Frontul Plugarilor, iunie 1948 (Anul 4, nr. 979-1002)

1948-06-01 / nr. 979

PAG. 2 §♦♦♦♦♦♦»♦»♦» M M M M < «♦♦♦♦»♦*»+♦+■»»+♦+♦♦♦♦♦♦♦♦♦•» IPSAMUN­ERI­I UNOR NOUI ÎNFĂPTUIRI^ 1: A­șezarea treburilor plugărești pe drumul sănătos,” 6­ / la a* i"editării producției și îmbunătățirii vieții" î. " celor ce muncesc, formează grija de căpetenie" și. a conducătorilor noștri. Am văzut încă odată, cu pri­ 3 I Ș­ țejui campaniei de însămânțări din această primăvară; 33 j.-că guvernul nostru n a precupețit nimic, niici strădanii, " f­­­in<d cheltueli, pentru ca ajutorarea plugarilor cu cele­­­­ v trebuitoare să se facă la timp și în cele mai bune 33 «3 condiții ani­ ;3 ! - Numai datorită acestei griji a guvernului și muncii;; 1­3 neobosite a plugarilor, s’a putut îndeplini planul de­­ ■ 13 lucru în această primăvară, mai devreme. 33 ;3 Toate treburile acestea au fost duse la bun sfârșit, 3; ■ • pentru­ că ele au fost făcute cu chibzuială, plănuindu-si 3; "totul încă din toamna trecută. Așa se face un lucru 33 r. gospodăresc, ca in zicala bătrânească . ..vara să-ți faci 3 3 " sanie și iarna cart. " *3 Cum sar fi putut altfel aduce miile de vagoane de" CI semințe din U­R­S­S- și mai ales cum s’ar fi putut­­ ji trimite ele în cele mai depărtate colțuri ale țarii, dacă­­ C­r.mi se plănuiau toate treburile din vreme. Mânat de" ■ " acelaș gând, d- Vasile Vaida, ministrul Agriculturii, a" f­i chemat la București pe toți inginerii agronomi și me­ • ► I­­dicii veterinari, con­ducători de inspectorate și servicii C­C ■; agricole și veterinare județene, pentru ca împreună să­­­ «­­ chibzuiască cele ce avem de făcut de aici încolo­ ;; CC împlinirea multora din lipsurile pe care le au gos- 33 C; podarii, preocupă și pe conducătorii noștri, care chib- C­C "roiesc totul în chip temeinic, spre a ajunge cu bine" ?râul vericic acelea de cuscut Scâ­­rh capăt, " CC ia care grâul a pierit cu totul, S C Acesta e tâlcul adunării ce are loc acuma la Bucu­­r - 3 C­rești, cu conducătorii treburilor plugărești din în- C C­­­­treaga țară. CC v­oi au să chibzuiască împlinirea cât mai bună a­ CC muncilor de recoltarea păioaselor, facerea ogoarelor" ", C de vară, însămânțărilor de toamn­ă și cele din primă- C­C t.­ vara ce vine. ..­­3 Celor «e cunoscători U s’ar părea că odată cu insă- • • 3 Croati­țârile am legat nevoia la gard- Lucrurile nu stau CC .. tocmai așa- De pe acuma trebue să pe gândim și să Ț 3. începeai lucrul pentru repararea mașinilor de secerat, f ■ ’ a batozelor, a tractoarelor ce trebue să lucreze din 2­33 plin la ogoarele de vară* Să luăm măsuri pentru strân­ CC 33 gerea cu grijă a semințelor de sol și trimiterea loir toc. .. satele cu sămânța mai proastă, pentru ca și plugarul" ■ ■lipsit să se bucure de roada sporită pe care o aduc­­­­ 3 C aceste semințe de soi* Tot la această adunare se vor C C 3 3 vedea și greșelile <se s’au făcut în trecut, pentru ca pe 1 1 ■ viitor ele să fie înlăturate. i** Numai așa, cu gândul cel bun ș­i sprijinul conducă- 33 torilor noștri, cu munca fără preget, făcută de noi 2­­ 3 plugarii, vom reuși să mărim producția agricolă și prin T­­ 3 aceasta să ne îmbunătățim viața. A. POPA 1 f>e câmpiile Ka*ak-tsminPu! (U.R.S.S.), unde altădată se întindeau locuri acoperite cu iarbă sălbate­ci, astăzi se găsesc nesfârșite lanuri cu soiuri de grâu, rezidente la­­cestă. In folos cafie vedem * muncitori agricoli care au venit să vadă »ta­ra in care se află ogoarele. Frontul Plaga­rtttif. IMN­E Il­IM­I­ MINI­mmum DE VORBA CU KEA VASILE ILUI TUDOR NEAGU Acum doi ani, pe vremea