Frontul Plugarilor, octombrie 1948 (Anul 4, nr. 1082-1108)

1948-10-01 / nr. 1082

T PAG. 1 LUPTA PENTRU STÂRPIREA TIFOSULUI EXANTEMATIC . Acțiunea întreprinsă de­­­ ministerul Sănătății, înce­pând dela 12 Septembrie, împotriva tifosului exan­­tem­atic, vine să complec­­iteze campania anti-exan­­tem­atică din primăvară, care a fost la noi prima campanie serioasă între­­­prinsă în această direcție. Având la bază­­ o con­cepție cu totul nouă, spri­­jinindu-se pe ajutorul po­porului și cuprinzând­­ toată populația de pe cuprinsul țării, campania împotriva exantematicului a fost or­ganizată după­­ un plan studiat în toat­e amănun­tele. Ea se duce de către corpul medical sub supra­vegherea autorităților și cu sprijinul­ larg al Parti­dului Muncitoresc Român și al organizațiilor de­­ nassă. 4 Nepăsarea și nepricepe­rea vechilor regimuri fața de această boală, ca și față de toate celelalte boli ce macină sănătatea poporu­lui nostru, a făcut ca ti­fosul să fie la noi o boală endemică. De la războiul din 1916—17, când epide­mia de tifos a secerat sute de mii de vieți din populația țării noastre, ti­fosul nu a încetat să e­­xiste. Num­ărătorile ofi­ciale, așa­­ cum se făceau, arătau an­i­le an între 1.300 și 2.000 cazuri, cu excep­ția anului 1933, când au fost 7­000. Dar care era seriozitatea acestor numă­­­­rători ? Celor mai mulți bolnavi­i de tifos li se pu­nea un diagnostic cu to­tul diferit. In această situație,­­ ni­mic mai firesc ca valul de epidemie după foametea din 11946. Dar ,să vedem care era situația tifosului exantemfatic înainte de campania din luna ianua­rie 1948 ! Numărul bolnavilor din toată țara era de 8103, cu o mortalit­ate de 472. Pe re­giuni, epidemia se împarte asfel: în Muntenia 2.749 cazuri, cu 168 morți, iar în Transilvania 574 ca­zuri, cu 39 morți. 1 Rezultatele campaniei anti-­­san­tem­a­tice se poate spune că au întrecut aș­teptările: In luna Mai 1948, situa­ția cazurilor și deceselor de tifos era următoarea: 606 cazuri In toată țara, cu 37 morți, iar pe re­giuni : în Muntenia 200 cazuri, în Moldova 255, în Transilvania 61, iar în Ol­tenia 53. In luna August, s’au înregistrat în țară 116 cazuri, cu 10 decese. In prima săptămână a lunii Septembrie, când în­cepe acțiunea anti-exante­­matică,­­ nu­­ mai avem în țară decât 16 cazuri, cu un singur deces. Scopul acestei acțiuni este deci stârpirea complectă a bolii-Personalul care între­prinde acțiunea anti-exan­­tematică este cel al cir­cumscripțiilor și al cen­trelor sanitare respective, cât și al medicilor neînca­drați în câmpul muncii colective din raza unde se află­ Ministerul Sănătății trimis pe teren cantitatea a de insecticide necesară. Acțiunea întreprinsă de ministerul Sănătății, ac­țiune care este în purs de desfășurare și care va fi continuată cu perseveren­ță, va găsi din partea în­tregii populații aceiași în­țelegere și același sprijin ca își campania din primă­vara acestui an­ Datorită acestui fapt, tifosul exantematic va dis­pare cu desăvârșire din țara noastră- In Republica Populară Română nimeni nu va mai cădea jertfă păduchilor. I Di*. N. Stoica Intr’un dispensar de circumf agricol­e pansat cripite ruralii, un muncitor de o infirmieră- GRIJA DE SĂNĂTATEA POPORULUI IN U.R.S.S. Preocuparea de a da poporu­lui o cât mai bună îngrijire me­dicală determină pe oamenii de știință sovietici adâncite pentru aă facă studii a îmbunătăți mereu organizația sanitară atât la orașe, cât și la sate. In acest