Frontul Plugarilor, iunie 1948 (Anul 4, nr. 979-1002)
1948-06-01 / nr. 979
PAG. 2 §♦♦♦♦♦♦»♦»♦» M M M M < «♦♦♦♦»♦*»+♦+■»»+♦+♦♦♦♦♦♦♦♦♦•» IPSAMUNERII UNOR NOUI ÎNFĂPTUIRI^ 1: Așezarea treburilor plugărești pe drumul sănătos,” 6 / la a* i"editării producției și îmbunătățirii vieții" î. " celor ce muncesc, formează grija de căpetenie" și. a conducătorilor noștri. Am văzut încă odată, cu pri 3 I Ș țejui campaniei de însămânțări din această primăvară; 33 j.-că guvernul nostru n a precupețit nimic, niici strădanii, " fin<d cheltueli, pentru ca ajutorarea plugarilor cu cele v trebuitoare să se facă la timp și în cele mai bune 33 «3 condiții ani ;3 ! - Numai datorită acestei griji a guvernului și muncii;; 13 neobosite a plugarilor, s’a putut îndeplini planul de ■ 13 lucru în această primăvară, mai devreme. 33 ;3 Toate treburile acestea au fost duse la bun sfârșit, 3; ■ • pentru că ele au fost făcute cu chibzuială, plănuindu-si 3; "totul încă din toamna trecută. Așa se face un lucru 33 r. gospodăresc, ca in zicala bătrânească . ..vara să-ți faci 3 3 " sanie și iarna cart. " *3 Cum sar fi putut altfel aduce miile de vagoane de" CI semințe din URSS- și mai ales cum s’ar fi putut ji trimite ele în cele mai depărtate colțuri ale țarii, dacă Cr.mi se plănuiau toate treburile din vreme. Mânat de" ■ " acelaș gând, d- Vasile Vaida, ministrul Agriculturii, a" fi chemat la București pe toți inginerii agronomi și me • ► Idicii veterinari, conducători de inspectorate și servicii CC ■; agricole și veterinare județene, pentru ca împreună să « chibzuiască cele ce avem de făcut de aici încolo ;; CC împlinirea multora din lipsurile pe care le au gos- 33 C; podarii, preocupă și pe conducătorii noștri, care chib- CC "roiesc totul în chip temeinic, spre a ajunge cu bine" ?râul vericic acelea de cuscut Scârh capăt, " CC ia care grâul a pierit cu totul, S C Acesta e tâlcul adunării ce are loc acuma la Bucur - 3 Crești, cu conducătorii treburilor plugărești din în- C Ctreaga țară. CC voi au să chibzuiască împlinirea cât mai bună a CC muncilor de recoltarea păioaselor, facerea ogoarelor" ", C de vară, însămânțărilor de toamnă și cele din primă- CC t. vara ce vine. ..3 Celor «e cunoscători U s’ar părea că odată cu insă- • • 3 Croatițârile am legat nevoia la gard- Lucrurile nu stau CC .. tocmai așa- De pe acuma trebue să pe gândim și să Ț 3. începeai lucrul pentru repararea mașinilor de secerat, f ■ ’ a batozelor, a tractoarelor ce trebue să lucreze din 233 plin la ogoarele de vară* Să luăm măsuri pentru strân CC 33 gerea cu grijă a semințelor de sol și trimiterea loir toc. .. satele cu sămânța mai proastă, pentru ca și plugarul" ■ ■lipsit să se bucure de roada sporită pe care o aduc 3 C aceste semințe de soi* Tot la această adunare se vor C C 3 3 vedea și greșelile <se s’au făcut în trecut, pentru ca pe 1 1 ■ viitor ele să fie înlăturate. i** Numai așa, cu gândul cel bun și sprijinul conducă- 33 torilor noștri, cu munca fără preget, făcută de noi 2 3 plugarii, vom reuși să mărim producția agricolă și prin T 3 aceasta să ne îmbunătățim viața. A. POPA 1 f>e câmpiile Ka*ak-tsminPu! (U.R.S.S.), unde altădată se întindeau locuri acoperite cu iarbă sălbateci, astăzi se găsesc nesfârșite lanuri cu soiuri de grâu, rezidente lacestă. In folos cafie vedem * muncitori agricoli care au venit să vadă »tara in care se află ogoarele. Frontul Plagartttif. IMNE IlIMI MINImmum DE VORBA CU KEA VASILE ILUI TUDOR NEAGU Acum doi ani, pe vremea când grâul