când grâul începuse sa sloboadă spre mândru, am pornit-o la drum cu un prieten al meu, născut și crescut la oraș. Din gara Chitila, am luat-o dea dreptul peste câmp, pe o potecă ce ducea în comuna Dragomirești, acolo unde ne era ținta. PE LAN­GA NIȘTE LA­­NURI DE NĂPĂDITE PĂIOASE DE MA­TTI­A SĂLBATECĂ Și înăbușite de vol­bura Timpul prielnic pentru plimbare și culoarea galbenă a lanurilor de păioase de primavară, năpădite de rapița sălbatecă, 11 uimise pe prie­tenul meu cu frumusețea lor, — „Ei, numai că, dragă prietne, ce ți se pare frumos, plugarului nu-i este de nici un folos. Aceasta e o semănătură de ovăz, care e acoperită de rapița sălbate­că, cu florile așa de frumoase, dar lui, luându-i cel puțin un sfert din ea. Ia uită-te alături, la lanul de fiind învins de buruiană. Dar din­colo, uite ce pălămidă țanțoșă, par­­că ar fi semănată, nu altceva. Bie­tul grâu, deabia s’a pipernicit de tot, abia dacă mai are curajul să-și arate fața. Vezi tu, cam peste tot unde e­lanul mai nevolnic, mai peste tot, pricina sunt buruenile. Uite, colea volbura cum înnăbușe grâul, Sân­gele voinicului, neghina, toate și-au dat mâna spre a dijmul munca plu­garului. SEMINȚE care pot STA PANĂ LA 6—7 ANI IN PĂMÂNT FĂRĂ SA SE STRICE Tot vorbind de una, de­ alta, iacă dăm și peste Nea Vasile a lui Tudor Neagu, vechi prieten al meu, plugar din­ care­ și Ce mai e nou ? — Iaca ,cu treburile, scăpăm di una, ne ia alta,, că așa-i meseria noastră“, — „Dar ce-i cu ovăzul ăsta ai pildă că pălămidă ia de 6 ori mai d-tale Nea Vasile ? Ai semănat ovăz­i mult decât­ orzul, îndoit cu rapița ?­­ Așa­dar, buruenile cară din pă­„Ce vorbești d-ta, sămânța era J mâni hrana și apa de care au ne­ bob și bob, dar pământul ăsta al meu face burueni. Doar anul trecut am avut porumb pe loc, pe care l-am prășit de trei ori. de nu ve­deai un fir de buruiană. Cum a ieșit în primăvară pustia asta de răpită, eu nu pot să-mi dau seama. Că doar, mă știi d-ta­că eu nu sunt sgârcit cu arătura și fac totdeau­na arătură adâncă. — Apoi, nu-i de­ mirare nea Va­sile, căci sămânța de rapiță sălba­tecă poate sta în pământ până la 6-7 ani, fără să se strice și încol­țește numai atunci când îl vine bine. Și unde mai pui, că un fir de­­ rapiță face până la 1600 semințe. ‘ MARE­A PUTERE DE ÎNMULȚIRE A bu­ruienilor voe lanurile noastre și fac astfel ca recolta să se micșoreze. — D’apoi că nici nu le lăsăm să-și facă de cap, îmi răspunde nea Vasile. Le mai stricăm socotelile cu arăturile de vară și de toamnă. — Așa o fi, îi răspund eu, dar buruenile care ne-au năpădit lanu­rile de păioase ,nu putem să le mai răbdăm, căci ne dojmuesc roada și e păcat de muncă. — In privința asta, tot așa am socotit și eu și mâine am să mă repăd cu copiii și le fac eu de pe­trecanie, la afurisitele astea de bu­rueni. — Apoi, nea Vasile, noi te lăsăm că mai avem o teacă de cale până la sat și să nu uiți zicala: „Buruienie mănâncă dintr’o stra­chină cu plugarul“. V. V. P. Sunt alte burueni care au o „ . .. putere și mai mare. De pildă traista ■ din comuna Dragomirești, a ciobanului, mușețelul și macul, pro­ 1 găleasă. 