Frontul Plugarilor, mai 1948 (Anul 4, nr. 957-978)

1948-05-07 / nr. 957

P­AG. 2 T7 Oamenii muncii au sărbătorit Intr’un entuziasm neasemuit primul 1 Mai în Republica Populară Română (Urmare din pag. l-a) junot­iel Apărării Naționali­, prof. Constantin Daicoviciu, ministru adjunct la învățământul Public, Lcar.t.r­ Sălăjert, ministru adjunct la ministerul Sănătății, gen­eral Constantin O. Popascu, șeful Ma­­reluri Stat Major, Corpul Diploma­tc a fost repre­zentat prin d-na : S. I. K.s­tarad­­­ze, ambasadorul U.K..8 S., cu d-na Radonja Golubavici, ambasado­rul Republicii Federative Popu­lare iugoslave, Dimităr Ganev, ambasadorul Republicii Popu­lare Bulgaria, dr. Peregrin Fișe, ambasadorul Cehoslovaciei, cu d-na Eugen Sieli, ministrul Un­gariei, Pi­erre Charpentier, mi­nistrul Franței, Pierre de Sălii, ministrul Elveției, Tadeusz Frid­­zinski, consilier al ambasadei po­loneze, N. Sutov, prin secretar al ambasadei Í­É.S.S., Pedro de Olaz&bel, consilier al ambasadei Argentinei, Knut Anjou, secretar al legației Suediei, Joseph B. Stan­ley, atașat al legației Statelor U­­nite, G. Pauneev, atașat de presă al ambasadei Republicii Populare Bulgaria, general maior M. I. Za­belin și N. Briuhan­ov, căpitan de rangul I precum și atașați mili­tari. Au mai fost prezenți d-nii : Gh. Stoica, vice-președinte al Confederației Generale a Muncii, general V. Dombrowski, primarul genesral al Capitalei, C. Doncea, prim ajutor de primar general al Capitalei. Numeroși membri ai Marii A­­dunări Naționale. Reprezentanți ai înaltelor au­torități civile și militare. Ofițeri, generali și superiori; re­prezentanți ai organizațiilor ob­tești; personalități din lumea cul­turală și socială a Capitalei; re­prezentanții presei române și străine. L­a festivitate au participat de­ asemeni delegați sin­dica­liști din Republica Populară Bulgaria, din Ungaria, Cehoslovacia, Grecia și Albania, precum și ansamblul ar­tistic al Republicii Federative Populare Iugoslave. DEFILEAZĂ ARMATA In NOUA UNIFORMA La ora 9 fanfara militară formată din 600 de ostași in­tonează „Internaționala“. Tot poporul se descoperă și se ri­dică în­ picioare. Se dă apoi onorul la gene­ral. După ce d. General Loco­tenent Alexiu Paul primește raportul, trece în­­ revistă tru­pele. Defilarea este deschisă de armata poporului, scut al de­mocrației și al păcii. Ostașii sunt îmbrăcați în noua uni­formă kaki deschis, cu cend­­­roane albe, purtând toți cisme­­ înalte. Primii defilează jan­darmii- Ei r trec mândri cu pași puternici. Jandarmii democrați apără astăzi într’adevăr ordi­nea și legea. După jandarmi vin în pas cadențat grănicerii cu caschete și epoleți în verde de câmp. Apoi, rând pe rând, într’o dis­ciplină strașnică, in acelaș pas care sdruncină caldarâmul, de­filează ca unul, unități de in­fanterie, de artilerie, de cava­lerie, marină și unități purtate. Absolut toți ostașii sunt îm­brăcați în noua și frumoasa u­­niformă. Ei calcă mândri, fiind­că știu că sunt ostași ai Repu­blicii Populare Române. Po­porul își manifestă din plin bucuria față de armata sa- In ochii acestui popor se citește Sentimentul siguranței- Intr’a­­devăr poporul are un­ scut și -l poate munci liniștit. Defilarea armatei a fost în­cheiată de tancurile cele mai grele și cele mai rapide și de m­aci de avioane care treceau ca fulgerul pe deasupra tribune­lor. TREI