scop, inspectoratele sanitare convoacă în mod perio­­dic la conferințe întreg perso­nalul sanitar, de la medic de circumscripție, medic de dispen­sar, medic șef de raion, la sub­­chirurgi, moașe și surori de o­­crotire, pentru ca fiecare, fă­când rapoarte amănunțite asu­pra activității pe teren, să poată trage învățăminte din experien­ța tuturor. Deseori, iau parte la aceste conferințe numai câte un medic de fiecare circumscripție și câte un reprezentant al per­son­alului medical, urmând ca a­­ceștia să raporteze la prima consfătuire a personalului despre activitatea conferinței. Iau par­te activă la aceste conferințe și secretarii comitetelor regionale ale Partidului Comunist (bolșe­vic), președinții și locțiitorii co­mitetelor executive regionale, precum și locțiitorii consiliilor de miniștri ale republicilor au­tonome. Astfel, numărul participanți­lor la aceste conferințe regionale ajunge la 500—600. Aceste con­ferințe, în care se discută toate problemele dico-sanitare, organizatorice le­constitue pentru participanți o școală foarte se­rioasă. Pe baza concluziilor acestor conferințe, se iau decizii care merg spre aprobare la inspecto­ratele regionale și la Consiliul de Miniștri al republicelor auto­nome. Punerea în aplicare a acestor hotărîri necesită deseori chel­­tueli mari, fiind vorba de crea­rea de noi așezăminte : spitale, dispensare, sanatorii sau­­ poli­clinici. Problemele de medicină pre­ventivă, de măsuri anti-epide­­mice, de ocrotirea mamei și co­pilului, de ridicarea nivelului sanitar, de construcții de locuin­țe, de răspândire a cunoștințelor de igienă, sunt probleme care stau pe primul plan al discuțiu­­nilor, alături de problemele de medicină curativă. Medicii de circumscripție sau de raion au cel puțin odată pe lună consfătuiri care își comunică științifice, în experiențele, imbogățindu-și astfel cunoștin­țele. Vedem din cele arătate, câtă grijă are cârmuirea sovietică de a păstra tot timpul o strânsă le­gătură cu toți muncitorii din câmpul sanitar de pe tot cuprin­sul Uniuniii Sovietice, pentru a folosi experiența tuturor în sco­pul îmbunătățirii organizației sa­­nitare. In Uniunea Sovietică, se dă copiilor bolnavi o îngrijire deosebită. Fotografia ar­ată tratamentul cu rate făcut­e unui copil- PLANUL COLECTĂRILOR (Urmare din pag. l­ a) cantitate stabilită de comisia comunală pe bază de proces­verbal. Exploatările care au o supra­­față de teren arabil până la 1 ha. sunt scutite de predare. Rentai așezarea cotelor co­misia comunală va stabili: Categoria din care face parte exploatarea pe baza întin­derii totale de teren arabil de­ținut sub orice titlu în comună sau alte comune. Pentru cei ce au avut cotele vor Producătorii sunt obligați să predea cantitățile de car­tofi la centrul de colectare indicat de către comisia co­munală în procesul-verbal. Producătorii vor fi consi­derați că și-au împlinit o­­bligațiunea de predare când au obținut viza de predare și ștampila centrului de colec­tare pe procesul verbal, pre­cum și adeverința de primire a cartofilor eliberată de cen­trul de colectare.Dacă se constată că o ex­ploatare agricolă are produc­ția de cartofi compromisă de paraziți, inundații, etc. Și nu poate preda cota stabilită, deoarece nu i-ar mai rămâne nici măcar necesarul pentru sămânță și hrană, comisiunea comunală va înștiința comi­sia de plasă, care va stabili cantitatea pe care trebue să o predea exploatarea respec­tivă, în raport cu