începuse sa sloboadă spre mândru, am pornit-o la drum cu un prieten al meu, născut și crescut la oraș. Din gara Chitila, am luat-o dea dreptul peste câmp, pe o potecă ce ducea în comuna Dragomirești, acolo unde ne era ținta. PE LANGA NIȘTE LANURI DE NĂPĂDITE PĂIOASE DE MATTIA SĂLBATECĂ Și înăbușite de volbura Timpul prielnic pentru plimbare și culoarea galbenă a lanurilor de păioase de primavară, năpădite de rapița sălbatecă, 11 uimise pe prietenul meu cu frumusețea lor, — „Ei, numai că, dragă prietne, ce ți se pare frumos, plugarului nu-i este de nici un folos. Aceasta e o semănătură de ovăz, care e acoperită de rapița sălbatecă, cu florile așa de frumoase, dar lui, luându-i cel puțin un sfert din ea. Ia uită-te alături, la lanul de fiind învins de buruiană. Dar dincolo, uite ce pălămidă țanțoșă, parcă ar fi semănată, nu altceva. Bietul grâu, deabia s’a pipernicit de tot, abia dacă mai are curajul să-și arate fața. Vezi tu, cam peste tot unde elanul mai nevolnic, mai peste tot, pricina sunt buruenile. Uite, colea volbura cum înnăbușe grâul, Sângele voinicului, neghina, toate și-au dat mâna spre a dijmul munca plugarului. SEMINȚE care pot STA PANĂ LA 6—7 ANI IN PĂMÂNT FĂRĂ SA SE STRICE Tot vorbind de una, de alta, iacă dăm și peste Nea Vasile a lui Tudor Neagu, vechi prieten al meu, plugar din care și Ce mai e nou ? — Iaca ,cu treburile, scăpăm di una, ne ia alta,, că așa-i meseria noastră“, — „Dar ce-i cu ovăzul ăsta ai pildă că pălămidă ia de 6 ori mai d-tale Nea Vasile ? Ai semănat ovăzi mult decât orzul, îndoit cu rapița ? Așadar, buruenile cară din pă„Ce vorbești d-ta, sămânța era J mâni hrana și apa de care au ne bob și bob, dar pământul ăsta al meu face burueni. Doar anul trecut am avut porumb pe loc, pe care l-am prășit de trei ori. de nu vedeai un fir de buruiană. Cum a ieșit în primăvară pustia asta de răpită, eu nu pot să-mi dau seama. Că doar, mă știi d-tacă eu nu sunt sgârcit cu arătura și fac totdeauna arătură adâncă. — Apoi, nu-i de mirare nea Vasile, căci sămânța de rapiță sălbatecă poate sta în pământ până la 6-7 ani, fără să se strice și încolțește numai atunci când îl vine bine. Și unde mai pui, că un fir de rapiță face până la 1600 semințe. ‘ MAREA PUTERE DE ÎNMULȚIRE A buruienilor voe lanurile noastre și fac astfel ca recolta să se micșoreze. — D’apoi că nici nu le lăsăm să-și facă de cap, îmi răspunde nea Vasile. Le mai stricăm socotelile cu arăturile de vară și de toamnă. — Așa o fi, îi răspund eu, dar buruenile care ne-au năpădit lanurile de păioase ,nu putem să le mai răbdăm, căci ne dojmuesc roada și e păcat de muncă. — In privința asta, tot așa am socotit și eu și mâine am să mă repăd cu copiii și le fac eu de petrecanie, la afurisitele astea de burueni. — Apoi, nea Vasile, noi te lăsăm că mai avem o teacă de cale până la sat și să nu uiți zicala: „Buruienie mănâncă dintr’o strachină cu plugarul“. V. V. P. Sunt alte burueni care au o „ . .. putere și mai mare. De pildă traista ■ din comuna Dragomirești, a ciobanului, mușețelul și macul, pro 1 găleasă. 