MUNCITORII ȘI MUNCITOARELE CARE PRIN MUNCA OARZA IEFTINESC ■ TRAIUL După astași defilează armata muncii din uzine și fabrici, din ateliere, mine și de pe ogoare. Muncitorii și­ muncitoarele în­cep defilarea cu o placardă mare pe care stă scris cu li­tere uriașe: P. M. R. Ei reprezintă forța partidului Muncitoresc Român care este conducătorul popo­­ului spre o viață mai bună. Brațe vânjoase țin mii de steaguri purpurii care fâlfâie ca niște ape repezi. Trece apoi un mare grup ce înfățișează unirea de nesdrun­­cinat a neporului. In acelaș pas braț la braț, strânși uniți, de­filează lacWlă plugari, mun­citori din­ urm­e, textliste, funcționare, ostași, savanți și căr­tur­ari. Ei salută cu pumnul ridicat spre cer. E salutul li­bertății și al democrației. Vin apoi în rânduri groase muncitorii de la marile uzine 23 August. Ei trec mândri cu pas apăsat. Ei au reușit să con­struiască mai multe locomo­tive, eorilcircuir­d astfel la ief­tinirea transportului pe calea ferată. Dar ei nu se culcă pe victoria aceasta. Căci strigă cu glas puternic: „ASTĂZI FACEM LE­­GĂfoiĂfĂT SĂ MUNCIM MAI CU AVÂNT* In acelaș timp trec bravii muncitori de la Grivița-C.F.R. Mulți dintre dânșii țin în brațe copiii cu care au venit la de­filare. Pe placarde mari­ne în­­fățișează munca lor dârză. Ei au reușit să repare mai multe locomotive, să pună alte tre­nuri în circulație și să asigure un bun mers al căilor fera­te. Datorită muncii lor, tarifele pe CFR au fost micșorate. Dea­­semenea dânșii, în cinstea zilei de 1 Mai, au construit o loco­motivă „Pacific“, pe care au dăruit-o Guvernului. Numărul muncitorilor, muncitoarelor și funcționarilor de la CFR este nestăvilit căci dânșii defilează aproape o oră și jumătate. Intre timp ca un fluviu uriaș trec muncitorii din marile și micile uzine metalurgice, de încălțăminte și altele. Cu toții au contribuit la sporirea producției și la ieftenirea vie­ții. Iată acum vin voioase fe­meile care furează în fabricile textile. Ele poartă pe cap bas­male roșii și cântă cu glasuri cristaline- Cântecele lor poves­tesc despre produse și versu­rile lor vorbesc despre mai­ multă pânză. Dar fapta li­r stă mărturie. Fiecare filatură a reușit să dea de două sau de trei ori mai multe­ țesături. Țe­sătoarele își iau angajamentul: „VOM MUNCI ȘI VOM LUPTA SA­­NTARIM REPUBLICA“ Aplauzele care se revarsă spre ele sunt cele mai minunate flori. Iată că acum defilarea se face pe patru coloane dife­rite. Mii și mii de steaguri, zeci de mii de oameni se revarsă ca un fluviu colorat spre piața Generalisimul Stalin. După textiliare vin ceasorni­carii. Ei defilează cu un tablou mare care reprezintă un uriaș ceasornic. In loc de ore sunt sorite cuvintele: „Trăiască 1 Mai“. Limba mare și limba mică sunt formate dintr’un muncitor și un plugar. într’a­­­devăr, în primul rând munci­­­­torul și plugarul, ceas cu ceas duc lupta și munca pentru o viață mai fericită. MEDICII NOȘTRI Pr­in partea dreaptă încep a trece coloane albe. Sunt băr­bați și femei, tineri și vârstnici, îmbrăcați de sus până jos în alb. Sunt medicii și doctorițele, sunt surorile de caritate, sunt oamenii care țin în mâinile lor sănătatea poporului. Ei defi­lează domol, au zâmbetul des­chis pe buze și în ochii lor se oglindește dragostea pentru Republica noastră Populară. Trec a­poi electricienii și constructorii. DEFILEAZĂ BRIGA­DIERII CARI AU FĂ­CUT MINUNI IN MUNCĂ VOLUNTRA Pe la ora I se face pentru câteva clipe liniște. Dar iată că din depărtare străbate un cân­tec ce se apropie și devine pu­ternic. Se aude din ce în ce mai clar un cântec care cu­prinde tot mai mult piața. Cântecul spune: „Noi creștem ca holdele țării“. Da, aceștia care cântă sunt tinerii voluntari. Au costume albastre ca cerul și merg în pas cadențat. Brigadierii! Bravo ! Poporul izbucnește furtunos în aplauze. Se aștern covoare de flori în pașii lor- Sunt tinerii briga­dieri de la sate și orașe. Ei nu poartă pe umeri arme auto­mate, ei n’au în buzunare gre­nade și nici în inimi ură. Ei au pe umeri armele păcii, to­­peți și târnăcoape, au la bu­tonieră flori și în piept inimi care bat puternic pentru pace și fericire. Sunt brigadieri plu­gari ,muncitori și studenți, care a­u muncit voluntar la Agnita­ Botorca, la Maril­a, la Ceanul Mare, sunt tineri și tinere care au muncit la depoul de la Cra­iova, la linia ferată de la Sna­­gov. Brigăzile care au clădit A.P.A.C­ A. au în frunte bri­gada 11 de plugari, brigada fruntașă. Crista ei! Tineretul sătesc e bine re­prezentat la această defilare. Acești flăcăi de la sate au con­struit drumuri prin comuneli lor, au reparat podurile rupte, au plantat pomi, iar pe șantie­re și-au făut datoria, învățând pe deasupra și câte o meserie. Brigadierii defilează cu mici steaguri tricolore și cu flori roșii. Cântecele lor sunt puter­nice, pentru că din piepturile lor țâșnește învingătoare pri­măvara Republicii. Intre timp defilează plugarii îmbrăcați în frumoase costume naționale. Ei trec prin fața tri­bunelor în pași de horă. Lău­tarii cântă și călușarii sunt în­drăciți. Au pasul cadențat și sigur. Ei ridică poporul în pi­cioare și s­târnesc ropote de aplauze. TIPOGRAFII SE CĂR­TURARII Pe partea stângă defilează vrednicii tipografi, bărbații și femeile care tipăresc minuna­tele cărți. Muncitorii tipografi au trudit cu hotărîre ca să ri­dice producția. In vițel de ma­șini, în mirosuri grele de cer­neluri, tipografii au tipărit fru­moasele abecedare ale poporu­lui. Ei astăzi muncesc zi și noapte pentru a tipări cele mai folositoare cărți printre care se găsește și Constituția. După tipografi defilează căr­turarii, scriitorii, ziariștii, poe­ții, artiștii și cântăreții. Oame­nii artei și ai scrisului sunt furtunos aplaudați și au tot dreptul pentru că simt oameni noui, sufletul și condeiul lor, se găsesc în serviciul po­porului. FATA VIITORUL RE­ PUBLICI­I NOASTRE POPULARE Intre timp în partea dinspre tribuna Guvernului încep a se auzi glasuri ca de clopoțel. Fu­gim rapide într’acolo. In co­loane albastre și albe vin vo­ioși, de parcă saltă întrun pi­cior, școlarii dela clasele prima­re până în a opta de liceu. Sunt ca niște fiori. Cu obrajii ru­meni, cu zâmbet de primăvară, copiii aceștia exprimă puterea de mâine a țării. Școlarii cântând strigă lim­pede ca să se audă în toată Republica: „Vom munci, vom învăța Să’ntărim Republica“ In mâinile lor micuțe au stegulețe pe care le flutură încontinuu. Dar fiecare dintre acești copii au păriinți mun­citori, cărturari, plugari, func­ționari. Copiii care defilează atât de sg­lobii, reprezintă po­porul de mâine care va con­duce țara­După școlari defilează spor­tul. Trec prin fața poporului foot­baliști, înnotători, atleți, schiori, luptători, precum