Frontul Plugarilor, decembrie 1948 (Anul 4, nr. 1134-1159)

1948-12-01 / nr. 1134

FU SA SPRIJINIM ȘCOLILE DIN SATELE NOASTRE Reforma învățământului, care se datorește inițiati­vei Partidului Muncitoresc Român, a început să dea icoade. O școală nouă, pe baze noi, și-a deschis porțile. Este școala de ca­re are u­a noastră nevoe democra­populară. Este școala care răspunde setei "de învățătură a poporului nostru. Strâns legată de massele populare, ea este dusă în serviciul ridicării gutturale a poporului mun-­tor. Înainte vreme, plugarii mănători priveau școala cu neîncredere și cu răceală, ca pe ceva străin de su­fletul lor. Pe cât puteau,­­își opreau copiii să meargă la învățătură. Școala nu-și găsea loc în preocupările fei în vorbirea lor, cu atât mai puțin în acțiunile lor. ■" Puțini copii ai țăranilor muncitori mergeau la școa­lă și mai puțini o terminau. Ceea ce se în­văț­a nu a­ve­a nicio legătură cu viața, sa­i l­ui. Elevii nu erau pregă­­tți pentru muncă, pentru ută, pentru a-și îndeplini un târziu rolu­l lor în so­­cetate. Ei erau împinși la ■îngenunchiere în fața mo­șierilor și a capitaliștilor. Nimeni nu se sinchisea de faptul că plugarii munci­tori nu știu carte, că trăesc în întuneric, pradă super­stițiilor și prejudecăților. Suntem abia la două luni dela reforma învăță­mânt­ului. Dar cât de schim­bate sunt lucrurile ! O altă viață este astăzi în școlile satelor. Copiii plugarilor muncitori pot urma acum, din ce în ce în mai mare măsură la școală. Localurile au fost în multe sate refă­cute, sălile au fost deco­rate frumos, peste tot fi­ind puse gazete de perete și portretele conducătorilor Partidului și Statului. Plugarii muncitori au a­­cum altă atitudine față de școală. Văd în ea școala lor, unde se duc cu drag, unde se simt bine, unde au și ei ce învăța. Iar dacă n'au știință de carte, tot aici vor veni și ei să în­vețe să scrie și să citea­scă. Am fost deunăzi în jude­țul Neamț. Am poposit în câteva sate. Am văzut a­­colo această schimbare în atitudinea oamenilor față de școală. Am citit -o în ochii lor strălucitori, am auzit-o în cuvintele lor calde. La școala elementară din Bărgăuani sunt 325 elevi. Fetele și băeții se întrec la învățătură. Directorul școa­­lei, Gh. Mancaș, le-a ară­tat că tot ce învață este pentru ei, un bun al lor, care le va servi toată vi­ața. Dealtfel, el a îmbinat lecția cu fapta, lucrând sis­tematic bucata lui de pă­mânt. El a făcut anul acesta o experiență reușită, culti­vând porumb după metoda savantului sovietic Cojuhov. La Războeni, țăranii mun­citori au ridicat prin mun­că voluntară un nou local de școală. Ei au început lu­crul încă din toamna a­­nului trecut. Când am fost acolo, geamurile erau puse și acoperișul era gata, noul local, funcționează pa­­n­tru clase ale școalei ele­mentare. Munca merge mai departe, pentru ca localul să fie terminat fără întârzi­ere. „Pentru noi o facem", îmi spune vesel plugarul mun­citor Dumitru I. V. Hilochi, care ducea singur o scân­dură lungă pentru noua școală. Este om de aproape 50 de ani, are 2 copii și stă­pânește 3 hectare de pă­mânt. L-am întrebat dacă și co­piii lui merg la școală. „Amândoi copiii mei în­vață în școala asta nouă, pe care am făcut-o cu bra­țele noastre", a răspuns el cu satisfacția datoriei îm­plinite. In comuna Șerbești, lo­calul școlii elementare cu 7 clase este curat, foarte bine întreținut. Văruit proaspăt, dichisit, este cu adevărat un local de școa­lă. Peste drum, într'un local vechi de școală, a fost ins­talat căminul cultural, că­ruia i s'a amenajat o sală de spectacol cu 500 locuri. In comuna Girov, este aproape gata un nou local de școală, la ridicarea că­ruia munca voluntară a a­­dus importante economii. Pe 120 metri pătrați supra­față clădită, școala are sală de conferințe și 10 