1 prășea de zor porumbul, a­uc­ift un fir 3S.000-50.00 semințe, i­mperi- fnnt » finut na­vi. Jne te-am găsit nea Vasilei iar știrul poate produce până la ao­tol S­lîi SS 1 milion de semințe într’un an. gineri sovietici sa lucreze Pentru viața lor de tâlhari, buru­­l pentru descoperirea unei calnse mai au și alte însușiri, astfel mașini care să ușureze că pagubba pe care ne-o pricinuesc , munca omului. e Cau»ă%eiTcât potW sa dijmu­l f «a izbândit! Nicăieri­­ască recolta, s­au făcut niște în­ în lume nu s’a mai descope­­rircări anume și s’a găsit că Vn rit o asemenea mașină, lan de grâu neprivit a dat 1.800 kg. 14r dreptul vorbind s’au boabe la hectar, pe când un hectar fîi,_.m­ot.st rim.x mașini pl­in răzor cu celelalte, dar privit, a descoperit «Oua mașini. A dat 2,530 kgr. boabe. CATĂ APA ȘI MATE­RII HRĂNITOARE SUNT FURATE DE LA GURA PLANTELOR CULTIVATE Adunând aceste pagube, d. prof. inginerii sovietici smulge, Traian Săvulescu, vice-președintele treeză și leagă snopii, așa Consiliului nostru de miniștri, a go­­­ țp îndată 86 poate înma­­sti că în 1935, pagubele pe care ga­jj­a recolta și ara­mă­­le-au adus buruenile plugarilor au­­ fost de 0-7 miliarde lei.­­ mântui. , Anul acest pagubele vor fi iarăș! In acest chip se economi­­m ari. 3­sesc brațele de muncă nn Și cum să nu fi așa, nea Vasile,­­t, ț verii tocmai când dacă ne gândim ea buruenile sug , “E. mai multa apă și hrană din pământ j lucrările sunt mai zari­­ decât plantele noastre cultivate. Această mașină noua­ este Așa, un hectar de orz neplivit, suge ín­ 5g 0 pildă de ffrija pe ca- 8,5 vagoane de apă mai mult de­ [e­r au conducătorii Unite In^iie prvește materiile hră­­nii Sovietice de a ușura nitoare­a J­n pământ, s’a găsit de­­ munca plugarilor. Acolo unde s’a încetățenit buruiana, grâul a pierit. Mașina de recoltat in o nouă invenție a muncitorilor sovietic Se știe că recoltatul inui lui este o lucrare foarte mi­na­mimal de smuls unul și altele de bătut și legat unul în snopi. Aceste mașini pot să lu­creze într-un sezon până la 400 hectare. Mașina, descoperită de Statul sprijină pe plugar (Urmare din pag. 1-a) fost­ înființată Societatea­­­e Stat „Romcereal”. Această societate, pusă în slujba ță­rănimii muncitoare, a înlă­turat pe misiți și speculanți, cumpărând direct dela pro­ducător prisosul de cereale, pe care îl plătește la prețul ilei. Făcând schimb de măr­furi, Societatea „Romcereal” exportă cerealele în străină­tate și în schimbul lor gu­vernul aduce bumbac, pân­zeturi, unelte agricole și alte produse trebuitoare gospo­dăriilor țărănești. O pildă vie a folosului, pe care îl are țărănimea de pe urma acestei Societăți de Stat, este uriașa cantitate de bumbac adusă de curând în­ țară și care se distribuie acum la sate. Iată o socoteală simplă care arată profitul pe care îl au țăranii care au vândut prisosul lor de cereale acestei societăți- Pentru 10Í00 kilograme ce­reale plugarul a primit 6­ 500 lei. Un pachet de bumbac îi plătește 2­250 lei și ca atare ii mai rămâne 4.250 lei nu­merar- Țăranii care s’au lă­­comit să vândă cerealele la speculanți au primit 7­500 lei pentru o mie de kilogra­me de cereale, dar în schimb, speculantul îi vinde pachetul de bumbac cu 12.000 lei, a-­n jurul primăriei­ dacă îi mai ia încă 4.500 lei- Iată, dar, care sunt foloa­sele și câștigul pe care îl are plugărimea de pe urma so­cietății de Stat ,,Romoereal”. Țărănimea muneitoare îi în­țelege rostul și desigur îi va sprijini activitatea, pentru a se bucura de roadele bune pe­­ care le dă* O invenție românească O cultură bănoasă este și a­­ceea a sfeclei de zahăr. Este drept că are muncă mai multă decât cultura păioaselor, dar aduce în gospodărie și bani mai mulți­ Plugarii și inginerii români, în dorința de a se spori pro­ducția agricolă, se trudesc zi de zi spre a-și îmbunătăți unelte­le astfel ca munca sa le fie și­­ mai spornică. Aflăm astfel, că inginerul a­­­tronom Dorim Sidorciuc, a in­ventat niște unelte ce se fixea­ză la plug și care atunci