1 prășea de zor porumbul, aucift un fir 3S.000-50.00 semințe, imperi- fnnt » finut navi. Jne te-am găsit nea Vasilei iar știrul poate produce până la aotol Slîi SS 1 milion de semințe într’un an. gineri sovietici sa lucreze Pentru viața lor de tâlhari, burul pentru descoperirea unei calnse mai au și alte însușiri, astfel mașini care să ușureze că pagubba pe care ne-o pricinuesc , munca omului. e Cau»ă%eiTcât potW sa dijmul f «a izbândit! Nicăieriască recolta, sau făcut niște în în lume nu s’a mai descoperircări anume și s’a găsit că Vn rit o asemenea mașină, lan de grâu neprivit a dat 1.800 kg. 14r dreptul vorbind s’au boabe la hectar, pe când un hectar fîi,_.mot.st rim.x mașini plin răzor cu celelalte, dar privit, a descoperit «Oua mașini. A dat 2,530 kgr. boabe. CATĂ APA ȘI MATERII HRĂNITOARE SUNT FURATE DE LA GURA PLANTELOR CULTIVATE Adunând aceste pagube, d. prof. inginerii sovietici smulge, Traian Săvulescu, vice-președintele treeză și leagă snopii, așa Consiliului nostru de miniștri, a go țp îndată 86 poate înmasti că în 1935, pagubele pe care gajja recolta și aramăle-au adus buruenile plugarilor au fost de 0-7 miliarde lei. mântui. , Anul acest pagubele vor fi iarăș! In acest chip se economim ari. 3sesc brațele de muncă nn Și cum să nu fi așa, nea Vasile,t, ț verii tocmai când dacă ne gândim ea buruenile sug , “E. mai multa apă și hrană din pământ j lucrările sunt mai zari decât plantele noastre cultivate. Această mașină noua este Așa, un hectar de orz neplivit, suge ín 5g 0 pildă de ffrija pe ca- 8,5 vagoane de apă mai mult de [er au conducătorii Unite In^iie prvește materiile hrănii Sovietice de a ușura nitoarea Jn pământ, s’a găsit de munca plugarilor. Acolo unde s’a încetățenit buruiana, grâul a pierit. Mașina de recoltat in o nouă invenție a muncitorilor sovietic Se știe că recoltatul inui lui este o lucrare foarte minamimal de smuls unul și altele de bătut și legat unul în snopi. Aceste mașini pot să lucreze într-un sezon până la 400 hectare. Mașina, descoperită de Statul sprijină pe plugar (Urmare din pag. 1-a) fost înființată Societateae Stat „Romcereal”. Această societate, pusă în slujba țărănimii muncitoare, a înlăturat pe misiți și speculanți, cumpărând direct dela producător prisosul de cereale, pe care îl plătește la prețul ilei. Făcând schimb de mărfuri, Societatea „Romcereal” exportă cerealele în străinătate și în schimbul lor guvernul aduce bumbac, pânzeturi, unelte agricole și alte produse trebuitoare gospodăriilor țărănești. O pildă vie a folosului, pe care îl are țărănimea de pe urma acestei Societăți de Stat, este uriașa cantitate de bumbac adusă de curând în țară și care se distribuie acum la sate. Iată o socoteală simplă care arată profitul pe care îl au țăranii care au vândut prisosul lor de cereale acestei societăți- Pentru 10Í00 kilograme cereale plugarul a primit 6 500 lei. Un pachet de bumbac îi plătește 2250 lei și ca atare ii mai rămâne 4.250 lei numerar- Țăranii care s’au lăcomit să vândă cerealele la speculanți au primit 7500 lei pentru o mie de kilograme de cereale, dar în schimb, speculantul îi vinde pachetul de bumbac cu 12.000 lei, a-n jurul primăriei dacă îi mai ia încă 4.500 lei- Iată, dar, care sunt foloasele și câștigul pe care îl are plugărimea de pe urma societății de Stat ,,Romoereal”. Țărănimea muneitoare îi înțelege rostul și desigur îi va sprijini activitatea, pentru a se bucura de roadele bune pe care le dă* O invenție românească O cultură bănoasă este și aceea a sfeclei de zahăr. Este drept că are muncă mai multă decât cultura păioaselor, dar aduce în gospodărie și bani mai mulți Plugarii și inginerii români, în dorința de a se spori producția agricolă, se trudesc zi de zi spre a-și îmbunătăți uneltele astfel ca munca sa le fie și mai spornică. Aflăm astfel, că inginerul atronom Dorim Sidorciuc, a inventat niște unelte ce se fixează la plug și care atunci când