Frontul Plugarilor, septembrie 1948 (Anul 4, nr. 1056-1081)

1948-09-01 / nr. 1056

FAG. I IN PRAGUL NOULUI AN ȘCOLAR Ministerul învățământului Public « dați publici­tății va cuminicat in legătură­ cu deschiderea noului an școlar. Acest comunicat programează deschiderea tuturor școlilor,examenele de corigență» examenele de admitere, bacalaureatul. Desigur că aceste lucruri nu au mare importanță pentru un om care nu trăește v­ața fecalei, dar pentru utn părinte cu mai mulți copii la școală sau pentru un dascăl« toate acestea sunt de o naseom­ătete deosebită, la primul rând, anunțarea la timp a acestor fapte școlare dă putință școlarilor să se pregătească cu mai uautii grijă pentru examene» iar părinților să­i Lo­­grijka'#ca din timp de cete trebuitoare copilului la în­­ceperea școlii. Având toate acestea la îndemână, elevii pornesc cu mai mult spor la muncă, mai ales că va­­rientța școlară i-a m­amat m noi terțe de muncă* in al doilea rând» acest program ține tresa în mintea dascălilor» mai alea­te aceea a directorilor de școli, grija pe care trebu« «o poarte ca localul de școală și mobilierul «A fie te perfectă stare de curățenie și funcționare. Să nu mai existe» ca altă dată, prelun­girea curățeniei o Intel «au chiar două, după deschi­derea anului școlar. Acest lucru era cât se poate de dăunător învățăturii, întrucât aceasta nu­u putea tecu­te bune coaun­ț­mi matahale; elevii nu aveau timpul trebuitor ca să-și însușească cunoștinței ne* csmros cuprinse în programă de învățământ. . Este adevărat că acum autoritățile comunale si școlare au făcut m­resteri mari directorilor ca aceștia să aibă din timp lemnele și banii necesari reparațiilor si cuve țdtiiei Das, dacă pa­ste carea acestea sunt mici te raport cu reparațiile ca trebu­sc făcute, este bine ca plugarii să pusă mână dela mână, unii muncind cu tații­le lor, «fiii cu căruța și vitei» lor, să care mate* rtaseia trohultoare, pentru­m reparația școcdei te fia tetotenată te receputel­andini școlar. Atașai ai cfei plugarii 1 voș ajuta și vor putea con­tribui 2« ridicarea nivelului cultural al fiilor lor. Este bine să-ți «mi»tea»că fiecare dintre noi con­dițiunile proaste te c are am învățat te deschidem abecedarul, când plouă te scoală, când fumul sobelor nenorocite m stoica vedere ® și când mergeam cu brațul ide co~­­ ««ai «ta­ixaiumb, pentru ca domnul învățător să ne tocSheWi­goba» $1 putem scrie și noi măcar două­­ rânduri v­a tabla cea de piatră* Cine dintre noi ar mai dori ca a învețe și «opui noștri la fel? Nimeni î­n ce»i?eea revăță­torii, directorul împreună cu să­tenii, tei ia toate teisorica «îl» vreme, pentru că școala te fla țțria foto» caemtom Malul școlar. j . jr^ ISkm Tudor MAj'K#rafflX&9FMYBUSnOT*vMEN­N­f airiMHiti; 1-1*4 > REGRADAREA LITERATURII PENTRU COPII IN ȚĂRILE IMPERIALISTE Scriind în „Contemporanul” despre urmările nefaste ale li­teraturii pentru copii în țările apusene, d. Victor Adrian face o serie de constatări foarte triste din care extragem: „In aproape toate anchetele întreprinse în apus cu privire la cauzele actualei probleme a copiilor delicvenți, s’a ajuns la o constatare comună: cine­matograful și publicațiile pen­tru copii constitue cauza ime­diată a marei majorități