite ale tuşierului E. Călbăjos. La un moment dat, Robert Cosmoc s-a apropiat de tuşă pentru a-şi calma jucătorii dar tribunele l-au apostrofat, subliniem încă o dată, nejustificat. După meci, ne-am îndreptat spre vestiarul Farului pentru a solicita cîteva cuvinte despre joc antrenorului echipei constanţene. Bănuiam că atmosfera din preajma oaspeţilor nu va fi tocmai senină. Surpriza mare a fost însă alta. Cosmoc era supărat dar nu furios. Stoica, Ghirca, Tănase, Antonescu se calmaseră şi ei. Doar un ins, care patrula prin faţa uşii cabinei, pus pe scandal, gesticula şi profera injurii la adresa arbitrilor, spectatorilor, jucătorilor ploieşteni, la adresa tuturor celor care îndrăzneau să se apropie de vestiarul Farului. L-am întrebat pe antrenorul constănţenilor cine este şi în ce calitate devenise... purtătorul de cuvint al echipei. — Am să vă spun eu cine sînt. Nu mi-e frică nici de Dumnezeu ! Şi bătîndu-se cu pumnul în piept s-a recomandat: VASILE PĂCURĂRU. Am aflat apoi cu surprindere că este salariat al Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport — Constanţa, şi că nu făcea parte din delegaţia echipei constanţene !? Cei care-l cunoşteau ne-au rugat să trecem cu vederea peste incident, respectivul fiind în stare de ebrietate. Nu era însă o circumstanţă atenuantă. Ba dimpotrivă. Faptul ii acuza şi mai mult. Pentru că este inadmisibil ca tocmai acum, în perioada cînd se fac mari eforturi pentru instaurarea unui climat de sportivitate pe terenurile de sport, cînd se acţionează prin toate pîrghiile pentru formarea unor sportivi cu o înaltă ţinută cetăţenească, educaţi în spiritul moralei noastre socialiste, repetăm, este inadmisibil ca tocmai un activist sportiv, cum se pretinde a fi Vasile Păcuraru să se prezinte în faţa unor tineri sportivi într-o stare jalnică, să nu-şi poată controla cuvintele, să înjure şi ameninţe ca la uşa cortului. Şi ar fi şi mai inadmisibil dacă, într-o astfel de situaţie, Consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport Constanţa n-ar aplica celui în cauză o sancţiune exemplară. (L.D.). PE TEME EDUCAŢIE CEA MAI FURTUNOASĂ SEDINTA. 28 DE CONFLICTE SUB LUPĂ • RECORDUL... RECORDULUI MEDIAŞ • ECHIPELE DIN SIBIU ÎN... OFSAID! Recent, într-una dintre şedinţele sale săptămînale, subcomisia de disciplină din cadrul Comisiei de fotbal a judeţului Sibiu a avut serios de lucru, dictînd o sumedenie de sancţiuni, ca urmare a unor grave abateri de la disciplina competiţională, săvîrşite de unii jucători şi asociaţii sportive. Astfel, au fost sancţionate cu ultim avertisment conducerile asociaţiilor sportive C.F.R. SIBIU (n-a luat măsuri corespunzătoare de protejare a arbitrilor în timpul şi la sfîrşitul meciurilor), U. P.A. SIBIU (pentru slabă preocupare faţă de juniori ; a fost sancţionat şi instructorul echipei — Al. Rişniţa — care ajunsese un fel de expert in substituirea de jucător: ! ?), METALUL I. O. SIBIU (pentru ţinută necorespunzătoare în teren — echipament uzat, decolorat, neuniform). în furtunoasa şi prelungita sa şedinţă, subcomisia, in acest an ferm hotărită să nu facă nici cel mai inte rabat disciplinei, a analizat cu discernămînt toate abaterile care i-au fost aduse la cunoştinţă, dictînd 28 de pedepse, dintre care şase unor fotbalişti juniori. Pentru grave insulte aduse arbitrilor, Gh. Ocneriu (Textila Mediaş) a fost sancţionat cu 10 etape suspendate . Ion Pătru (C.F.R. Sibiu), intrat în conflict cu publicul spectator, a fost îndepărtat de pe terenurile de sport pînă la primăvară (10 etape suspendare)*, preocupaţi mai mult de lovirea adversarilor decit de joc, I. Nanu şi V. Banciu, ambii de la Avîntul Ciclos şi I.Pop (Textila Cisnădie), s-au văzut nevoiţi să se ocupe cu orice altceva in afară de fotbal, timp de o lună şi jumătate. Adresind arbitrilor cuvinte grele, de maidanagii, St. Szász (Record Mediaş), I. Badea şi I. Lepădat (Textila Mediaş) au fost suspendaţi şi el pe mai multe etape (de la 3, la 6). O atenţie aparte a acordat subcomisia de disciplină cazului echipei RECORD MEDIAŞ care, cu bună ştiinţă, a folosit în jocuri oficiale pe Viorel Făcălău în timp ce acesta era suspendat pe 6 etape. Din această cauză s-a hotărît ca cele trei meciuri în care a apărut jucătorul sancţionat să fie omologate cu 3—0 în favoarea adversarelor întîlnite de Record. In acelaşi timp, V. Făcălău, client mai vechi al subcomisiei de disciplină, a fost exclus din viaţa sportivă.’ Măsurile acestea ar trebui să dea serios de gîndit şi altor asociaţii ca Textila Cisnădie, Avîntul Ciclos şi Textila Mediaş, care nu sunt străine de folosirea unor metode asemănătoare ! Considerăm că , acum, într-o perioadă cînd pe întreg cuprinsul patriei, in toate domeniile de activitate, se desfăşoară o vastă şi intensa activitatea politico-educativă — este de datoria fiecărei asociaţii sportive să-şi concentreze eforturile* să nu scape nici un moment din vedere tocmai acel aspect al preocupărilor lor legat de munca educativă cu sportivii. Ori, din cele relatate mai sus, reiese că la acest capitol, asociaţii ca Record şi Textila din Mediaş, Avîntul Dumos, C.F.R. Sibiu, Textila Cisnădie etc., au rămas corigente. Repercusiunile indiferenţei şi toleranţelor în acest domeniu, după cum s-a văzut, se întorc ca un bumerang tocmai împotriva celor care le-au favorizat. In sport, poate mai mult ca în orice alt domeniu de activitate, acest adevăr este cît se poate de evident. ILIE IONESCU corespondent GHEORGHE MUNTEANU, Braşov. „Citeam recent că Facchetti a bătut recordul lui Caligaris, ajungînd la 60 de selecţionări în reprezentativa Italiei. La noi cine deţine recordul prezenţelor în echipa naţională Iuliu Bodola. A îmbrăcat de 48 de ori tricoul tricolor. Ţinînd cont de vîrsta pe care o au şi numărul de meciuri susţinute de naţionala noastră în ultimul timp, şanse man de a depăşi acest record au Cornel Dinu, Lucescu şi Dumitru. Rămîne de văzut. IOAN BRUDER, Rm. Vîlcea. „Olimpicii noştri au pierdut meciul de la Copenhaga datorită unui nefericit concurs de împrejurări , mă refer la acel autogol din primul minut de joc. Sper însă, ca în partida retur victoria să fie de partea noastră, că echipa se va califica pentru turneul de la München la care aş dori să particip ca susţinător ardent al jucătorilor noştri. Se vor organiza oare excursii cu prilejul Olimpiadei ?“. Desigur. Pentru a vă înscrie va trebui să vă adresaţi Oficiului Naţional de Turism. PETRE NEAGU, com. Izbiceni — Olt. 1. Nu avem o evidenţă exactă a tuturor golurilor marcate de Oblemenco de-a lungul carierei, sale de jucător. Atacantul Universităţii Craiova, se dovedeşte însă, an de an, unul dintre cei mai eficienţi înaintaşi din Divizia A. A fost golgeter în ediţiile 1966/ 1967 (17 goluri) şi 1969/70 (19 goluri). Încă n-a îmbrăcat tricoul echipei naţionale, dar, aşa cum ne spunea recent, la 27 de ani nu-i încă prea tîrziu şi, pentru realizarea acestui vis al său, este hotărît să facă tot posibilul, să se pregătească, sezon de sezon, cu asiduitate. 2. Nu, Universitatea Craiova n-a cîștigat niciodată „Cupa României* sau „Cupa Balcanică" ION HUNYADI, RADU SABAU, DORIN SABO, com. Mîrșid — Sălaj. Doar în două oraşe din ţară — Bacău şi Bucureşti — funcţionează licee de fotbal. IONEL, TANASE, Craiova. 1. Ion Dumitru, mijlocaşul Rapidului, s-a născut la 2 ianuarie 1950. A jucat numai la Rapid. 2. Portarul Necula Răducanu este căsătorit şi are un băieţel de doi ani. 3. In anul cînd a cîştigat primul său titlu de campioană a ţării, ediţia 1966/1967, echipa Rapid a fost antrenată de Valentin Stănescu (principal) şi Victor Stănculescu (secund). Iată formaţia de bază care a adus în Giuleşti titlul atît de mult rîvnit : Răducanu - Lupescu, Motroc, Dan, Greavu — Dinu, Jamaischi — Năsturescu, Dumitriu II, Ion Ionescu, Codreanu. 