lucrează, taie frunzele cu capetele de sus ale sfeclei și scoate și sfecla din pământ. Rămâne doar să o adunăm de pe câmp și s’o punem în grămezi In acest chip, munnca a 20-25 oameni o pot face numai 2-3 oameni. Această invenție a fost trimisă la Institutul de Cercetări Agronomice spre a-și da părerea și apoi să fie pusă în lucru, astfel ca la recolta sfeclei, aceste unelte să fie la îndemâna plugarilor. n [Him, mii nu STROPIREA DE VARĂ CONTRA PĂDUCHELUI CALIFORNIAN pentru a însănătoși pomii năpădiți de păduchele californian (San Jose), mijlocul de căpeștenie este stropirea lor iarna Și vana cu zemuri’i antume făcute. . . Când prin stropirile de iarnă nu s’a putut stârpi îndeajuns păduchele din San José de pie pomi, fie că preparatele au slabe, fie că timpul a fost rece și zeminiia © au înghețat pe poon% se ar face și stropiri de vară. . . Pentru ca stropiniie de viațră să aibă rezultat buce de Brebuiesc făcute în anumit timp: ... „ Larvele sau puiețurl din prima înmulțimie, începe sa apățină in Câmpia Dunării, Ardealului și Banatului, dam intre 20 Măi și Iunie iar în regiunile deluroase ale Munteniei si Transilvaniei intre 5_i& iunie. Păduchii mamă nasc pueți timp de 40—45 zile. Pentru stârnirea pueților, care se naște în țele 45 zile, trebuie făcute 3 stropiri: prima la 14—15 zile de la ivirea prpsmaloir la roșii a 2-a la 14—15 zile de la ștropireia întâia și 0 3 0 la 14—15 stila de la stropirea 2-a. . Stropirile de vară se fac de obiceiu cu zeamă suboc&clk5& subțiată cu apă, punând 2,5—3 litri zeamă de 28—30 graäat rie, la 100 litri de apă. „ 1 Atât la Stropirile de iarnă cât și 10 cele de vana, zimaurul trebueisc să îmbăieze bine scoarța, frunzele și fructele pomilor, pentru că numai așa se poate stârpi acest periculos dru!șma h și 1$ vezlor noastre. ” SĂ RĂRIM LANURILE DE FLOAREA SOARELUI BINE ȘI LA TIMP Răritul este o lucrare de seamă care constă în smulgerea sau tăierea plantelor prea dese. Dacă plantele au fost semănate la 70 cm. depărtare între rânduri, ele se răresc la 30 centimetri pe rând. Această lucrare se face cand plantele au 1-2 perechi de frunze adevărate, ce cea ce corespunde la 9—13 cm înălțime iar ca timp, cam la o săptămână după răsărire. Smulgerea sau tăierea plantelor care prisosesc, face ca aerul, lumina și hrana din sol să fie mai îndestulătoare pentru plantele ce rămân. Dacă nu facem rănitul, plantele sunt prea dese și recoltele scad cu 35-410 la sută. Dacă întârziem cu taristul nu este bine, deoarece plantele se desvoltă mai firave, mai subțiri și după rănire nu-șt mai pot reveni decâtt f cânte anevoie.Din această pricină recoltele scad cu 13—17 la sută. Deci să rănim lanurile de floarea soarelui bine și la timp. * I .... ING. I. LUGÜ ! : 1 '^^firpirpițvr asistent I» C, A, & ■ : :i : : k -< ■: Cum arată un plug la care s’au fixat uneltele Inventate de inginerul agronom Dom Lidomoulo, Plugul, in forma aceasta este folosit la recoltatul sfeclei și aduce mari economii de muncă. Sarcinile imediate Prin lupta unită a țăranilor primarul ale plugarimii (Urmare din pag, la) muncile câmpului, reparând 7.091 de tracotare, 6.829 pluguri de tractor, 1.059 grape de tractor, 37.860 de semănătoare, 1.662.612 pluguri cu tracțiune animală, 806.622 grape cu tracțiune animală. Țărănimea muncitoare, în frune cu membrii Partidului Muncitoresc Român și aii Frontului Plugarilor, trebue să vegheze ca repararea uneltelor și mașinilor de la centrele de mașini să fie făcută din vreme, împotriva tuturor