săli. A­­ici va funcționa o școală elementară cu 7 clase. Asemenea fapte nu se petrec numai în județul Neamț. De la coresponden­ții noștri sătești vin nume­roase vești care arată că în cele mai multe părți dragostea plugărimii mun­citoare față de școală se manifestă prin înfăptuiri importante. Iată, în județul Gorj, câ­teva fapte care grăesc mai mult decât orice cuvânt meșteșugit. La Sterpoaia­­de­ Sus, țăranii muncitori au ridicat cu mijloace proprii zidăria unui nou local de școală, lucrând în prezent la executarea acoperișu­lui. La Gureni, localul de școală a fost terminat și dat în folosință. In comu­nele Pojar, Zevelcești, Ră­chita, Magherești, sunt ga­ta școlile cele noi. La șco­lile din lezmeni, Șomănești Paul Teodorescu (Continuare in pag. 2-a) ABONAMENTE CAPITALĂ ȘI PROVINCIE Kiuncitori I 1 luna *** N­ Autorități, Societăți și Instituții Intelectuali­­ 3 luni * 300­­| lei 3­000 anual Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni cu plata Înainte prin C. E. C- 1399 »au mandat poșta] REDACȚIA, STR­ATETELE ȘANTI 3 Et. I ADMINISTRAȚIA, STR. DIONISIE LUPU Nr. 37 1­*P TELEFOANE: Direcțiunea 5.34.39 Administrația 1.02.15 Secretariatul 5.84.39 • 2.9710 Redacția 1­3.56.64 Tipografia 3.30.10 ^A^WVW W W W WWW W W W WWW^A/VV^ ^Indiguind prin muncă voluntară^ W­WWWW WWwWWw au^jr^ a­proape 19.ooo hectare In general, pământul din județul­­ Tulcea este sărac, și greu de lucrat, având piatră multă care iese până deasupra câmpului. Toți plugarii muncitori de aici, nu s’au lăsat vimși, ci au muncit cu multă suprafețe de pământ. Are însă și pământ dun județul Tulcea, dar în el cresc numai trestia și stuful, pentru că în fiecare primă­­vară Dunărea își revarsă a­­pele, acoperindu-i­ Peste 200.000 hectare stau nefo­losite, pradă apelor Du­nării. In afară de acest pământ, mai sunt încă alte aproape 100.000 hectare, în care este adevărat că se seamănă în fiecare an, dar de cules, nu se culege în fiecare an. Pen­tru că dacă se întâmplă o­­dată să plouă ceva mai mult, s’a terminat și cu re­colta de aici. Pământul a­­cesta este mai sis și când Dunărea se umflă, îl aco­peră cu apă, iar aceasta, când se retrage, lasă numai un mâl gros în care repede cresc buruenile. Guvernele burghezo-mo­­șierești cunoșteau situația, dar refuzau să vină cu vreun fel de ajutor. Și cum ar fi făcut o, din moment ce politica lor sta în asupri­rea poporului muncitor ? Victoria oamenilor muncii a pus ordine și în această regiune a țării. Acum, la îndemnul Parti­dului Muncitoresc Român, în județul Tulcea s’au făcut și se fac lucrări mari care vor da agriculturii mari su­prafețe de pământ arabil­ Zeci de mii de plugari muncitori, prin muncă volun­ hotărâre, desțelenind mari tară, au­ ridicat diguri, îngră­dind apele Dunării.­­Au fost cucerite aproape 19.000 hec­tare de pământ din cel mai bun. Astfel, prin digul ridicat între Tulcea și comuna Ada Marinescu, aproape 3.000 hec­tare au fost­­ redate agricultu­rii. Deasemeni digul Pecineaga- Traian-Turcoaia scapă de a­­menințarea apelor o supra­față de 4.358 hectare. Intre comunele Ada Mari­nescu și Mahmudia, 400 hec­tare au fost smulse Dunării. Un dig mai mare s’a făcut între comunele Periprava- Letea-C. A. Roset­ti­­ Cardan, salvându-se 4.000 hectare pă­mânt bun pentru agricultură. Alte 3.000 hectare au fost dobândite prin construirea di­gului dintre comunele Ignița- Carcaliu-Măcin. Digul din comunele Renea și Ostrov adaugă încă 2.000 hectare și, în sfârșit, cel ridi­cat între comunele Berciu și Dăerna 1700 hectare. LUCRĂRILE VOR CONTINUA Lucrările din Tulcea nu se opresc însă aici. Vredni­cii plugari muncitori au ho­tărî­t să scoată tot mai mult pământ din ghiarele Du­nării. Se vor creia orezarii, care vor putea aproviziona cu o­­rez întreaga țară. Iată cum plugarii munci­tori din