a de­lictelor minorilor. Nu arare­ori presa franceză publică is­prăviie cudarei sau cutărei bande, pe care o conduce de pildă Jimmy-T­eroarea. Lipsită de un control efec­tiv din partea statului, respec­tiv al forurilor răspunzătoare pentru educație, dar ajănate în schimb de cele mai lipsite de scrupule interese comercia­le,, redacțiile acestor publicații pentru copii — broșuri sau re­viste — își fac un punct de onoare din numărul milioane­lor de exemplare. Literatura pentru copii devine ea însăși câmpul unor interese de clasă. De la tendința de prezentare a celor bogați drept „u­șa lăsați de la Dumnezeu” și a celor să­raci, capabili să devină bogați prin muncă asiduă și puțin no­roc (mai ales prin căsătorie), literatura aceasta trece la în­demnuri agresive care au un caracter vădit de diversiune de la lupta împotriva exploa­tării”. preocuparea pentru educația copiilor în țara noastră, în spi­rit realist științific, trebui să ne îndemne să creem o litera­tură sănătoasă pentru copiii «oftrt, n începe campania ! DE FfflUCAREA ZAHĂRULUI­ ­ Campania pemisj­a fabrica­rea zahărului încă >n anul a­­cesta mai devrem­e ca în alți ani. Timpul favora­bil a făcut ca sfecla de zahăr să ajungă la maturitate mici curând. Reprezentanți ai Centralei Industriale, a Zahărului au plecat pe teren pi­sanii a ve­rifica dacă inși/hilu­țiile fabri­cilor sunt pus­­e l­a punct și dacă s’au luat/ to ate măsu­rile pentru o bun­ă desfășu­rare a campaniei de fabri­care a zahărului. In unele județe a și înce­put colectarea și trimiterea sfeclei la fabrici. Astfel la Freidorf și Arad a început recepția sfeclei de zahăr în ziua de 28 August 1948. Se fac acum primele pro­ba de prelucrare. Până în 10 zile va începe fabricarea za­hărului, din plin. SE DESCHID ȘCOLI DE CALIFICARE FILTRU TRACTORIȘTI (țJr/ivire din pag. l-a) .­ ILâSindii: 4 clase primare. ¥ 'paindidații vor fi supuși ,vyinj și examen medical. Ad­■mî­ri­rea se face fără alte tr­a Xem­tene. fk Caindidații admiși vor fÎȘ­­ vme următoarele acte» I Certificat de naștere­ Certificat de 4 clase pri­mare: Certificat de bună purtare eliberat de primă­­■ [UNK]­rie: Livret militar și cazier judiciar (pentru candidații cu vârsta 23-2T ani). 5. întreținere­ate­rior Idte 9» m cursurilor. Elevii vor trebui să aducă cu ei schimburi și îmbrăcăminte de lamă. La terminarea complectă a cursurilor, în urma unui e­­xamen, absolvenții vor fi angajați la Instituțiile de Stat: A. F. S. M. (Fer­me și stațiuni de mașini) și La Direcțiile Agricole Jude­țene, Ocoale Agricole și pri­mării. Informațiuni suplimenta­­re se vor lua de la unitățile A.F.S.M. (Ferme și Sta­țiuni de mașini), la Direc­țiile Agricole Județene» la Ocoale!» ’Agriceo« și la Pti* nAxtti ^ % T Frontul Plugarilor PRIN REFORMA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SE ÎNTEMEIAZĂ NOUA ȘCOALĂ A POPORULUI Se va înlătura pentru totdeauna neștiința de carte Prin lupta clasei muncitoare, au avut loc în țara noastră mari și adânci prefaceri de ordin po­­litic, economic și social. Clasa muncitoare, smulgând puterea din mâinile burgheze­­moșierimii, a devenit forța con­ducătoare a democrației noas­tre populare. Odată cu marile reforme de­ ordin economic, era necesar să se treacă la