funcționarilor care nu-și fac datoria. Ministerul Agriculturii va lua măsuri aspre, Iată, chiar ziele trecute au fost «C09» afară din slujbă mai mulți slujbași de la administrația Fermelor și Stațiunilor de Mașini Agricole, care au dat dovadă de necinste și care nu și-au făcut datoria. După repararea și pregătirea uneltelor și înfăptuirea muncilor de ocrotire a recoltei, plugarii trebue să tribe grija de a alege lanurile cu cele mai frumoase culturi, în vederea căpătării unei semințe de calitate superioară, pentru însămânțările din toamna anului 1948 și primăvara anului viitor. O altă sarcină, care ține de sectorul zootehnic-vete. Irinal, este acela de a îndruma pe țărani în creșterea animalelor și îmbunătățirea rasei lor. Pentru a preveni îmbolnăvirea vitelor, sunt serviciile zootehnice datoare să ia măsuri din vreme, având la îndemână mijloacele necesare în acest scop. Institutul de seruri și vaccinuri de pe lângă Ministerul Agriculturii, a pus la dispoziție acestor servicii, serurile trebuitoare împotriva dalacului. Infecțiile animalelor bolnave de dalac se fac gratuit. In comuna Fundeni- Frunzănești, din județul Ilfov, 474 de animale au fost vaccinate. Această campanie va continua și în alte comune,unde animalele sunt bolnave de dalac, fără a se lua nici o plată de la țărani. împlinirea tuturor acestor sarcini arătate aci, va dovedi cu tărie că țărănimea este mereu mobilizată în muncă și că a înțeles, după cum a spus d. Vasile Vaida, Ministrul Agriculturii, la conferința de lucru cu șefii serviciilor agricole județene că : „Munca pentru ridicarea producției agricole, privind toate ramurile, constitue o parte însemnată din efortul general de propășire pe baze adus a Republicii Populare Române". Așadar, lupta pentru bunăstarea poporului este în totu. Alături de muncitorii, care întețesc sforțările pentru a produce cât mai multe unelte și maieftine, țărănimea noastră conștientă, își va spori și îmbunătăți munca, veghind ca roadele recoltei să fie cele așteptate pentru întărirea prosperității țării noastre. IRONIM ȘERBU PLUGAR!, Citiți și răspândiți Ziarul „Frontul Plutarilor11 necinstit Serafim Colț a fost îndepărtat (Urmare din pag. la) coloperativă, altă diată șmecherie cu sămânța, și zi o după zi, paharul s’a umplut- Satul n’a mai putut să rabde. Țăranii s'au unit cu toții și s’au sfătuit să lupte pentru îndepărtarea primăriului necinstit. In fruntea țăranilor s’au găsit membri ai organizației Frontul Plugarilor din comună și ai Partidului Muncitoresc Român Uniți, ei au mers de s’au plâns la deputații județului Deputații, care azi sunt ai poporului, s’au interesat îndeaproape de faptele rele ale primarului din Maxenu și astfel prefectul a iscălit ordinul de destituire a acelui slujbaș necinstit-când a fost vorba să se aleagă un nou primar, toți oamenii au rostit un singur nume: Ștefania Gomoiescu. emiera aceasta, curajoasă și cinstită, la uzul hotărirei, s’a făcut mică, s’a înroșit și a vrut să zică „nu”. Dar oamenii au zis tare : — .,Ea să fie primar“. Și ea a fost aleasă primar al comunei Maxenu. DE CAND A VENIT EA PRIMAR SE CUNOAȘTE In primele zile, i-a fost mai greu la primărie, până s’a deprins. Femeia primar, de cum a venit în slujbă, a început muncă serioasă. A început să lucreze în colaborare cu organizațiile Frontul Plugarilor și Partidul Muncitoresc Român- Cât timp a stat în scaun primarul tâlhar și dușman, în comună nu s’a făcut nimic pentru folos obștesc. Dar dela 20 Aprilie, de