județul Tulcea au reușit să obțină prin muncă voluntară mari suprafețe de pământuri arabile de cea mai bună calitate. învățăturile unei vestite crescătoare de porci Din experiențele colhozului „15 ani de la crearea Armatei Roșii“ In colhozul „15 ani dela crearea Armatei Roșii’’ din raionul Siumsk, sunt organi­zate cursuri, având ca obi­ect de studiu creșterea por­cilor. Din când în când, pen­tru 5-6 zile, vin aici frun­tași ai muncii din alte col­hozuri. Pentru ei se țin con­ferințe și cursuri de către specialiști, vestiți în crește­rea porcilor. Afară de acea­stă, pe ferma colhozului se fac lucrări practice, condu­se de cunoscuta crescătoare Evdochia Iacovlevna Bogo­­dușko. Experiența ei e foar­te bogată. Din 10 scroafe, înainte de război ea creștea în mijlociu 25 purcei de scroafă. La Expoziția Agri­colă Unională, ea a primit o diplomă și multe mențiuni. După terminarea războiului, colhozul a trebuit din nou să-și creeze gospodăria Creșterea porcilor de rasă bună a devenit o chestiune importantă nu numai pen­tru desvoltarea fermei col­hozului, dar și pentru creș­terea porcilor în toată țara. Deși la început lipsea hrana necesară și încăperile pentru porci, Evdochia Bogoduișko a muncit în așa fel că fer­m­­a a ocupat un loc de frun­te în raion. Chiar îin 1946, când hrana era foarte pu­țină, a­u fost crescuți 19 pur­cei în mijlociu de scroafă. Acum, la fermă, ca și îna­intea războiului, sunt 26 de scroafe și în total 140 de porci. E. Bogodușko și-a luat ob­ligația de a crește în anul P. Sapkin (Continuare in pag. 2-a) O scroafă de rasă din colhozul „Budionovci” regiunea Vologod DRAPELUL ROȘII „MERITUL MUNCII“ A FOST CÂȘTIGAT DE R. A. T. A. Duminică 28 Noem­brie a avut loc la Iași festivitatea­­ înmânării Drapelului Roșu­ „Meri­tul Munciiii’ întreprin­derii de transporturi RATA. RATA a câștigat acest drapel în întrecerea desfășurată în cinstea zilei de 7 Noembrie între ea, TARS, și PCR. La festivitate au par­ticipat d. Ion Niculi, vice­președintele Prezidiului Marii Adunării Naționa­le și reprezentanții Uniunii Sindicatelor din Porturi și Transporturi. Delegații instituțiilor de transporturi și-au luat cu acest prilej noui angajamente pentru pe­rioada a doua a întreceri­lor, care se desfășoară de acum in cinstea zilei de 30 Decembrie, ziua proclamării Republicii Populare Române. DESCHIDEREA PRIMULUI AN ȘCOLAR LA INSTITUTUL AGRONOMIC DIN BUCUREȘTI Luni a avut loc deschide­rea primului an școlar la Institutul Agronomic din București. La solemnitate au fost prezenți, d-nii prof. Nicolae Constantinescu, rectorul­ In­stitutului Agronomic , Ale­xandru Romanovici, deca­nul facultății agrotehnice Neagu Marin, decanul fa­cultății de horticultura, Mo­­digo, decanul facultății de mașini agricole­, N. Ionescu- Sisești, Nae Dumitrescu, Marin Georgescu, Constan­tin Popescu, Atanase Mun­­teaniu, Nicolae Petrescu și Mircea Ionescu, precum și un mare număr de studenți. In așteptarea deschiderii ședinței inaugurale, studen­ții, în grupuri, discută cu însuflețire despre reforma învățământului și cursurile din acest an, despre Ne alăturăm unui grup și in­trăm în vorbă cu studentul Dumitru Zaharia, fiu de ță­rani muncitori din comuna Aprozi-Ilfov : „DACA NU VENEA LEGEA ÎNVĂȚĂMÂN­TULUI N’AȘI FI PUTUT URMA ȘCOA­LA MAI DEPARTE“ —. ..Sunt fiu de plugari muncitori, ne spune Dumi­tru Zaharia. Cele câteva hectare de pământ pe care le-a avut tata, le a împărțit între cei trei frați ai mei, atunci când și-au încropit o gospodărie, iar el, a intrat la calea ferată ca să poată ține casa și să mă dea la școală. Era însă tare greu. Dacă nu venea noua lege a învățământului, n’ași fi pu­tut urma școala mai de­parte;­însemnătatea reformei în­vățământului o subliniază și d. prof. Nicolae Constanti­nescu, rectorul Institutului