Frontul Plugarilor, august 1948 (Anul 4, nr. 1030-1055)
1948-08-01 / nr. 1030
ftM ft i TUȘEA LUI MOȘ PETREA Moș Petrea îmbătrânise de tot- își petrecea ziua șezând mai în bătaia soarelui când ziua era răcoroasă, mai la umbră când soarele prea tare încălzea, dar se scula și făcea, pe jumătate îndoit, câțiva pași, apoi se întorcea obosit să șadă. Scotea luleaua dintr’un buzunar, totunul din celălalt și trăgea dus pe gânduri. Dar nu apuca să tragă câteva fumuri că și începea să tușească. Această tuse îl cam ținea pe moș Petrea de mult timp de ani de zile moș Petrea tușea și scupia Pe unde apuca. Când era în casă, scuipa pe jos și călca cu piciorul. Când era pe prispă, încerca să scuipe în ogradă și nimerea mai mult pe prispă. Și iarăși călca. Lelea Maria îi tot spunea: „Ea mai lasă moș Petrea mahorca aia. Poate te-o mai lăsa tusea că mi-au asurzit urechile”. Moș Petrea făgăduia și mai se ținea mai nu de cele făgăduite- Dar ce-i descrețea fruntea lui moș Petrea, făcându-l să râdă cu poftă, erau poznele lui Mihuț, singurul băiat a lui badea Gheorghe. Stangula toată ziulica și vorbea pe limba lui păsărească de-ți era mai mare dragul. Și atât îi era de ajuns lui moș Petrea ca să-i placă viața. Deja o vreme însă, se cam schimbaseră lucrurile. Cât era de mic Mihuț, se așeza într’un colțișor și sta liniștit, căzut parcă pe gânduri. Moș Petrea îl îndemna la joacă în fel și chip, dar... nimic. Mihuț încerca parcă să fie ca altă dată, dar se potolea repede, începuse să-și piardă din culorile obrazului și să slăbească. De altminteri, de foamea lui care-i adusese porecla de femeilă, nici Badea Gheorghe, pomeneală, când se întorcea dela muncă, mai mult se întrista decât se înveselea văzând starea băiatului. O fi vreun deochi la mijloc, spunea lelea Maria. Cumetrele vecine îi dădură dreptate. Chemară în grabă pe baba Zinca. Iată baba Zinca cu ale ei, cu tăciunele, cu descântecele și cu niscaiva ierburi. Dar copilului îi mergea rău, începuse să tușească și badea Gheorghe, care ținea la copil ca la ochii din cap, era amărât din cale afară. Spuneau oamenii din sat că, în tot județul Argeș vin echipe de doctori, cu aparate medicale cu raze, deale de se vede ce-i în om, cu doctorii, cu tot ce le trebue și că se opresc în fiecare comună. In aceștia își puse nădejdea badea Gheorghe. Trecură puține zile și echipele de doctori se opriră și în satul său, trăgând la școala comunală. Cei din sat primiseră veste înainte. Toți sătenii fură căutați cu amănuntul. Boale se găsiră în sat mai mult decât ai fi crezut. Mulți gușați, mulți sifilitici, și mulți ofticoși. Când veni rândul lui Mihuț, badea Gheorghe avea inima strânsă. După ce termină medicul căutarea lui Mihuț, cercetă Pe badea Gheorghe, pe lelea Maria și apoi pe moș Petrea. Medicul îl întrebă: — Tușești de mult moșule? — Păi, afurisita asta de lulea domnule doctor. Din pricina ei tușesc— Nu-i cum zici matale moșule zise doctorul. Tușești fiindcă ai ofiică. Și tot tușind și scuipând, ai molipsit copilul. Asta-i boala de care suferă. Acum trebue să-l îngrijim să-l facem sănătos. Doctorul întrebă cu de amănuntul cum se hrănesc, în câte camere locuiesc, unde scuipă. Când află că deși au 2 camere și o tindă, se înghesuie și dorm cu toții într’o cameră, doctorul nu mai poate răbda. — Păi bine oameni buni, — spuse el — Pentru niște velințe, niște ii și niște scoarțe colorate, vă înghesuiți cu toții într’o cameră, unde moș Petrea scuipă zi și noapte și îmbolnăviți copilul? Medicul dădu ordin ca moșul să doarmă singur în cameră. Să nu mai scuipe pe jos, pentru