posibilită­țile reale pe care le are. Asemenea operațiuni se fac însă pe răspunderea co­­misiunii de pl,a sa. Stabilirea cantității de pre­dare pentru cartofi se face în acelaș proces verbal ce se în­tocmește pentru floarea soare­lui și porumb, deci nu se va întocmi proces verbal separat pentru fiecare produs. Dacă unui producător i s-a eliberat mai înainte procesul verbal complectat pentru unul din Suprafața cultivată cu car­tofi, Randamentul real pentru fiecare exploatare agricolă în parte, pe baza informațiunii lor și cunoștințelor ce are în a­­ceastă privință și ținând sea­mă de declarațiunea producă­torului.­­După ce a stabilit cantita­tea pe care trebue să o predea exploatarea respectivă, comi­sia comunală va întocmi pro­cesul verbal, complectând toa­te datele din formular, pierderi in recolte, si reduse cele 3 produse, de pildă pentru floarea soarelui, comisia co­munală va invita producătorul să se prezinte cu procesul-ver­­bal pentru a fi complectat atât originalul cât și cotorul cu cantitatea de predare de car­tofi. Procesele verbale se vor în­tocmi și elibera și producăto­rilor cari sunt scutiți, înscriind în coloana cantității de pre­dare mențiunea „scutit de pre­dare”. După întocmirea sau com­­plectarea proceselor verbale, comisia comunală va întocmi planul de colectare al comunei care va fi afișat la primărie, intr’un loc vizibil, cel mai târ­­ziu până la 10 Octombrie 1948. Comisiile județene, de plasă și cele comunale sunt obligate să execute planul de colectare până 1a 20 Noembrie 1948. Predarea cantităților de car­tofi stabilite prin procesul ver­bal de comisiunile comunale se va face la centrul de co­lectare, care va fi la o stație de CFR fixată de comisia ju­dețeană de acord cu „Romce­­real”. Cartofii vor fi cântăriți și plătiți imediat producătorilor, la prețul oficial. Comisiunea comunală va lua măsuri să organizeze convoaie de căruțe, întrebuințând mij­loace de transport prin rotație aparținând exploatărilor agri­cole înstărite, care sunt obliga­te să transporte în afara can­tităților lor de cartofi și pe acelea ale producătorilor lip­siți de mijloace de transport. Transportul cartofilor la centrul de colectare se va face organizat, după un plan stabi­lit de comisia județeană de a­­cord cu „Romcereal”. Planul de transport se va întocmi pe comune sau gru­pe de comune, cari vor fi programate la date fixe în raport cu trenurile progra­mate pentru transportul de cartofi și cu capacitatea de încărcare din gări. Planul de transport la stațiile C.F.R- se va întocmi și executa astfel, ca pe rampe să nu stea depozitate cantități de cartofi cari s’ar putea strica și nici vagoanele sosite să nu aștepte în stații în mod inutil sau să intre în locație­ Comisiile județene, de plasă și cele comunale vor lua toate măsurile ca executarea planu­lui de transport să se desfă­șoare în cele mai bune con­­dițiuni. Se vor lua măsuri ca, în caz de intemperii să se a­­copere cartofii transportați cu căruțele spre gări, precum și cartofii depozitați pe rampele stațiilor, pentru a nu fi expuși alterării, etc. Comisiunile județene vor lua măsuri prin comisiunile comu­nale pentru identificarea și reținerea cartofilor buni pen­tru sămânță, rezistenți la „râ­­ia neagră”, din comunele ce vor fi determinate de organele Ministerului Agriculturii. Acești cartofi vor fi lăsați în păstrarea producătorilor pe bază de proces-verbal. Producătorii sunt obligați a păstra și conserva în cele mai bune