când lucrează, taie frunzele cu ca­petele de sus ale sfeclei și scoa­te și sfecla din pămâ­nt. Ră­mâne doar să o adunăm de pe câmp și s’o punem în grămezi­ In acest chip, munnca a 20-25 oameni o pot face numai 2-3 oameni. Această invenție a fost trimisă la Institutul de Cerce­tări Agronomice spre a-și da­­ părerea și apoi să fie pusă în lucru, astfel ca la recolta sfe­clei, aceste unelte să fie la în­demâna plugarilor. n [Him, mii nu STROPIREA DE VARĂ CONTRA PĂDUCHELUI CALIFORNIAN pent­ru a însănătoși pomii năpădiți de păduchele californian (San Jose), mijlocul de căpeștenie este stropirea lor iarna Și vana cu zemuri’i antume făcute. . . Când prin stropirile de iarnă nu s’a putut stârpi îndeajuns păduchele din San José de pie pomi, fie că­­ preparatele au­­ slabe, fie că timpul a fost rece și zeminiia © au înghețat pe poon% se ar face și stropiri de vară. . . Pentru ca stropiniie de viațră să aibă rezultat buc­­e de Brebui­esc făcute în anumit timp: ... „­­­ Larvele sau puiețurl d­in prima înmulțimie, începe sa apățină in Câmpia Dunării, Ardealului și Banatului, dam intre 20 Măi și­­ Iunie iar în regiunile deluroase ale Munteniei si Transilvaniei intre­ 5_i& iunie. Păduchii mamă nasc pueți timp de 40—45 zi­le. Pentru stârnirea pueților, care se naște în țele 45 zile, trebuie­ făcute 3 stropiri: prima la 14—15 zile de la ivirea prpsmaloir la roșii a 2-a la 14—15 zile de la ștropireia întâia și 0 3­ 0 la 14—15 stila de la stropirea 2-a. .­­ Stropirile de vară se fac de obiceiu cu zeamă sub­oc&­clk5&­ subțiată cu apă, punând 2,5—3 litri zeamă de 28—30 graäa­t rie, la 100 litri­­ de apă. „ 1 Atât la Stropirile de iarnă cât și 10 cele de vana, zimaurul trebueisc să îmbăieze bine scoarța, frunzele și fructele pomilor, pentru că numai așa se poate stârpi acest periculos dru!șma h și 1$ vezlor noastre. ” SĂ RĂRIM LANURILE DE FLOAREA SOARELUI BINE ȘI LA TIMP Răritul este o lucrare de seamă care constă în smulgerea sau tăierea plantelor prea dese. Dacă plantele au fost semănate la 70 cm. depărtare între rânduri, ele se răresc la 30 centimetri pe rând. Această lucrare se face can­d plantele au 1-2 perechi de frunze adevărate, ce cea ce corespunde la 9—13 cm­ înălțime iar ca timp, cam la o săptămână după răsărire. Smulgerea sau tăierea plantelor care prisosesc, face ca aerul, lumina și hrana di­n sol să fie mai îndestulătoare pentru plantele ce rămân. Dacă nu fa­cem rănitul, plantele­­ sunt prea dese și recoltele scad cu 35-410 la sută. Dacă întârziem cu taristul nu este bine, deoarece plan­tele se desvoltă mai firave, m­ai subțiri și după rănire nu-șt mai pot reveni d­ecâtt f cânte anevoie.­­Din această pricină recoltele scad cu 13—17 la sută. Deci să rănim lanurile de floarea soare­lui bine și la timp. * I .... ING. I. LUGÜ ! : 1 '^^firpirpițvr asistent I» C, A, & ■ : :i : : k -< ■: Cum arată un plug la care s’au fixat uneltele Inventate de inginerul agronom Dom­ Lidomoulo, Plugul, in forma aceasta este folosit la recoltatul sfeclei și aduce mari economii de muncă. Sarcinile imediate Prin lupta unită a țăranilor primarul ale plugarim­ii (Urmare din pag, l­a) mun­cile câmpului, reparând 7.091 de tracotare, 6.829 pluguri de tractor, 1.059 grape de tractor, 37.860 de­­ semănătoare, 1.662.612 plu­guri cu tracțiune animală, 806.622 grape cu tracțiune animală. Țărănimea muncitoare, în­­ frune cu membrii Partidu­lui Muncitoresc Român și aii Frontului Plugarilor, tre­­bue să vegheze ca repara­rea uneltelor și mașinilor de la centrele de mașini să fie făcută din vreme, împotriva tuturor