că, explica ei, scuipatul se usucă, devine pulbere, care, frământată de picioare se ridică în aer și pătrunde în plămânul nostru prin respirație. Doctorul îl învăță pe moș Petrea să scuipe numai în scuipătoare și să vie la dispensar pentru tratament Pe Mihuț îl trimise doctorul într’o colonie la munte, din acele făcute de Ministerul Sănătății Pentru copii de vârsta lui. Cu hrana și cu îngrijire bună copilul începu să se înzdrăveneiască și în curând Badea Gheorghe, se va înveseli revăzându-și flăcăul. Toți cei bolnavi de oftică au început a fi îngrijiți de medic și păziți ca să nu îmbolnăvească pe ceilalți săteni. Câțiva bolnavi mai grav, fură duși în spitale, spre binele lor și a familiilor lor- Dr. N. STOICA tJ IGIENA LOCUINȚEI Omul își petrece o bună parte din viață în casă și de aceia casa trebue ținută în cea mai mare curățenie. Curățenia locuinței are mare înrâurire asupra sănătății. Locuința trebue să fie construită astfel încât să fie cât mai mult în bătaia soarelui. Camera în care unii intră soarele, nu e bună de locuit- O zicală românească spune: „Unde nu intră soarele, intră doctorul”. CASELE TREBUESC CONSTRUITE PE USCAT Spre a fi sănătoasă o casă, trerbue să fie construită pe teren uscat. Umezeala înlesnește ivirea molimelor, mai aleas a tuberculozei, iar răceala pătrunde în corp și îl îmbolnăvește. Deci nu e bine să construim case în văile pe unde se scurg apele, unde nu se primenește în deajuns aerul, pe terenuri nisipoase sau prea apropiate de râuri.Camerele să fie cu atât mai mari, cu cât numărul oamenilor care locuesc în aceste camere este mai mare. CE MATERIALE SA FOLOSIM Materialul din care se construește o casă e de mare împartanță. Astfel, temelia trebue făcută cu materiale prin care nu trece umezeala în ziduri. Zidurile vor fi făcute din cărămidă. Cu cât zidul este mai gros, cu atât căldura casei va fi mai bine păstrată iarna și răcoarea, vara. Pereții se văruiesc în alb. Prin vâruiri se face în acelaș timp curățenie și se alungă molimile. Pardoseala se face cu scânduri și alte materiale lemnoase. Dușumeaua este bine să fie vopsită mică și orice gaură cât de astupată. Acoperișul casei se face din ardezie sau țiglă (olane). Tabla ține prea cald vara și iarna prea frig, deci nu e tocmai bună. Curtea să fie încăpătoare și curată- Orice casă sănătoasă trebue să aibă și o grădină cu flori și zarzavaturi. PĂSTRÂND CURĂȚENIA NE APARAM SANATATEA Aerul din casă trebue să fie primenit. De aceia să deschidem cât mai des ferestrele. Gunoaiele împrăștiate la voia întâmplării prim case și curți, strică și aduce bolile- In gunoaie cresc microbii boalelor, muștele, țânțarii, și alte vietăți dăunătoare sănătății noastre ca: șoarecii, șobolanii și gândacii de bucătărie. Acoperiți așadar gunoiul pentru ca muștele să nu poată pătrunde la el!! Lumina să nu fie slabă, tremurătoare, căci în acest caz obosește nervii și strică vedereaîncălzitul cel mai sănătos al odăilor se face cu sobe de cărămidă. Sobele de fier și de tablă, usucă aerul și irită plămânii. Latrina să nu fie aproape fântână- Groapa în care se adună murdăriile, va fi împrejmuită din jur împrejur cu o căsuță de scânduri,, acoperită și văruită cât mai desi cu lapte de var, pe dinăuntru și pe dinafară. Pereții latrinei trebuesc să fie zidiți din ciment, pentru ca murdăriile din ea să nu pătrundă în pământ și de acolo să fie târâte în fântânile din apropiere din care oamenii beau apă. Cele mai grozave boli ca tifosul de mare (rigoarea), ubdiroarea cu sânge, holera și altele, se iau prrin apa de băut în care au