și toți sportivii din Capitală. Prin fața tribunelor defilează cam­pionii care au reușit să ne ducă faima până dincolo de hotare. Intre timp trec marile co­loane ale funcționarilor parti­culari și de Stat. Sunt slujbași care-și fac datoria cu cinste­­. Defilarea a fost încheiată de un grup masiv de muncitori care cu toții purtau drapele roșii. La or­a 3 după amiază s-a în­cheiat marea sărbătoare din Capitala Republicei Populare Române. Cind ore a durat de­filarea. A fost sărbătoarea unde și-au dat întâlnire oamenii muncii care trudesc zi și noap­te pentru a face din țara noa­stră o Republică puternică și prosperă. A defilat armata pă­cii care are ca arme strunguri, motoare, răsboaie de țesut, pluguri, tractoare și condeie. Această armată ne asigură o pace trainică și un viitor feri­cit. D. Bărbulescu . Armata Republicii Populare Române, în noua uniformă, defilează la marea sărbătoare de 1 Mai. ­front al Plugarilor. 1­0m Brigada 11 voluntara formata din tineri plugari și condusa de muncitorul Dimofte Ciocan s'a cla­sat prima pe șantierul APACA „CIOCAN ȘI BRIGADA LUI IN FRUNTEA ȘANTIERULUI* Fabrica a fost terminată în cinstea zilei de 1 Mai și se va numi „Gh. Gheorghiu-Dej“ Cu cazmaua și lopata. Fabrica am dat-o gata. De departe se aud strigătele voioase ale brigadierilor. E zi de sărbătoare. Așa după cum au promis brigadierii, fabrica este gata de 1 Mai. Ea înainte de ziua muncii­ BRIGADA 11 DE PLUGAR­­E FRUNTAȘE Iată brigada 11. Aceasta e formată numai din plugari. Au venit din satele lor, să muncească pe șantier. — „Mi-a spus cineva că se face prin muncă voluntară o fabrică mare de care are ne­voie țara și m’am dus și eu. — ne spune Miron Boșoagă, din Vâlcea. Mitrofan Petre care e lân­gă el, adăugă : „Am venit cu drag să ajutăm la recon­strucția țării”. El e de fel din Arsura, județul Fălciu. — Dar brigada 11 este bine cunoscută pe șantier. Tinerii săteni au făcut mi­nuni în muncă. — „Norma era de 2,5 me­tri cubi în 8 ore, dar noi am realizat 3,5 și chiar 4 metri, ne spune Dragostin Constan­tin din Budești-Ilfov”. Abea pot sta de vorbă cu tinerii săteni, căci de jur îm­prejur ceilalți strigau mereu. Noi brigada de țărani Am muncit cu mult elan. Zi și noapte am lucrat Steagul muncii-am câștigat. Brigada 11 este prima pe șantier. A câștigat de 4 ori steagul muncii. De acest lu­cru tinerii săteni sunt foarte mândri. Ciocan și brigada lui Nu din steagul nimănui Dimofte Ciocan e im pumn de om. Muncitor la fabrica Titan, el e conducătorul bri­găzii 11. FABRICA A FOST CLĂDITĂ IN 99.501 ORE Pe șantier au lucrat 1250 de brigadieri care au lucrat 70.924 ore. Numeroase echipe de vo­luntari formate din muncitori, studenți, intelectuali, ostași au venit în timpul liber pe șantier și au lucrat și ei, 18.577 ore voluntar. Lucrarea­­ s-a început la 23 ianuarie 1948, și a fost termi­nată la 28 Aprilie 1948. Ritmul, în care s’a muncit, este uimitor. In mod normal zidirea trebuia să dureze mult mai mult. Bri­g­adierii Astăzi fabrica este dată în funcțiune, în slujba poporului. Clădirea fabricii este mărea­ță. Sunt 4 etaje care vor adă­posti 1300 muncitori. Se vor lucra aici 400.000 de costume de haine pe an. In fața fabricii s’a înălțat o tribună unde vor lua loc înalții oaspeți. In fața tribunei s'au aliniat brigadierii. Sunt îmbrăcați­ în pantaloni și bluze albastre. Unii poartă pe