4. Macri şi N. Georgescu au jucat la Rapid pînă in anii 1964—1965. VICTOR STAN, Bicaz. Trimiteţi scrisoarea dv. direct antrenorului Petre Steinbach, pe adresa clubului Dinamo, şos. Ştefan cel Mare nr. 7—9, Bucureşti. Credem că veţi primi din partea cunoscutului nostru tehnician sfaturi multe şi utile. MIHAI SUHAN, Cluj. Consiliile judeţene pentru educaţie fizică şi sport organizează cursuri pentru cei ce vor să devină arbitri. De regulă, viitorii cavaleri ai fluierului sunt selecţionaţi din rîndul jucătorilor de fotbal. Pentru a intra în posesia mai multor informaţii adresaţi-vă C.J.E.F.S. Cluj. MARIAN FLANCEA, Constanţa. Programul competiţional al echipei noastre reprezentative pe anul 1972 n-a fost întocmit, tocmai pentru că depinde în mare măsură de rezultatele meciurilor cu Cehoslovacia şi Ţara Galilor, de calificarea, sau ratarea calificării, tricolorilor pentru sferturile de finală ale Campionatului Europei, care sunt programate în primăvara anului viitor. DIN ACTIVITATEA CENTRELOR DE COPII ŞI JUNIORI CIND NE PUTEM DECLARA MULŢUMIŢI ? La virsta de 47 de ani, DUMITRU PATRAŞCU, fostul portar al Gloriei C.F.R. Galaţi şi Corvinului Hunedoara, pare mereu tinăr, neobosit, chit că amplele i-au albit — poate — prematur. — De cîţi ani sînteţi antrenor ? l-am întrebat recent. — De 13. Numai la Corvinul. La început la juniori, apoi la echipa mare şi din nou la juniori. Din anul 1970 mă ocup de centrul de copii şi juniori al Corvinului. — Există la acest centru condiţii optime pentru desfăşurarea unei activităţi corespunzătoare ? — Avem la dispoziţie terenuri bune : unul gazonat, unul cu iarbă şi unul cu zgură. In această privinţă totul este în regulă. Ne lipsesc insă Nr. 283 DUMITRU PATRAŞCU mingi suficiente şi echipament adecvat grupelor de copii de 8—10 ani şi 10-12 ani. Nu avem nici aparate ajutătoare, pentru efectuarea unei pregătiri complexe. Clubul nu ne poate ajuta. Iată de ce cred că F.R.F. ar trebui să ne acorde şi nouă o oarecare atenţie. Am aflat apoi, din discuţia avută cu antrenorul Dumitru Pătraşcu, care este ajutat în activitatea sa de Pîrvu Abagiu (răspunde de grupele de copii), că, în prezent, în cadrul centrului, îşi perfecţionează pregătirea 94 de jucători împărţiţi in patru grupe (8—10 ani, 10—12 ani , 12—14 ani şi 15—17 ani), că an de an aceste grupe sunt împrospătate cu elemente relevate de campionatele interstrăzi şi cartiere, de diversele competiţii rezervate micilor jucători in vacanţe, la care unul dintre cei doi antrenori ai centrului asistă cu regularitate. — Ce jucători ai centrului au fost promovaţi în rindurile echipei de seniori ? — Ioan Naghi (născut în 1954), component al lotului naţional de juniori şi Aurel Cloţec (1953), ambii fundaşi, Virgil Stoica (1953) şi Nicolae Giurgiu (1953), atacanţi. Tot din centrul nostru au plecat D. Roman (portar) şi FI. Deliu (atacant), în prezent la Minerul Teliuc, A. Mureşan şi Gh Manole (atacanţi) care joacă la Constructorul Hunedoara. Alţi cîţiva dintre juniorii centrului nostru promit ascensiuni spre fotbalul de performanţă. Iată cîteva nume : fundaşul D. Galan, mijlocaşul D. Tănase, atacantul central C. Puică, extrema stingă T. Petac etc. Toţi patru şi încă vreo cîţiva, la fel de talentaţi, se află în atenţia antrenorului echipei de nieri, Eftim Stepan. De altfel, cea mai mare satisfacţie pentru noi, cei care lucrăm cu juniorii şi copiii, este aceea de a şti că unul dintre „produsele“ pe care ne-am străduit, ani la rînd, să le finisăm, a îmbrăcat tricoul unei echipe de seniori, că antrenorii divizionarelor le-au acordat creditul lor, că respectivul, sau respectivii jucători au îndreptăţit speranţele. Atunci putem spune şi noi mulţumiţi: „finis coronat opus“. ION VLAD corespondent