pătruns microbii acestor boli. De*. Malaxa Cât timp, ț poate trăi omul ?! Dacă moare de moarte firească, adică dacă moartea nu o pricinuită de boli, de accidenta ci e urmarea slăbirii corpului, ? pricinuită de vânată inaintată, atunci viața omului r [Poate să dureze, după pă? ■rerea unor învățați, chiar X 200 de ani ? învățatul sovietic Bogo ă • moleț vorbește, în cartea sa , „Prelungirea vieții”, de oameni cari s’au apropiat de* această vârstă. Astfel, ungurul Karachi a murit în î ■ vârstă de 185 de ani. In ajunul morții lui, fiul său im*plinise 95 de ani. Tot un Țgurii, Ianoș Pavel și soția ♦ acestuia Sara, au avut o căsnicie care a durat 147 $ de ani. Ianoș a murit la 1721 de ani iar Sara la 184 de •ani. Jenkins din Anglia a murit la 169 de ani. Englezul Thomas Par a trăit 152 ■ de ani. învățatul sovietic ? 1 vorbește și de alți oameni * care au trăit foarte mult,» ► în special oameni din părțile râului Ulac din U. R* S. S. Această regiune e la-* ► ouită de oameni foarte băi strâni. Astfel Fedor Vasilichi a fost căsătorit de 2 ori §și ► a avut deja cele două soții la87 de copii. Putem deci *spune că în anumite împrejurări și respectând anumite reguli pe care știința nu le?cunoaște încă îndeajuns,? , omul poate atinge vârsta de £ 200 ani. Ceea ce știința net învață de pe acum este că,) , respectând sfaturile higier (nu putem prelungi viața. ? ( In Uniunea Sovietică dup . rata mijlocie a vieții a sporit cu 10 ani pentru bărbați* ț și cu 13 ani pentru femei,» ► datorită îmbunătățirii traiului și răspândirii cunoștințelor de higienă intr’un centru «le lapte »| Ministerului Sănătății *********-* ***-*+* Plugarii care au treerat intere miriștea LA FABRICA DE CHERESTEA (Urmare din pag. l a) Dacă bag plugul numai de o palmă, e cu destul folos. Răsfir sămânța de buruiană, iar la toamnă, când ea încolțește, mai trag o arătură bună și-i rup rădăcina. Mușat Nicolae e un plugar vrednic- El ne arată că a făcut desmiriștirea îndată după ce a treerat. — Nu era bine să lăsăm baltă snopii, cum s’a făcut în alte părți și să ne apucăm da muncă dea’ndoaselea. Tot așa au lucrat și Alexandru Zamfir, Tudose Simionescu, Dumitru Munteanu, Petre C Mantu, Ene Mihalache și alții, toți din comuna Bâldana. La Vlăsceni, mai mult oamenii săraci au întors miriștea. Ei cunosc foloasele acestei munci și știu că acolo unde e pus plugul în vara asta la anul pământul dă belșug. Iată că în Vlăsceni au desmiriștit, printre alții, Savu St. Simion care a avut 10 ari» cu grâu, Ion M. N. Radu (25 de arii) și Nicolae Gheorghe (20 arii). Au fost însă și unii din Vlăsceni pe care-i putem da ca exemple de nevrednicie Astfel e Gheorghe Zapifir, om cu avere și cu pământ destul. El a avut 13 pogoane cu grâu și alte pogoane cu alte păioase. Dau nu s’a vrednicit să bagi plugul în miriște. El a treerat și stă acum cu mâinile în sân. Se uită cum se usucă pământul și-i dă târcoale cârciumii. Totdeauna omul sărac își dovedește vrednicia. In plasa Ghergani, o bună parte din oamenii cari au desmiriștit au și pus porumb în arătură. Acum, acest porumb e de o palmă și va da la toamnă o producție bună. Oamenii vor scoate și um ban pe porumbul bun, care va ieși și vor avea și nutreț pentru vite In plasa Ghergani, din județul Dâmbovița, în timp ce 22 de batoze treară grâul din recolta nouă, plugarii muncitori care au predat cotele, întorc miriștele. Ei vin pe câmp la răsăritul soarelui și pleacă spre casă numai atunci când au terminat temeinic munca. i minstru afjunct la Finanțe (Urmare din pag. l a) și a animalelor de reproducție de orice