condițiuni cartofii de să­mânță reținuți, până în primă­vara anului 1949, când se va face colectarea și transporta­rea lor la destinație. Nefrespectarea dispozițiunilor și măsurilor legale, va fi sanc­ționată în conformitate cu dis­­pozițiunile legei sabotajului e­­conomic. MIJLOACE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA TIFOSULUI EXANTEMATIC Tifosul exantematic se ca­pătă prin înțepătura pădu­chilor infectați cu microbii boalei­­­ . Unde nu sunt păduchi, ti­fosul nu poate să apară, de­oarece numai păduchele poate să poarte microbul bolii, de la omul bolnav la omul sănătos. Deci, lu­pta trebue dată împotriva pădu­chilor.­­ Lupta nu trebue dată nu­mai în timp de molimă, când păduchele este purtătorul unei boli , dintre cele mai grave, foarte des mortale. Lupta trebue dusă fără în­trerupere, până ce întreaga populație a țării va căpăta deprinderea curățeniei. Credința neștiutorilor că omul viu trebue să aibă pă­duchi trebue sa dispară- Pă­duchele trebue socotit drept o rușine pentru cel ce-l poartă; el e semnul murdă­riei și aducător de min­te ajute boli Sn afară de tifosul exan­tematic. 1 CDM STÂRPIM PĂDUCHII DE PE CORP? Când cineva găsește pe corpul său un păduche, tre­bue să știe că acest păduche nu e singur. Aproape totdea­una acest păduche are o în­treagă familie. De aceea, tre­bue să se cerceteze imediat, cu toată atenția, tot corpul, părul, îmbrăcămintea, căma­șa și lingeria de pat. Pădu­chii se adăpostesc mai ales în cute și în dreptul cusături­lor. Deci, acolo trebue cău­tați în primul rând- Găsirea lor în cute nu e grea, de­oarece ei sunt expuși vederii. Mai greu de găsit sunt în păr- Trebue să cerem ajuto­rul cuiva­­ din casă. Ii găsim cu ajutorul pieptenului des. Să distrugem și ouăle fixate de păduche­­,pe sfirul de păr. Păduchii de corp se îndepăr­tează tunzând părul de pe piele­ E bine ca părul tuna să cadă într’o tavă sau înn­tr’o găleată unsă cu petrol, penum ca păduchii să nu se răspândească în odaie. Păr­țile păroase ale corpului vor fi de asemenea tunse sau rase. După tundere, pielea ca­pului și a corpului trebue bine spălată cu apă și săpun, pentru a se îndepărta lar­vele ce rămân la suprafața pielii după tundere. Depara­­șutarea este complectă prin ungere cu un amestec de o treime ulei și cu două treimi petrol. Cei care nu au voe să-și tundă părul îndepărtează pă­duchii astfel: se spală bine cu apă și săpun și apoi își îmbibă bine părul cu un a­­mestec de ulei și petrol. Pentru distrugerea ouăle­­lor, e nevoe de oțet cald- A­­cesta dizolvă cleiul cu care sunt lipite de păr ouăle, iar pieptenele le îndepărtează. despaduicherea HAINELOR Păduchii de pe rufărie se distrug prin fierbere timp de o oră- Cei din îmbrăcă­minte prin călcarea cu fierul de călcat. Se repetă de mai m­ulte ori, în special la cu­sături­ . Blănurile, cojoacele și că­ciulile se despăduchează prim înmuiere în petrol. Pentru despăducherea îm­­brăcăminții, autoritățile sani­tare întrebuințează cuptoare cu aer cald sau qu aburi. Știința a descoperit, nu de mult, un praf pe care popu­lația îl cunoaște din campa­nia exantematică din primă­vară, numit D-D.T. Acest praf distruge păduchii prin simplă atingere. Nu e nevoe ca păduchele să mănânce a­­cest praf.Dacă suflăm această pul­bere printr’o pompă ca acela de FLIT, între corp și că­­mașe, prin mânecă, în des­chizătura dela piept sau în­ partea de jos a pantalonilor, pulberea se fixează în rufă­rie și timp de 3 săptămâni orice