funcțio­narilor care nu-și fac dato­ria. Ministerul Agriculturii va lua măsuri aspre, Iată, chiar ziele trecute au fost «C09» afară din slujbă mai mulți slujbași de la adminis­trația Fermelor și Stațiuni­lor de Mașini Agricole, ca­re au dat dovadă de ne­cinste și care nu și-au fă­cut datoria. După repararea și pregăt­irea uneltelor și înfăptu­irea muncilor de ocrotire a r­ecoltei, plugarii trebue să tribe grija de a alege la­nurile cu cele mai frumoase culturi, în vederea căpă­­tării unei semințe de cali­tate superioară, pentru în­sămân­ță­rile din toamna a­­nului 1948 și primăvara a­­nului viitor. O altă sarcină, care ține d­e sectorul zootehnic-vete. Irinal, este acela de a în­druma pe țărani în crește­rea animalelor și îmbună­tățirea rasei lor. Pentru a preveni îmbolnăvirea vite­lor, sunt serviciile zooteh­nice datoare să ia măsuri din vreme, având la înde­mână mijloacele necesare în acest scop. Institutul de seruri și vaccinuri de pe lângă Ministerul Agricul­turii, a pus la dispoziție a­­cestor servicii, serurile tre­buitoare împotriva dalacu­­lui. Infecțiile animalelor bolnave de dalac se fac gratuit. In comuna Fundeni- Frunzănești, din județul Il­fov, 474 de animale au fost vaccinate. Această campa­nie va continua și în alte comune,un­de animalele sunt bolnave de dalac, fără a se lua nici o plată de la țărani. împlinirea tuturor acestor sarcini arătate aci, va do­vedi cu tărie că țărănimea este mereu mobilizată în muncă și că a înțeles, după cum a spus d. Vasile Vaida, Ministrul Agriculturii, la conferința de lucru cu șefii serviciilor agricole jude­țene că : „Munca pentru ri­dicarea producției agricole, privind toate ramurile, constitue o parte însem­nată din efortul general de propășire pe baze adus a Republicii Populare Ro­mâne". Așa­dar, lupta pentru bunăstarea poporului este în totu. Alături de munci­torii, care întețesc sforță­rile pentru a produce cât mai multe unelte și mai­ef­­tine, țărănimea noastră conștientă, își va spori și îmbunătăți munca, veghind ca roadele recoltei să fie cele așteptate pentru întă­rirea prosperității țării no­astre. IRONIM ȘERBU PLUGAR!, Citiți și răspândiți Ziarul „Frontul Plutarilor11 necinstit Serafim Colț a fost îndepărtat (Urmare din pag. l­a) coloperativă, altă diată șmecherie cu sămânța, și zi o după zi, paharul s’a umplut- Satul n’a mai putut să rab­de. Țăranii s'au unit cu toții și s’au sfătuit să lupte pen­tru îndepărtarea primăriului necinstit. In fruntea țărani­lor s’au găsit membri ai organizației Frontul Pluga­rilor din comună și ai Par­tidului Muncitoresc Român­ Uniți, ei au mers de s’au plâns la deputații județului­ Deputații, care azi sunt ai poporului, s’au interesat în­deaproape de faptele rele ale primarului din Maxenu și astfel prefectul a iscălit ordinul de destituire a ace­lui slujbaș necinstit-când a fost vorba să se aleagă un nou primar, toți oamenii au rostit un singur nume: Ș­tefania Gomoiescu. emiera aceasta, curajoasă și cinstită, la uzul hotărirei, s’a făcut mică, s’a înroșit și a vrut să zică „nu”. Dar oa­menii au zis tare : — .,Ea să fie primar“. Și ea a fost aleasă primar al­ comunei Maxenu. DE CAND A VENIT EA PRIMAR SE CU­NOAȘTE In­­ primele zile, i-a fost mai greu la primărie, până s’a deprins. Femeia primar, de cum a venit în slujbă, a început muncă serioasă. A început să lucreze în colaborare cu organizațiile Frontul Pluga­rilor și Partidul Muncitoresc Român- Cât timp a stat în scaun primarul tâlhar și dușman, în comună nu s’a făcut nimic pentru folos obștesc. Dar dela 20 Aprilie, de când