fel, dându-ne astfel posibilitatea refacerii și îmbuntățirii șeptelului. „ S’au redus foarte mult li" '“zile de — produse petrolifere — material lemnos — vite și porci de tăiat, dându-ne astfel posibilitatea ridicării nivelului de traiu al celor ce muncesc cât și a unor exporturi masive și în consecință posibilitatea unor substanțiale importuri de mașini și materii prime pentru echiparea și activarea industriei. S’au mai redus în mod simțitor și livrările de utilaje industriale și petrolifere, dând putință astfel Industriei producătoare de mijloace de producție ar contribue lrntr-o proporție amit nutoare la redepășirea planului de Investiție al Guvernului Republicii Populare Române. Organul guvernamental, Departamentul Livrărilor din Ministerul Finanțelor, iși face un punct de onoare din executarea întocmai a obligațiilor prevăzute in noua Convenție semnată, executând astfel dorința și dispoziția Guvernului Republicii Populare Române. Folosim acest prilej de a mulțumi încă odată Guvernului, poporului ,Partidului Comunist Bolșevic U. R. S. S. și personal, Tov. Stalin pentru grija și prietenia ce poartă poporului nostru. Trăiască marele popor sovietic ! Trăiască prietenia Româno-Sovietică ! Trăiască Generalissimul Stalin, genialul șooducltori* popear« ! Frontul Phigarilor» „VALEA MUREȘULUI“ - TOPUȚA După naționalizare, muncitorii și-au mărit și mai mult eforturile pentru sporirea producției Muncitorii de la fabrica de cherestea ,,Valea Mureșului din Toplița au primit legea naționalizării industriale cu o mare bucurie, înainte de 11 Iunie 1948, munceau în cele mai grele condiții, cu salariile plătite după bunul plac al directorului și lipsiți totodată de orice îngrijire medicală. Acum, după naționalizare, muncitorii primesc salariul la timp. Ei și-au construit, prin muncă voluntară, o baie cu bazin, iar acum clădesc și un cămin cultural. Muncitorii muncesc cu însuflețire și destoinicie în fabrica naționalizată. Prin efort în muncă și prin îmbunătățiri, muncitorii au mărit randamentul cu 4 la sută și au ridicat expedierile la 30 la sută. Tot ei vor pune în curând în funcțiune fabrica de lăzi, care va prelucra lunar 150 metri cubi de cherestea. Mașinile și hala de la depozitul de cherestea sunt în curs de perfecționare, ușurând astfel munca și mărind mai mult randamentul. GH. C- MUREȘ Corespondent O REVISTĂ BUNĂ PENTRU PLUGARI "Ministerul Agriculturii scoate o revistă: „Ogorul nou” în 100.000 exemplare, care are scop îndrumarea plugarilor mici în toate treburile legate de gospodărie. In numărul pe luna Iulie, găsim o mulțime de Învățăminte dintre care cele mai de seamă sunt: — Când și cum se tac« ogorul de vară; — Putința de a avea două recolte îtntr’un an de pe acelaș foc; —■ Cum putem stârpi pirul, «atroul tipăUrajdar — Câteva boale ale cărțoiului; — Cum Se poate obține mai multă hrană pe izlazuri; — Distrugerea cărpușilor la păsări; — Felul cum trebuesc făcute grajdurile de potei. — Fătarea timpurie la oi; — Buruieni de leac. Abonamentul acestei reviste, care apare odată pe lună, este de 100 lei anual și se poate găsi la agentul agricol, la șeful ocolului agricol sau« Ministerul Agriculturii, Radiecfta smisud jBemâ Mau”. ■ iT . ÎNȚĂRCATUL înțărcarea copilului traduc făcută cu multă luare aminte, după povețele medicului. Din pricina nepriceperii cu care se face înțărcarea în lumea satelor și mai ales din cauza timpului nepotrivit în care se face, mulți copii capătă boli din cele mai grave și mor dară mi capătă la timp îngrijirile medicaleînțărcatul copilului se face treptat, între 