umăr sapa și lopata, la care au legat crengi de verdeață, alții poartă drapele și lozinci. Cu toții sunt veseli și mândri. Sunt nerăbdători să vadă pe Gheorghiu-Dej, primul briga­dier al țării, pe fruntașii rari, citorimii din țara noastră, pe conducătorii Republicii Popu­lare Române. Se aud cântece și strigături. Am muncit și am luptat Steagul muncii am câștigat. Luați exemplu dela noi Și faceți așa și voi”. Se aude un freamăt din de­părtare. Zgomotul se apropie, crește și ajunge aproape de noi ca un tunet. „Gheorghiu - Dej luptător, pentru pace și popor”. Striga­ a­ fost terminată chiar mai rea este reluată de fiecare bri­gadă, de fiecare voluntar și tot câmpul Cotrocenilor răsu­nă ca un singur glas : „Gheor­­­ghiu-Dej luptător, pentru pace și popor”. D. Gh. Gheorghiu-Dej, prim vice­președinte al Consiliului de Miniștri, a sosit pe șantier și este salutat de toți cu bucu­rie, cu însuflețire. Toți briga­dierii salută pe luptătorul ho­­tărît, pe apărătorul, pe prie­tenul tuturor celor ce muncesc cinstit. Sosesc și sunt îndelung aclamați de prim ministru Dr. Petru Groza, d-na ministru Ana Pauker, d-nii miniștrii Vasile Luca, Teohari George­­scu, Bodnăraș și alții. Iată și pe Ion Niculi, muncitorul, ve­chiul luptător de la Iași, care astăzi în regimul democrației populare este membru în înal­tul Prezidiu al Adunării Na­ționale. Sunt conducătorii iubiți ai țării noastre- îndrumătorii cre­dincioși ai muncitorimii de la orașe și sate. Oaspeții pornesc să viziteze fabrica. In acest timp mă a­­mestec printre coloanele de brigadieri, uriașă, au reușit să termine fa­brica în scurtă vreme. Tinerii săteni nu sunt obo­siți. Dimpotrivă. — Plec pentru 5 zile acasă, apoi vreau să mă duc pe alt șantier, ne spune Gristach­e Iancu din Fierbinți-Ufov. La fel ne vorbesc și Alexovici C. din Dudești-Cioplea, Ursu Gh­din Iași, și Pintea Ludovic și Ioniță Gh. din Grevedia. Această dorință a lor ne arată că tinerii săteni sunt ho­­tărîți să lupte alături de tinerii muncitori pentru ca împreună să făurească un traiu mai fe­ricit în Republica Populară Ro­mână. AM ÎNVĂȚAT AICI SA MONTEZ MA­ȘINI —• Am muncit zi și noapte, disciplinat, cu dragoste și iată ce-am realizat — ne spune Marinescu L. arătând cu mândrie fabrica. Vom lupta și mai departe pentru noui rea­lizări. Viața pe șantier a fost foarte bună. Brigadierii au primit vizite din partea artiș­tilor care i-au distrat, au vă­zut filme de cinematograf, s-au plimbat prin oraș. — Eu sunt foarte bucuros, ne spune Gușeală Constantin, din Brănești-Ilfov. Am învă­țat aici să montez mașini. Cu meseria asta voi câștiga bine. * Au luat cuvântul șeful șan­tierului, secretarul U. T. M. și alții. Ultimul a vorbit d. Gh Gheorghiu-Dej, prim-vice-pre­­ședinte al Consiliului de miniș­tri, care a mulțumit brigadie­rilor pentru uriașa muncă de­pusă. In aplauzele și strigătele entuziaste ale tuturor, sunt strigați brigadierii fruntași. D. ministru Gheorghiu-Dej și m­al­ții oaspeți strâng mâna fiecă­rui brigadier.