și-a luat postul în primire această femeie vred­nică, au fost astupate dru­murile de la marginea satu­lui și s’au făcut șanțuri în Abia atunci oamenii și-au dat seama ce înseamnă o gospodărire cin­stită și ce se poate face prin muncă unită-Deasemenea, primărița, împreună cu comitetul gos­podăresc, a întocmit un plan de lucru. In acest fel oame­nii din comună și-au luat an­­gaja­gnen­tul: să repară podul dela Odaia Banului care face parte tot din Maxenu; să repare șoseaua națio­nală, dela punctul Smeeni, până la ieșirea din Maxenu; să facă șanțuri în jurul șoselei; să repare fântâna dela is­lazul comunal; și să refacă podul islazului-Rauim câteva zile când am fost în Maxemnia am stat de vo­rbă cu primărița. — Ei ou ai merge?, — am întrebat-o, — La început mii-a fost, c’am peste mână. Chiaburii Ion­ Pătrănoiu, Ion Stoicescu și Gică Pătrănoiu căutau să-mi bage bețe în roate. Dar nu le-a mers! —' Veți putea să îndepli­niți planul? Și-a taras tulpanul negru pe frunte și ne-a spus: — Trebue să-l îndeplinim. Dară să știți că noi întâi și’­­ntâi viram să curățim coope­rativa de necinstiți. Până n’om pune la cooperativă conducerea poporului, noi nu putem dormi liniștiți. Iată, într’adevăr primări­ța a pus degetul pe rană­ Da, conducerea cooperati­vei din Maxe nu trebue ime­diat schimbată. Deci îndeplinirea planului gospodăresc și schimbarea consiliului de administrație al cooperativei sunt două în­semnate angajamente ce trebuesc duse la îndeplinire fără întârziere. Când am plecat din Ma­xenu am dorit primăriței și comitetului gospodăresc spor lș muncă* Lucrările conferinței cu inspectori regionali și șefii serviciilor agricole județene Lucrările conferinței cu inspectorii regionali și șe­fii serviciilor județene agricole și zootehnice, au con­tinuat în cursul zilei de ari, la liceul horticol de la Bă­­neasa. Au fost date rapoartele asupra felului cum s'a desfășurat campania de însămânțări. In rapoarte s'a cercetat amănunțit activitatea tuturor organelor care au primit răspunderi în­ această campanie agricolă, dela comandamentele ju­dețene până la șefii de sector din comune. Apoi lucrările conferinței au continuat în comisiuni. Au fost alcătuite ș­ase co­misiuni, potrivit probleme­lor ce se pun agriculturii noastre: 1. Cultura mare; 2. Pășuni, fânețe și nutrețuri; 3. Mașini agricole și materiale; 4. Protecția plantelor; 5. Pomicultură și viticul­tură; 6. îndrumarea agricolă.­­ Duminică după amiază, se va ține ședință plena­ră, sub președinția d-lui Vasile Vaida, ministrul A­­griculturii. INFORMAȚII ♦ IN CADRUL ACOR­DULUI ECONOMIC ÎN­CHEIAT CU POLONIA. ’SE AȘTEAPTA SOSIREA UNUI MA­RE TRANSPORT DE COASE, CARE VOR FI ÎMPĂRȚITE PLUGA­RILOR. ♦ In ziua d­e 26 Mai a in­trat î­n țară prin punctul vamal Iași, o cantitate de 238 tone cocs metalurgic, iar prin punctul vamal Ga­lați, 15 tone fontă oțelărie și 50 tone tablă de fier în cadrul acordului încheiat cu Uniunea Sovietică. ♦ Uzinele din Năddag au produs în luna Aprilie cu 700 la sută mai multă tablă­­ zinlcată decât în aceiași lună a anului trecut. VA ♦ IN JUDEȚUL TUTOR VOR LUA FIINȚA CINCI AGENȚII BĂNCII NAȚIONALE, ALE IN COMUNELE BOGDANIȚA, MUGURENI, P­U­E­Ș­T­I, GHIDIGENI ȘI BĂLĂBĂ­NEȘTI­♦ Datorită sforțărilor de­puse de muncitorii de la țe­­sătoria IRTL din Mediaș, au fost puse în funcțiune­­ 62 de războaie, care nu era­u întrebuințate 7 ani. ♦ Muncitorii de la fabrica „■Cimentul“, din Brăila, or­ganizând o întrecere în muncă cu fabrica de ciment din Cernavodă, au reușit să depășească în­ luna Mai pro­ducția din 1938.

Next