5 și 9 luni. Nu se ințarcă in lunile calde de vară, ci mai mult primăvara și toamna. De assemenea nu se înțărca un copil bolnav. HRANA COPILULUI DELA 5 LUNI ÎNAINTE Caim din luna 4—5 a începem să dăm porpdlului dela 1—0 linngurițț de zeamă de fructe, după anotimp, spre exemplu, zeamă de roșii, morcovinași sau mere rase. In luna 5-a—6-a mai dăm copilului după fiecare supt 2—1 lingurițe păsat de legume, iar un supt îl înlocuim complect cu o supă de zarzavaturi, la care adăugăm griș, orez sau făină. Dacă copilul are diarie sau dureri de burtă, se subțiază laptele de vacă cu zeamă de legume strecurate. Cam după 2 săptămâni, se înlocuiește și al doilea prânz cu um lapte cu făină sau griș, la care adăugăm zahăr și unt. Vom da într’un număr viitor al „Sănătății Plugarilor’’ rețete după caii se pregătesc aceste mâncăruri La jumătate ceașcă lichid (lapte, lapte subțiat sau apă), ce pun două linguriți și jumătate făină, urna linguriță unt una linguriță zahăr. La 7—8 luni, deci cam la 2—3 săptămâni după ce am înlocuit două supturi, înlocuim un al treilea supt printr’um prânz de păsat de legume. Copilul mic ia puțină zeamă de fructe sau păsat de frunte. La 7 km, putem da și supă de carne din care am înlăturat grăsimea, iar la 8 luni se dă unul până la 2 gălbenușuri pe săptămână, amestecate In păsatul de cartofi Intre 0—12 luci putem da carne sub formă de creer, ficat, apoi carnea de vițel fiartă și tocată, remestecată în supă mai în păr sături CÂND A ÎMPLINIT UN AN Iată cum hrănim copilul de lun an. Dimineața un pahar de lapte cu pesnet, ora 10 păsat de fructe, prânz trei sferturi ceașcă «apă de legume, jumătate ceașcă păsat de cartofi și câteva lingurițe păsat de fructe sau compot. Două ou pe săptămână puțin ficat sau camne tocată în păsături La orele 6 păsat de fructe. Seara o ceașcă lapte cu griș sau făină, păsat de cartofi la care punem în zilele fără carne un gălbenuș de ou. ■ [UNK] [UNK] [UNK] ." .■ [UNK] [UNK] [UNK]aigL"111 "iisau a) Noul născut b) In vârstă de o lună c) La două luni Desvoltarea copilului până la două lumi a) Incapacitatea în orice priv irură. — Capul cade în jos. Pamarea buricului. b) Copilul începe să fie mai puternic. Capul nu e încă bine ținut Rana buricului s’a vindecat. c) Mușchii si unii mai puternici. Capul e mai bine ținut. NEACȘU ION — Comuna Ghimpați. — La îndemnul dumneavoastră de a nu ne sfii și a cere câte un sfat, viu și eu eu o plângere. Iată ce mă împinge să vă scriu. Zilele trecute, niște delegați ai Comitetului de sănătate al comunei mi-au pus în vedere să stric fântâna și să construesc alta, fiindcă, spun dumnealor că nu e sănătoasă? Păi, păcatele mele, de ce să fac alta când aceasta e gata făcută? RĂSPUNSUL NOSTRU. — Să nu crezi prietene Neacșu că acei din comitetul de sănătate îți vor răul. Dimpotrivă. Află că privata când este în apropierea fântânelor, infectează apa acesteia cu microbii celor mai periculoase boli, ca lingoarea, dezinteria și alte boli ale stomacului și mațelor. Așa fiind cazul, pentru ce să nu te pui la adăpost de îmbolnăvire, dumneatale, familia și chiar megieșii care se ajută tot din fântâna aceleiași gospodării? Decât să zaci la pat? Mai bine să muncești, să faci o altă fântână după sfaturile medicului de circumscripție și al comitetului de sănătate. Nu vei fi decât în câștig, căci cel mai de preț lucru al omului este tot sănătatea. ★ DOI FLĂCĂI. — Am stat mult la cumpănă ca să îndrăznim să vi scriem. Nu știm dacă și pentru necazul notru o să aveți sfaturi, fiindcă noi am dat de o pacoste. Socoteam că va trece boala