adânci prefaceri și în ceea ce privește Învățământul, pentru a se ridica și nivelul cul­tural al poporului muncitor, D. Gh. Vasin­chi, ministrul In­­vățământului Public, vorbind despre vechea școală burghezo­moșierească, a spus: „Nivelul scăzut al culturii poporului nos­­tru, precum și milioanele de a­­nalfabeți dovedesc că regimurile trecute nu s’au ocupat de pro­blema învățământului, corespun­­zător intereselor poporului”. Pentru a vedea ce mare preț pune noua reformă a învăță­mântului­­ pe această problemă, e­ de ajuns să arătăm că art. 2 din lege pune ca primă sarcină vii­toarei școli: „înlăturarea neștiin­­ței de carte și lărgirea și dem­o­­cratizarea învățământului de bază, pentru a cuprinde pe toți copiii de vârstă școlară, precum și pe neștiutorii de carte". Lecția practică iatrva a­telier de gospodărie O MOȘTENIRE GREA învățământul public a fost întemeiat în țara noastră de scurtă vreme. De abia după revoluția de la 1848 și după lovitura de stat de la 1864, învățământul capătă o for­mă oficială prin aplicarea primei legi școlare, care pre­vedea învățământul obliga­toriu și gratuit. Acest învă­țământ s’a născut ca o bi­ruință a țărănimii în lupta dusă pentru pământ și liber­tate. Am putea spune că pri­mul învățământ gratuit și o­­bligatoriu s’a născut ca o consecință a primei împro­prietăriri. Așa s’a trecut dela învățământul cu caracter bi­sericesc și particular dinain­te de revoluție, la învăță­mântul public și gratuit din școala burgheză. Școala burgheză a devenit un instrument în mâna cla­sei stăpânitoare. Adevărata istorie a țării noastre poartă în sine un lanț de lupte ale țărănimii pentru pământ și libertate, care au fost întotdeauna înăbușite tn sânge, iar, a­­tunci când țărănimea a reu­șit să obțină împroprietăriri, acestea au fost făcute în a la fel încât efectul lor a fost de o cartă durată, deoa­rece, prin jaf și cămătărie, moșierimea și burghezia au intrat din nou în posesia a­­c­es­tor pământuri. Numărul adevărat al ne­știutorilor de carte a putut fi cunoscut deabia acum, de­oarece regimurile burgheze­­moșierești ascundeau reali­tățile. ANALFABETISMUL. O PLAGA SOCIALA E de ajuns să amintim că între anii 1931—1938, consi­derată perioadă de apogeu a școalei burgheze, țara noas­tră era în fruntea țărilor înapoie, cu un procent de 50 la sută de analfabeți. Dintr-o socoteală sumară f­ăcută pentru această perioa­dă, a rezultat că ne-ar fi trebuit aproape 3.000 de ani pentru a putea cuprinde toți copiii în vârstă de 5—7 ani în grădinițe de copii Trebue să amintim deasemeni că, în acea perioadă, deși numărul copiilor era în continuă creș­tere, numărul celor înscriși în școală descreștea din ce în ce mai mult, rămânând în afara școlii o mare massă de tineret, formată în­ marea sa majoritate din fiii celor MICITO1 DE LA FABRICA E SPIRT DIN GHERLA PRODUC AZI DE TREI ORI ȘI JUNI. MAI MULT CA ÎNAINTE DE RĂZBOI La fabrica de spirt din Gherla, muncitorii îndru­a­mați de Organizația de bază Partidului Muncitoresc Român, lucrează neosteniți pentru ridicarea producției. In special după naționali­zarea întreprinderii, efortu­rile muncitorilor au dat roa­de tot mai bune. Organi­­zân­du-și­­ mica cu socotea­vații și îmbunătățiri mașini­lor, producția a