păduche ce vine în a­­tingere cu rufăria, piere. Chiar dacă ouăle nu simt distruse imediat, păduchii iată cum își fixează păduchele ouăle pe firul de păr sau pe ru­fărie. Cleiul cu caie se lipește se disolvă numai cu oțet, care vor eși din aceste ouă vor fi distruși, deoarece pra­ful fixat pe rufărie și pe brăcănainite va fi încă ac­­e, adică omorâtor. Iată dușmanul oare distrus trebui* M Dorohoi este ajutat cu tractoare de județele Tele­orman și Prahova Bătălia insămânțări­lor a început intr’un re sărbătoare d­’un cadru de mare sărbă­toare. întreg personalul teh­nic al serviciului județean a­­gricol se află pe teren pen­tru activarea însămânțărilor. Prin felul cum au fost or­ganizate muncile, reușita de­plină a însămânțărilor de toamnă în județul Dorohoi este asigurată. cadru de la Planul însămânțărilor de toamnă în județul Dorohoi prevede însămânțarea unei suprafețe de 42.030 ha., din care 40 000 ha. cu grâu, iar restul secară și altele. Pentru înfăptuirea planu­lui de însămânțări au fost repartizate județului nostru însemnate cantități de se­mințe de soiuri selecționate, de la „Romcereal”, dela fer­ma Progresul, dela ferma din Trestiana, ferma din Drăgușeni și ferma din Știu­­bieni. Comisia județeană de in­­sămânțări a împărțit județul în 4 sectoare : plasa Centru, Darabani, Săveni și Mihăi­­leni. Deasemeni și comunele au fost împărțite în sectoare. Pentru facerea muncilor, în județul nostru se găsesc 12.155 vite trăgătoare și 80 tractoare. La acestea se ada­ugă 20 de tractoare, care au sosit din județele Teleor­man și Prahova, spre a da ajutor plugarilor din jude­țul nostru. Bătălia însămânțărilor în județul nostru a început în ziua de 15 Septembrie, în­ S. Moscu corespondent 35 PEPINIERE IN JUDEȚUL BUZĂU In urma planului întocmit de serviciul silvic Buzău, se vor în­ființa 35 pepiniere în plășile Bu­zău, Pogoane, Mizil, Mă­­ ă­ineni, Gura Dimienii, Păscev și Mihăi­­lești. Aceste pepiniere vor fi ,rata până la 7 Noembrie. In comuna Similand­, se va înființa în curând o crescătorie de păsări. Ea va fi proprietate obștească a județului și va apro­viziona cu ouă stațiunii*­ de ci?,, cu­ aflătoare în județ. La Drăgășani funcționează o școală tehnică viticolă și o școală de pivniceri Prin reforma Învățământu­lui, la Drăgășani a luat ființă o școală tehnică viticolă, care împreună cu celelalte școli de același fel înființate la Odo­­bești, Murfatlar, Pietroasa, Is­­trița și Buzău, vor forma ca­dre de specialiști foarte tre­buitori pentru ridicarea pod­goriilor noastre. Deasemeni la Drăgășani, funcționează și o școală de pivniceri pe lângă Stațiunea de experimentări viticole din localitate. local 1 SA VEGHEM LA REUȘITA DEPLINA A COLECTĂRILOR! (Urmare din pag. l­a)­toresc Român să mobilizeze permanent plugărimea mun­citoare în luptă dârză pen­tru demascarea planurilor dușmănoase ale exploata­torilor satelor și silirea a­­cestora de a preda cinstit cotele fixate prin deciziile ministeriale. Lupta este din ce în ce mai dârză căci toți acești exploatatori văd lim­pede cum posibilitățile lor de a exploata țărănimea muncitoare sunt din ce în ce mai reduse, că se taie mereu din ghiarele lor hră­părețe. Desigur că acestora nu le este pe plac și că sunt capabili de orice fap­tă mârșavă. Plugărimea muncitoare lămurită, luptă cu o hotă­­rîre tot mai mare pentru în­lăturarea uneltirilor explo­atatorilor. Campania de co_­lectare a porumbului, cartofilor și semințelor de­­ floarea soarelui