când și-a luat postul în primire această femeie vrednică, au fost astupate drumurile de la marginea satului și s’au făcut șanțuri în Abia atunci oamenii și-au dat seama ce înseamnă o gospodărire cinstită și ce se poate face prin muncă unită-Deasemenea, primărița, împreună cu comitetul gospodăresc, a întocmit un plan de lucru. In acest fel oamenii din comună și-au luat angajagnentul: să repară podul dela Odaia Banului care face parte tot din Maxenu; să repare șoseaua națională, dela punctul Smeeni, până la ieșirea din Maxenu; să facă șanțuri în jurul șoselei; să repare fântâna dela islazul comunal; și să refacă podul islazului-Rauim câteva zile când am fost în Maxemnia am stat de vorbă cu primărița. — Ei ou ai merge?, — am întrebat-o, — La început mii-a fost, c’am peste mână. Chiaburii Ion Pătrănoiu, Ion Stoicescu și Gică Pătrănoiu căutau să-mi bage bețe în roate. Dar nu le-a mers! —' Veți putea să îndepliniți planul? Și-a taras tulpanul negru pe frunte și ne-a spus: — Trebue să-l îndeplinim. Dară să știți că noi întâi și’ntâi viram să curățim cooperativa de necinstiți. Până n’om pune la cooperativă conducerea poporului, noi nu putem dormi liniștiți. Iată, într’adevăr primărița a pus degetul pe rană Da, conducerea cooperativei din Maxe nu trebue imediat schimbată. Deci îndeplinirea planului gospodăresc și schimbarea consiliului de administrație al cooperativei sunt două însemnate angajamente ce trebuesc duse la îndeplinire fără întârziere. Când am plecat din Maxenu am dorit primăriței și comitetului gospodăresc spor lș muncă* Lucrările conferinței cu inspectori regionali și șefii serviciilor agricole județene Lucrările conferinței cu inspectorii regionali și șefii serviciilor județene agricole și zootehnice, au continuat în cursul zilei de ari, la liceul horticol de la Băneasa. Au fost date rapoartele asupra felului cum s'a desfășurat campania de însămânțări. In rapoarte s'a cercetat amănunțit activitatea tuturor organelor care au primit răspunderi în această campanie agricolă, dela comandamentele județene până la șefii de sector din comune. Apoi lucrările conferinței au continuat în comisiuni. Au fost alcătuite șase comisiuni, potrivit problemelor ce se pun agriculturii noastre: 1. Cultura mare; 2. Pășuni, fânețe și nutrețuri; 3. Mașini agricole și materiale; 4. Protecția plantelor; 5. Pomicultură și viticultură; 6. îndrumarea agricolă. Duminică după amiază, se va ține ședință plenară, sub președinția d-lui Vasile Vaida, ministrul Agriculturii. INFORMAȚII ♦ IN CADRUL ACORDULUI ECONOMIC ÎNCHEIAT CU POLONIA. ’SE AȘTEAPTA SOSIREA UNUI MARE TRANSPORT DE COASE, CARE VOR FI ÎMPĂRȚITE PLUGARILOR. ♦ In ziua de 26 Mai a intrat în țară prin punctul vamal Iași, o cantitate de 238 tone cocs metalurgic, iar prin punctul vamal Galați, 15 tone fontă oțelărie și 50 tone tablă de fier în cadrul acordului încheiat cu Uniunea Sovietică. ♦ Uzinele din Năddag au produs în luna Aprilie cu 700 la sută mai multă tablă zinlcată decât în aceiași lună a anului trecut. VA ♦ IN JUDEȚUL TUTOR VOR LUA FIINȚA CINCI AGENȚII BĂNCII NAȚIONALE, ALE IN COMUNELE BOGDANIȚA, MUGURENI, PUEȘTI, GHIDIGENI ȘI BĂLĂBĂNEȘTI♦ Datorită sforțărilor depuse de muncitorii de la țesătoria IRTL din Mediaș, au fost puse în funcțiune 62 de războaie, care nu erau întrebuințate 7 ani. ♦ Muncitorii de la fabrica „■Cimentul“, din Brăila, organizând o întrecere în muncă cu fabrica de ciment din Cernavodă, au reușit să depășească în luna Mai producția din 1938.