sporit și prețul de cost a fost redus, realizându-se mari economii de materie primă și com­bustibil. Datorită acestor îmbună­tățiri în muncă și a efortu­rilor depuse s’a realizat o producția de 3 ani și jumă­tate“ nai «axa aa­te IMS. ce munceau din greu. Iată deci că nu a fost în­tâmplătoare politica școlară dusă de regimurile burghe­­zo-moșierești. Mizeria și ne­știința de carte aveau meni­rea să demobilizeze lupta pentru pământ și libertatea țăranilor, pentru ca astfel moșierii și burghezii să-și a­­sigure dominația și posibili­tatea de exploatare UN BILANȚ AL ȘCOLII BURGHEZE Pentru a cunoaște rezul­tatele școlii burgheze „obli­gatorii” și „gratuite" ne vom servi de datele statistice ob­ținute cu ocazia recensă­mântului de la 25 Ianuarie 1948. La acea dată, țara noastră a avut 3.197.278 analfabeți. Din aceștia, 960 802 erau bărbați, iar 2.236.476 femei 362.073, adica 11,4 la sută analfabeți la orașe, iar la țară 2.834.207, adică 88,6 la sută. încă dinainte de aplicarea reformei învățământului, re­gimul nostru de democrație populară a întreprins o mare acțiune de alfabetizare, care a redus simțitor numărul neștiutorilor de carte. REZULTATELE CAMPANIEI DE ALFABETIZARE In anul școlar 1947- 1948, din datele centralizate de Ministerul învățământului Public, reese că au funcțio­nat­ 1.067 cursuri, la care au predat 28.789 propună­tori. In anul I, au fost înscriși 732.731; au frecventat 313 mii 582; a­­ promovat 113 mii 315. In anul II, au fost înscriși 291.119; au frecventat 126 mii 216; au promovat 133 mii 851. Din rapoartele Inspectora­telor județene, rezultă că s-au identificat pe teren, la ultimul recensământ școlar, 1.898.651 analfabeți, care vor fi înscriși la cursuri pe anul școlar 1948/49. Pentru a lichida moșteni­rea grea a analfabetismului, noua școală va organiza, pentru persoanele de la 14-55 ani, cursuri de alfabetizare cu o durată de la 1-2 ani, iar absolvenții acestor cursuri, pe bază de examen, vor pri­mi certificate echivalente cu absolvirea primilor 4 ani ai învățământului elementar C. Bivolarii Rezultatele jocurilor de foot-ball din Divizia Națională A. Duminică a­­ avut loc jocurile de foot-ball din­ cea de a doua etaipă a Diviziei Naționale A* Dăm mai jos rezultatele celor șase matchuri : C.S.C. ARMATA­ UNI­­VERSITATEA (Cluj) 3­—2 (2—1) Jocul dintre echipa Ar­matei și Universitatea din Cluj a fost câștigat de către militari, cu scorul de 3 la 2 (la pauză 1-1). Punctele au fost înscrise de Gică Popescu (două) și Mer­cea pentru C. S. C­ Ar­mata și de Dascăl­u (două) pentru studenții clujeni* I.C.O. ORADEA-PEIS­TROLUL (București) 3—3 (1—3) Deși la pauză bu­cureștenii ooodlucaaiu cu 3-1, totuși o­­râdenii, având o frumoasă revenire La repriza doua, aiu învins cu 5-3 prin­ goal­urile marca­te de Vaczi (trei), Tu­dose și Covaci II. Pentru Petrolul, au mar­cat Titi Popescu (2) și Fl­­­imiopol. I.T.A. (Arad)-POLI­TEHNICA (Timișoara) 2-0 La Arad, campioana na­țională și câștigătoarea cu­pei A. P. B. a învins cu greu pe studenții de la Poli­­teh­nica din Timișoara cu 2-0 ; la pauză 2-0* 0»aiurii« I. T. A.