de la sine și nu ne-am arătat sanitarului. RĂSPUNSUL NOSTRU. — Ce rău ați făcut că nu v-ați arătat oficiantului sanitar imediat, după ce ați observat rana. Deși nu o putem vedea prin... scrisoare, vă răspundem că poate fi vorba de o boală venerică. Dacă o dostoriiți imediat cu leacurile cari vi le va da medicul la dispensar, atunci o să fiți iar sănătoși, daci însă lăsați așa, boala poate să te complice, lăsând urme pe toată viața. Medicul va examina rana și va spune cu preciziune dacă e vorba de un șancăr moale (boală ușoară) sau șancăr tare, (boală grea), care este începutul sfrendei (sifilisul, sângele stricat). Deci fără zăbavă, dragi flăcăi, duceți-vă la dispensar unde veți găsi lecuirea. Iar pe viitor să ascultați de sfaturile medicului, pentru a vă pune la adăpost de aceste îmbolnăviri care nu sunt rușinoase, dar sunt periculoase pentru sănătatea voastră și a familiilor voastre. Dr. V. CORENTIN ************ * ***** SA AJUTAM POPORUL GREC IN LUPTA SA EROICA PENTRU PACE. DEMOCRAȚIE $1 INDEPENDENTA NAȚIONALA (Urmare din pag. l a) Anglo - americanii n’au venit în Grecia ca s'o elibereze, ci au venit cu gândul s'o ocupe și să facă din ea o fortăreață militară a lor, de pe care să atace democrațiile de tip nou și Uniunea Sovietică. Aceasta înseamnă că dușmanii poporului grec, cercurile imperialiste anglo-americane sunt și dușmanii poporului român. Ei au susținut rămășițele fasciste și cercurile reacționare de la noi, cu scopul de a face și din țara noastră un fel de semicolonie cum a fost în trecut și cum au reușit să facă din țări, cari altădată au fost libere și democratice ca Franța, Belgia, Olanda și altele. Succesele obținute de armata Greciei libere sunt succese în lupta pentru pacea și liniștea popoarelor. Sprijinind guvernul democratic și eroica sa armată, de sub conducerea generalului Markos, sprijinim pacea și întărim rezistența poporului grec, care luptă de aproape patru ani împotriva cotropitorilor și asupritorilor de popoare, imperialiștii anglo-americani. Avioanele, tunurile și mitralierele cu cari cercurile imperialiste înarmează pe morwarho-fasciștii greci, au făcut ca multe sate ale Greciei libere să fie distruse, mii de femei și copii să rămână fără hrană, fără îmbrăcăminte, fără adăpost. Noi avem datoria sfântă să ajutăm cu hrană, îmbrăcăminte, bani și adăpost victimele tunurilor și avioanelor americane. Putem ajuta copiii greci, femeile și pe toți cei cari au de înfruntat urgia bombardamentelor. Partea cea mai conștientă a poporului nostru, muncitorimea, a contribuit până acum cu 82 la sută din tot ce s'a strâns din țara noastră pentru ajutorarea poporului grec. E nevoie să intervină și țărănimea noastră cu un ajutor frățesc, pentru bravul și eroicul popor grec Să nu rămână sat, comună, reședință de plasă sau județ, în care să nu fie comitet de plugari și plugărițe și care să nu se ocupe cu strângerea ajutoarelor pentru poporul grec. Să dea fiecare ce poate și ce-l îndeamnă conștiința. O strachină de grâu sau de porumb, o mână de lână, o haină caldă, o căciulă, o pereche de ciorapi, toate fiind de folos pentru țăranii greci care și-au văzut casele și gospodăriile rase de pe suprafața pământului de bombele și incendiile, provocate de avioanele trimise de cercurile imperialiste anglo-americane. Ajutând pe bravii și eroicii luptători ai Greciei democratice, întărim lagărul păcii și manifestăm solidaritatea noastră cu toate popoarele lumii care luptă împotriva imperialiștilor anglo-americani, provocatori de noul focare de războaie. CONSTANTIN AGIU deputat s-