se va des­fășura, în cadrul acelei lupte, pentru asigurarea unui trai din ce în ce mai bun oamenilor de la orașe și sate. Produsele agricole colec­tate vor asigura o bună a­­provizionare a plugarilor din regiunile lipsite și a muncitorilor din orașe. Muncitorii vor putea astfel să-și sporească sforțările pentru a fabrica mai multe, mai bune și mai ieftine pânzeturi, mașini și unelte agricole și alte mărfuri tre­buitoare plugărimii munci­toare. Astfel, prin lupta munci­torilor din fabrici și uzine pentru sporirea și ieftinirea producției industriale, ca și prin lupta țărănimii munci­toare pentru sporirea pro­ducției agricole, pentru reu­șita colectărilor și pentru limitarea elementelor ex­ploatatoare de la sate, se fe­­rește un trai mai îmbel­șugat și fericit tuturor oa­menilor muncii din Repu­blica Populară Română. P. STERI­AN TIFOSUL EXANTEMATIC IN TRECUT Tifosul exantematic este o boală tot atât de veche ca și ciuma, holera sau vărsatul. Cu toate cit a pricinuit de-a lungul veacurilor tot atâtea dezastre ca și aceste boli, despre tifo­sul exantematic s’a vorbit alt timp mai puțin, deoarece fost dese­ori confundat cu fi boala numită lingoare, cu care are oarecari asemănări. Deabia în secolul trecut, oa­menii de știință au reușit să deosebească bine aceste două boli. Tifosul exantematic a fost numit „boala războaielor, a păduchilor și a foametei” din­ cauză că apărea războaielor, când ,în timpul entâi pe învinși cât și a­ă­tori, lăsând în urm tal pustietate. In timpul război —■ 1918, s’au îmbolnăv de milioane de oamen­ie* în Polonia, Serbia ) «*• Au murit numai fot, exantematic în ace în­tr* 3 și 4 milioane PENTRU SĂNĂTATEA NOA i PATRUȚ-TUTOVA Nu știu dace femei* mc* are fierbințeală. De 8 zile a născut un fecior să­nătos, spun vecinele, iar acum văd că face febră. Ce s’o fi în­tâmplat? RĂSPUNSUL NOSTRU. Ce fel de vecinie ai dumneatale, prie­tene, nu știm. Or fi moașe, doc­­torese. In caz că nu sunt nici una nici alta, rău ai făcut că te-ai adresat lor. Nu există moa­șe »au doctor în comună? Fără zăbavă cheamă doctorul din co­muna cea mai apropiată! Tre­bue să știe că 6 săptămâni dup1­ ce a născut, adică în timpul le­­huziei, femeia are niște scurgeri din mistră. Această lehuzie nu este o stare de boală, ci o situa­ție de refacere a organelor fe­meii, care au luat par­te la adă­­postirea și hrana copilului în cele nouă luni cât a stat fătul în pântec. Deci, în mod firesc o lehuză nu trebue să aibă febră. Dacă are, înseamnă că există undeva un rău. Desigur că pe nevăzute nu ne putem da seama care este răul. Trebue ca medi­cul să o examineze de urgență. Poate să fie o boală fără legă­tură cu sarcina, ca o răceală la plămâni sau la gât. Dar poate fi o infecție direct în legături cu nașterea. Cu atât mai mult, cu cât după spusele dumitale, la naștere nu a asistat nici moașa, nici medicul, ci o pricepută babă. Cât de pricepută, se vede după rezultat: femeia are fierbințeală. Doctorii sau moașele cu învăță­tură, când examinează femeia gravidă, se spală cu mare grijă pe mâini, ca să nu introducă o infecție în organele reproducă­toare ale femeii. Dacă nu se iau cu atenție aceste măsuri, atunci lehuza capătă ceea ce noi numim febră puerperală, o ni ar­i­pă gravă. Vedeți la el ® se expun oamenii, ce nas cpect în babe și nu »*1 sau în personalul sau uit." Dealtminsteri, ce caut să se organizeze oase de în toate comunele, pent­ita­rea să se facă în cel­e* condiții: atât copilul