­ei au tmâ turném da Gm&mt &■ C. F. R. (Timișoara)­ C. S. M, (Mediaș) 4—0 (O-O) Echipa ceferiștilor din Ti­mișoara a învins echipa muncitorilor din Mediaș cu 4-0, la pauză 0-0­ Cele patru puncte au fost înscrise de Ritter, Bădean­­țu, Covaci (CFR­ T.) și Guță Tăntase de la C.S.M.M- te propria-i poartă. JIUL (Petroșani)­­RATA (Tg. Mureș) 2—1 (1_1) La Petroșani, echipa mi­nerilor a învins RATA din Tg.­Mureș cu 2-1, la pauză 1-1, prin go­lurile marcate de Cricovan (2) pentru Jiul și Antomescu pentru RATA­­în urm­a acestor matchuri, clasamentul Diviziei Națio­nale A se prezintă astfel : 10. CSC Armata 2­1­0 1 S: 7­2 . 11. Petrolul 2­0­0­2 4: 8­0 12. Rata 2­0­0­2 3: 7­0 13. CSMM 2 0 0 2 4 : 9 0 14. Metaiochlmic 2 0 0 2 4: 11 0 1. CFRT, 2 2 0 0 10: 1 4 2. Dinamo 2 2 0 0 9 ; 4 4 3. ICO 2 2 0 0 10: 5 4 4. C.FRB 1 1 0 0 5: 2 2 5. CFRC 1 1 0 0 5: 2 2 6. Universitatea 2 10 1 4: 4 2 7. 1TA 2 10 13: 22 8. Politehnica 2 10 13: 32 9. Jiul 2 10 15: 72 ARMATA SOVIETIĂ­ARMATA PACD In cadrul conferințelor și manii­­festarilor organ­zate de ARLUS și Casa Prieteniei Sovieto-Române, d­­general üonisou Grigorî V« »orbi Marți, 31 August, ora 18,30, la sala de festivități a casei Prieteniei Sovieto-Române, despre «AxzaaOb Sovietică—Armata­ Păcii­». ECOU MEDII PENTRU OAMENII DIN CÂMPUL MUNCII Grija continuă a Guver­­nului Republicii Popular­e Române pentru oamenii din câmpul muncii se a­­rată în toate împrejurări­­le, contribuind la ușura­rea vieții lor. Printr’o muncă organizată, li se dă posibilitatea în acelaș tim­p să-și ridice cât mai mult nivelul cultural și politic. Guvernele burghezo - maș­erești au căutat în­totdeauna să oprească ri­dicarea culturală a ele­mentelor din clasa mun­ci­toa­re, prmându-le ba­riere de nepătruns-Ministerul învățământ­­ului Public a cerut drep­tul la cultură și cale des­chisă pentru toate ele­mentele destoinice din câmpul muncii, spre cul­tură superioară, în școlile de grad superior ale Re­publicii Populare Ro­mâne. De comun acord cu Confederația Generală Muncii, chiar­­ de la înce­­­putul anului școlar 1948/ 1949, vor lua ființă aceste școli în anumite centre industriale ale țării, po­trivit art. 26 al legii pen­tru Reforma învățămân­tului care prevede: «Se vor creia în unele centre, pentru oa­menii din câmpul muncii, școli speciale de doi ani. Aceste școli au ca scop să dea elevilor o pregătire echivalentă cu școala me­die“. Absolvenții acestor școl au dreptul să se prezinte la examenul de admitere în învățământul superior (universități). « In grija ce o poar­tă muncitorimii, Guvernul a căutat ca să vie în ajuto­rul acestor elevi, asigu­­rându-le posibilitatea de a putea urma cursurile, fiind întreținuți de între­prinderi și ministerele respective. CĂRȚI APĂRUTE KALAȘNICGVN EDUCAȚIA POPORULUI IN U. R. S. S. (EdH­tmca Cartea Rusă) Cartea și cultura sunt preocuparea <Se seamă a Statului So­vietic. Din vechiul imperiu țarist cu un nivel cultural foarte scăzut, Socialismul a construit o țară cu o educație școlară fruntașă. Kălașni­ cov se ocupă mai Aproape de școlile profesionale, de școlile speciale pentru țărani, de așezăminte­« culturale de massă. Prin lectura acestei importante broșuri, se poți« cunoaște educația în T­.R.S.S. Ea est« un vaiere ® îndreptar pentru cunos* Șterea tmuiiAdl­o* ta dement ®! «cote dra Xtata&eA Sar­etidh LENIN ȘI STALIN DE­SPRE PRESA. (Editu­­ra partidului