­­Cuvântarea rostită de d G. Gheorghiu-Dej, o publicăm în paginai, l-a a ziarului nostru. Serbarea s’a terminat prin defilarea brigadierilor. In frunte pășește mândră brigadă 11 a tinerilor săteni, prima în muncă pe șantier­ P. Steri­an i SLUJBA ÎNVIERII LA SF. PATRIARHIE !Slujba învierii la Catedrala Patriarhiei a fost oficiată de către Un sobor de înalți prelați în frun­te cu Socot, Patriarh Justinian. Au participat d-nii: Prof­ Dr. Const. I. Farhon, președin­tele Prezidiului Marii Adunări Naționale, Marin Florea Iones­­cu, secretar al Prezidiului Ma­rii Adunări Naționale, precum și d-nii: Stanciu Stoian, mi­nistrul Cultelor, Stelian Tănă­­sescu, ministrul adjunct al A­­facerilor Interne, d. general Mihail Lascăr, ministrul ad­junct al Apărării Naționale, Ion D. Ion, secretar general la Ministerul Finanțelor. A­u mai luat parte deasemeni d-nii: general Victor Dom­brovsky, primarul general Municipiului București, gene­al­ral Dămăceanu, general Teo­dor Petruc, prefectul Poliției Capitalei, general Alexiu Paul, general Stanciu Edmond, ge­neral Alistar, general Ștefă­­nescu Mihai, general Ionescu Grigore, general Odiseu Apos­tol, col. Traian Florescu, co­mandantul Pieții Capitalei. In fața Patriarhiei se afla o companie cu muzică și drapel care a dat onorul. După oficierea serviciului P. S. Locotenent Patriarh Justi­nian și d. general Mihail Las­­căr, ministrul adjunct al Apă­rării Naționale,­ au făcut tru­pei tradiționalele­crări de Paști. A avut apoi loc in palatul Patriarhiei, o recepție in ca­drul căreia a luat cuvântul I­­P.­S. locot. Patriarh Justinian. Ziua presei sovietice (Urmare din pag. l­a) că revoluția masselor munți­­toare. In timpul revoluției din Oc­tombrie, i-a încurajat pe lup­tători, le-a susținut moralul, îndemnându-i să răstoarne re­gimul de asuprire și exploata­re țaristă. ,frauda” n’a fost numai un stegar în lupta îm­potriva țarismului, ci odată cu instaurarea puterii sovietice, a dus o imensă propagandă în opera de reconstrucție a țării, a devenit un instrument de lu­minare și de educare a masse­lor muncitoare, pentru a le ri­dica nivelul politic și cultural. ,,Pravda” a hrănit patriotis­mul luminat al oamenilor sovie­tici, i-a învățat să-și iubească țara și să-și apere cu eroism cuceririle socialiste, amenințate de cotropitorii străini. Dacă ,,Pravda” este veteranul presei sovietice, dacă ea a ju­cat un rol enorm în Revoluția din Octombrie și în opera de reconstrucție din arii sovietice ,dacă și acum puterii este una din cele mai prețuite ga­zete din Uniunea Sovietică, a­ceasta se datorește faptului că reprezintă cu fidelitate și stră­lucire ideile lui Lenin și Stalin. Presa sovietică este însă mult mai bogată și variată, îm­brățișând toate ramurile de ac­tivitate, economică, politică, socială, culturală, teh­nică, ar­tistică, etc. In U.R.S.S. apar nu mai puțin de 7.163 de ziare, cu un tiraj de peste 31 de milioa­­ne de numire, dar toate cu o trăsătură prin care se aseamă­nă: ele slujesc deopotrivă in­teresele poporului. Presa sovietică nu este ca în țările capitaliste, legată de in­teresele unor trusturi, ci apar­ține în întregime poporului, înfățișează năzuințele, realiză­rile și problemele lui. In afară de marile ziare, în­treprinderile, fabricile, uzinele, organizațiile sindicale sau spor­tive, au ziarele lor,­­unde se des­bat chestiunile care privesc în­deaproape massele muncitoare. Presa este un sfătuitor, un luminător al poporului, ajutân­­du-l să dezlege problemele ce i se pun. Nu există un sat, un cătun din cele mai îndepărtate colțuri ale țării, în care să nu răzbată ziarele importante. In Republicile Unionale, prresa a­­pare în limba națională a po­poarelor. Această largă răspândire