e­­a să fie păziți de bcali STAN AL PETREI *U­NEȘTI­ GORJ. Recum că ești mânată de dorul e fi învăța și de a fi d« f *ă­<­tenilor dumitale. Așa pă­rea de a urma curse d­e tehnice sanitare e stă* Deoarece într’adevăr­­ ni* simt încă puține față aci» desigur că ministerul lu­i va lua măsurile ce pe­­n­tru ca toți cei sinceri i­i de învățătură practici ură să poată fi de folos pe m­a­rirea sănătății poporale RADITA-PEREȘ. A ait scrisoarea dumitale. A­stă dreptate. Moașa cu chip bue să-și impună autori­ta’ pricepere și să lumines­c­tente asupra pericolului u­rilor de a chema la ifi­moașe clandestine și bi ta știutoare­..de rele, nu d­ Acțiunea de ridicare a stării sănătății poporului (Urmare din pag. 1-a) In adevăr, pe când regimurile trecute nu se ocupau decât de exploatarea omului, regimul no­stru. Îndrumat de Partidul Mun­citoresc Român, se îngrijește de sănătatea masselor muncitoare. După o* d ministru Sălăjan a mai arătat principiile conți­­­nute în noul regulament de or­ganizare a intituților spitalicești și munca colectivă care trebue dusă, muncă ce va fi înlesnită prin crererea „Sfatului Spitali­cesc”, a luat cuvântul de prof­ De. Mârza, ministrul sănătății­ „Noi suntem generația care deschide un drum nou“ a spus d. ministru Mârza D. ministru dr. Mârza a expus politica sanitară a Ministerului Sănătății, care înțelege să aplice în domeniul sănătății poporului, linia trasată de Partidul Munci­toresc Român­„Ministerul Sănătății — a spus d-sa — nu neglijează instituțiile de medicină curativă (de vinde­care) dovadă acțiunea de inzes­trare și refacerea spitalelor și dispensarelor. Deasemeni acest departament va acorda o atenție deosebită problemelor de higienă a muncii. După ce subliniază rolul șco­lilor tehnice sanitare pentru cre­ierea de cadre, d-sa încheie ast­fel: ,,Noi avem cinstea să fim ge­nerația care deschide un drum nou. Noi suntem generația care va creia pentru copiii noștri con­­dițiuni de viață mai bună- Să ne arătăm demni de încrederea pe care Partidul și guvernul ne-o arată și să facem toate sforțările ca să învingem nume­roasele și marile lipsuri și greu­tăți cari stau in calea noastră, pentru a putea reuși în fru­moasa și greaua sarcină care i s’a dat nouă, medicilor“. Vitele cornute Gostroma (Urm­are din pag. l­a) Vițeii, aflându-se într’o încă­pere spațioasă s’au călit, res­pirând întotdeauna aer curat, ceea ce a determinat o mai bună funcționare a inimii, plămâni­lor și a întregului organism. începând cu anul 1932, în ur­ma introducerii nouei metode de creștere a vițeilor și vitelor tinere, sovhozul , ,Caravoevo" n’a cunoscut cazuri de pieire a vițeilor. MARIREA DE 4 ORI A PRODUCTIVITĂȚII D­E LAPTE Creatorilor nouii rase le-a reușit într’un timp relativ scurt, să mărească de patru ori productivitatea de lapte a turmei sovhozului, să mă­rească greutatea vacilor de două ori, să creeze animale puternice, sănătoasei rezis­tente și capabile de o viață îndelungată. Rasa de vite cornute mari „costroma“ a fost repede a­­preciată de către țărănimea sovietică. Ea este acum răs­pândită departe de hotarele regiunii Costroma, îndeosebi în regiunile cu condițiuni climaterice relativ aspre, unde înainte se creșteau vite cu mică productivitate. Rasa ,,costroma“ este una din cele mai prețioase rase, creiate în ultimul timp de către învățații sovietici, a­­depți ai lui Miciurin. I. Cuznețov directorul Institutului Unional de cercetare științifică a creșterii vitelor

Next