Kw meHortM Ritmi&n) Olefi-isr« de artiű­ et ® despre prea» mapeitera AMĂ # presa da partid In special, la ear« hernia trasescn Bud 9u­port*nt# sarcini pentru presă, publicata în Pravda. Carte» este o band taÄwmftHs ftetf «—«ftusn «enstra» «1 «o»£ eli**Bi*lid» POas» ■­untitHUsM» Casa Prieteniei Sovieto-Române și Arlus au sărbătorit Ziua Minerilor Sovietici Casa Prieteniei Sovieto-Româ­­ne și Arlus, Filiala București, au sărbătorit Duminică 29 August, la orele 18, Ziua Minerilor So­vietici. Sărbătorirea a avut loc la Parcul de Cultură și Odihnă al Casei Prieteniei Sovieto-Româ­­ne, în prezența d-nei Alexandra Sidorovich și a d-lui Gabriel Vescan, secretari generali ai Ministerului Minelor și Petrolu­lui, a d-lor col. Grecu, directo­rul Casei Prieteniei Sovieto-Ro­­mâne, căpitan Antosiac, din Armata Sovietică și a unei de­legații de mineri compusă din minerii Pop Ludovic, Grioban Mihai, Mureșan Gavrilă și Ma­­covei Ion da pe Valea Jiului, Roman Nicolae, dela Baia Ma­re, Nicula Petru dela Brad, Sco­­robetea Avram, dela TeOiuc și Albc Ioset dela Chelar. După intonarea Imnului R. p. R. și a Imnului Sovietic, d. că­pitan Antosiac, din Armata So­vietică, a rostit o scurtă cuvân­tare, în care — după ce a anun­țat că popoarele Uniunii Sovie­tice sărbătoarse la 29 August Ziua Minerilor — a scos în e­­vidență rolul și importanța in­dustriei miniere în URSS. A vorbit apoi d-na Alexandra Sidorovici, secretar general al Ministerului Minelor și Petro­lului, despre „Ziua Minerilor Sovietici”. D-na Alexandre Sidorovici a făcut o paralelă între «amndițiile optime de viață și muncă ce sunt asigurate minerilor sovie­tici Și starea de mizerie la care trăesc minerii din țările <#rA­­taliste. In închireere, d-sa « așuna cil realizările minerilor sovieticii constituie un exemplu luminos p­entru mlînaii noștri, cărora U ■’au deschis largi perspective de ridicare profesională și cul­turală. Publicul a manifestat căldu­ros pentru URSS, Generalissi­­mul Stettin, minerii sovietic!, Re­publica Populară Română și Partidul Muncitoresc Român. Deism îi pi­erii fiscale ale meseriașilor Ministerul de Finanța a dri- Apel pa baza cererilor da revi—­­ia tuturor organelor fiscale *ulra. instrucțiuni la legătură cu de­finitivarea impuneriler 1 fiscal» ale meseriașilor pe «ccsmitiul 1948-1949. Corectarea impunerilor greșite sa va faca de către Comisiile de Pentru aceasta, la fiecare ad­ministrație ce vor constitui 10­ antenueri de apel. Judecarea apelurilor vor în­cepe de la dată, astfel ca toate lucrările să fie terminate până la data de 10 Octombrie. Vaccinarea copiilor contra tu­berculozei Centrul anti-tuberculos din Inspectoratul General Sanitar al Capitatei, aduce la cunoștința părinților care au copii până la 7 ani, că vaccinările contra tu­berculozei se fac în următoarele centre: la Str. Mașina de Pâine nr. 47; In Str. Vasile Laacăr nr. 14; în șos. Colentina nr. 28; 11, șos. Par­tatimon nr. la lau­str Bumbăcari nr. 81; str. Hm*­nna 93; str Caraiman 33 și Pre­lungirea Giulești nr. 111. Dela 1 Septembrie vaccinarea se va face și in comuna Herăs­trău, str. Școalei nr. 13, șos. Vergului ÎU, șos. Stotelimon 63, Prelungirea Rafeovai 88 și su­h Asîăruhri Mr. IPwhiteMwa au­tem fibră plată.

Next