presei ajută poporului sovietic a să vadă și să înțeleagă realită­țile ce-l înconjoară, îi formea­ză educația și-i ridică nivelul politic și cultural. Presa sovietică nu este însă numai un îndrumător al popoa­relor sovietice, ci al tuturor po­poarelor doritoare de libertate și progres. Exemplul ei de luptă și cu­raj însuflețește toate forțele progresiste din lume. Presa so­vietică a ajutat la demascarea ațâțătorilor la răsboi, ea e ne­clintită în apărarea drepturi­lor și libertăților popoarelor, mobilizând milioane de oameni simpli în slujba unui ideal care este al lumii întregi: pacea și prosperitatea. Iată de ce la sărbătorirea pre­sei sovietice, iau parte cu bu­curie toți oamenii care cred în puterea adevărului și a lumi­nii 83« PATRIOTI GRECI CONDAMNAUi LA MOARTE Atena, 4 (Radar). — FRANCE PRESSE transmite: Ziarul HELLINIKOV VXMA a­­nună că Marți dimineață, au fost executați 115 patrioți în diverse puncte ale Greciei, in afară de cei 25 executați la Atena. Rendis, ministrul Ordinei Pu­blice din guvernul monarho­­fascist a semnat alte 140 ordine de execuție. Numărul condamnaților la moarte se ridică la 830. . Cea dintâi promote de sublocotenenți a Republicii Populare Române Militare, din Republica Populară Română, îmbrăcați în noile unifor­me, tinerii ofițeri ocupau un careu împodobit cu drapele tricolore și roșii, precum și pancarte cu lozinci. La festivitate au luat par­te reprezentanții guvernului și ai oștirii, printre care d-nii: Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne; Emil Bodnăraș, ministrul A­­părării Naționale; Marin Jianu, ministru Adjunct al Afacerilor Interne; general de armată Lascăr Mihail, ministru Adjunct al Apără­rii Naționale ; generali-locol. Popescu Constantin și Dă­măceanu ; generali - maiori Teclu Ia­cob, Drăgănescu, Verdeș, etc. A vorbit de ministru Emil Bodnăraș, precum și ofițeri superiori, după care a urmat defilarea nouilor sublocote­nenți. Vineri» 30 Aprilie, în ca­drul unei mari solemnități a avut loc în Capitală» înălța­rea la gradul de sublocote­---------------- _ nent a primei promoții d­e însă printr’o muncă * elevi» absolvenți ai Ș­coal­ei CÂND REÎNCEP CURSURILE ȘCOLARE Ministerul învățămân­tului Public, comunică următoarele: Cursurile școalelor de orice grad vor reîncepe Miercuri 12 Mai, ora 8 a. m. T FRONTUL PLUGARILOR ORGANIZAȚIA JUDEȚULUI ILFOV AVIZ Biroul Județean al Frontului Pluga­r­ia­lor Ilfov are informații că un anume­­ GHEORGHE TASLAOANU, din București, se prezintă ca membru al Partidului­­ nostru și în această falsă calitate duce în eroare publicul neștiutor, care îi ac­cordă o atenție pe care nu o merită. Aducem la cunoștință tuturor pr­i­­ceasta cale că susnumitul este un im­postor, care caută să se acopere de pre­stigiul Partidului nostru în afacerile ne­cinstite, pe care sub această formă do­rește să se facă. _ . nici Precizăm că acest individ nu a fost și nu este membru al Organizației Frontul Plugarilor,— și nu ne facem soli­dari cu nici una din afacerile lui mur­dare. >♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] »+*•»+♦ [UNK] + ♦ [UNK]++++++ ♦ . 1 Mai 1948. A apărut în limba română „PENTRU PACE TRAINICĂ, PENTRU DEMOCRAȚIE POPULARĂ “ Belgrad. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste și muncitorești. Cuprinde: Spre nouă victorii în lupta pentru pace și democrație. In întâmpinarea zilei de £ Mai. ANA PAUKER: întărirea a­lianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare. DOLORES I BARRURI: Poporul spaniol își continuă lupta. VL. GOMULKA VESLAV: Căile de desvoltare ale miș­carii muncitorești din Polonia. CLEMENT GOTTWALD : Spre nouă sarcini. HARRY POLITT: împotriva uneltirilor ațâțătorilor la război. MATHIAS RAKOSI: Victoria democrației populare în Ungaria. PIETRO ROSSI: Despre alegerile din Italia. LI-SHUN : Lupta poporului chinez pentru independența națională. WILHELM PICK : Congresul poporului german. GIURO SALAI: Succesele clasei muncitoare în con­struirea noua­ Iugoslavia SZAKASITS Al­PAD : 1 Mai reînoit. De vânzare la „Librăria Noastră” Cal. Victoriei nr. 45 și la toate chioșcurile. A sosit deasemenea ediția in limba rusă. .................. LEI 10-Ami GĂRTI NOUI APĂRUTE IN EDITURA CARTEA RUSĂ 99 „ȘTIINȚA PENTRU TOȚI” „Viața și structura cor­pului omenesc" r de A. Malînovski Autorul acestei instructive broșuri descrie părțile funda­mentale ale corpului omenesc și construcția corpului — în funcție de muncă și mediu. StudiInd structura corpului omenesc, savanții pun în prac­tică cunoștințele lor, în folo­sul oamenilor, izbutind să vin­dece bolile, să corecteze nea­junsurile trupului și uneori să înlocuiască chiar organele bolnave. „Al șaselea simț" de V. Nemțov Știința a stabilit o serie de indicii în legătură cu existența unui simț special, bazat pe ac­țiunea undelor electro­magne­­tice. Broșura tratează despre ac­țiunea acestor unde asupra plantelor și animalelor, intro­­ducându-ne în lumea ciudată a unor fenomene ca: accele­rarea subită a creșterii plan­telor, însuflețirea lemnului, etc. „Soarele de pe masă" de W. Ulm Istoria lămpii, povestită de un cunoscător care este în a­­celaș timp și un iscusit peda­gog și un fermecător literat. Prin exemple concrete, se ara­tă evoluția mijloacelor de ilu­minat, de la jocurile primitive până la cele mai perfecționate invenții moderne. O carte pa­sionată, prin felul în care sunt descrise și explicate cele mai noi mijloace de iluminat. u MAREA DE PIATRĂ A apărut în vitrinele librăriilor „Marea de Piatra”, un interesant volum de reportagii, semnat de cunoscutul publicist Horia Liman. Cititorii care au urmărit­­,Contemporanul” au putut să cunoască câteva fragmente din acest volum, în care autorul desvălue un mare ta­lent literar, dublat de un pu­ternic simț de observație. „Marea de Piatră” va constitui o pasionantă și instruc­tivă lectură pentru o literatură însuflețită de dinamism și credință în om și puterile lui creatoare. O mare primejdie: MALARIA Cunoștințe folositoare și practice găsiți în REVISTA HUUR­AT­A­­ DE IGIENA­­­I MEDICI­N­XteO P UXARA* Anul IV Nr. 8­1 Mai 1948 Articole și studii scrise pe înțelesul tuturor tratează despre: Munci și sănătate. — Vorbe înțelepte despre muncă — îndru­mări pentru sănătatea celor ce muncesc­ — Pacostea paludismu­­l ini — Cum ne apărăm de melarie. — Precursorii în lupta contra malariei. •— Distribuția geografică a paludismului în România — Cum se prezintă bolnavii de friguri. Lupta împotriva țânțarilor. — Urina și igiena urinării. — Plante de leac. — Pericolul laptelui falsificat — Desvoltarea copiilor alăptați natural. — Foloasele wanacului și a salatelor verzi. — Informațiuni, de toate, etc. (j M PAGINI MARț LEI 20 j Citiți și răspândiți

Next