Agronomic, ian cuvântarea de deschidere. „Reforma învățământului — spune d-sa, — a dat școa­lei un conținut nou, cores­punzător desvoltării prin care trece țara noastră în drumul ei spre socialism. Inițiată de Partidul Munci­toresc Român și transfor­mată în lege, de Guvern, această reformă însemnează lichidarea analfabetismului, ridicarea nivelului cultural al poporului, desvoltarea ideologiei proletare și naș­terea moralei cele noui. VECHIUL INVATA­­MANT A PĂGUBIT ECONOMIA TARII învățământul superior este îndrumat pe tărâm practic. In trecut, din cei 57.000 studenți cât a avut țara, 44.000 urmau facultățile teoretice și numai restul de 13.000 pe cele tehnice, în timp ce la medicina veteri­nară erau 686 studenți, facul­tatea de drept avea 10.000. Rezultatul acestei situații­ a fost: miliarde pierdute în fie­care an de economia naționa­lă, prin mortalitatea covârși­toare a animalelor și păsă­rilor. In schimb, prin zeci de mii de procese nesfârșite, avo­cați hrăpăreți știau să sustra­gă avutul oamenilor muncii. In trecut, moșierimea nu a­­vea nevoe de agronomi che­mați să ducă știința agricolă în mijlocul țăranilor. Moșie­rilor le erau îndeajuns vechi­lii cari îi ajutau la exploata­rea cruntă a țărănimiii. Iată de ce ducem azi, acea lipsă du­reroasă de cadre agronomice pe care vine s-o împlinească abea acum școala cea noua. Emil Solnică (Continuare in pag. 2-a) PREDAREA COTELOR DE SEMINȚE DE FLOAREA SOARELUI SE POATE FACE PÂNĂ LA 20 DECEMBRIE Cum se face plata muncilor in natură Comisiunea de Stat pen­tru colectări a hotărît că producătorii pot preda co­tele de semințe de floarea soarelui, până la data de 20 Decembrie a. c. Cotele de predare vor fi aplicate, ținându-se seama de întreaga recoltă, iar pla­ta muncilor în natură se va face cu urui din cantitatea rămasă producătorilor. Dacă prin noua reparti­zare a preselor­­ este mai avantajos pentru unii pro­ducători a prelucra semin­­­țele la altă presă decât cea stabilită în procesele-ver­­bale, comisiile comunale de colectări pot modifica pro­cesele-verbale, arătând producătorilor noua presă. mmmmi m I CITIȚI Respingând propu­nerile sovietice an­­glo-americanii au dovedit din nou că nu doresc să a­­sigure stabilirea unei situații nor­male în Grecia. Situația din Grecia se datorește intervenției crescânde a anglo-ame­­ricanilor în treburile in­terne ale acestei țări — a spus d. A. I. Vâșinski. (f­ag. 4-a) Mari cantități de îngrășăminte chimice și materii prime sos­ite­­ din U. R. S. S. In cadrul tratatului eco­­no­mic dintre Uniunea Sovie­tică și țara noastră, ne so­sesc­­ bric noui cantități de mărfuri. Astfel, a sosit în țară prin punctul Urigheni, o mare cantitate de îngrășăminte chimice. Deasemen­ea eu so­sit însemnate cantități de cocs metalurgic și cărămidă refractară trebuitoare In­dustriei noastre. O DELEGAȚIE GUVERNAMENTALA ROMÂNĂ A PLECAT LA MOSCOVA ÎN VEDEREA UNUI ACORD COMERCIAL ROMÂNO-SOVIETIC O delegație guvernamen­tală compusă din d. Alex. Bârlădeanu, ministrul Co­merțului Exterior, președin­te ; d. Gh. Gaston Marin, ministru adjunct al Indus­triei ; d-na Ana Tom­a, se­cretar general la ministerul Afacerilor Externe, d. Const­aateescu, secretar general la ministerul Minelor și Pe­trolului, însoțită de un nu­­­măr de consilieri și experți, părăsit țara Duminică, plecând spre Moscova, în vederea încheierii unui a­­cord comercial româno - so­vietic pe anul 1949. S’AU FĂCUT OGOARE DE TOAMNĂ PE O SUPRAFAȚA MULT MAI MARE CA IN ANII TRECUȚI Rapoartele primite de pe teren la Ministerul Agricul­turii, arată că până în ziua de 27 Noembrie s’au făcut ogoare de toamnă pe o su­prafață de 1­794.645 hectare. Această suprafață întrece cu mult suprafața ogorîtă în oricare din anii trecuți. Aceasta, arată râvna cu care plugarii muncitori lu­crează pentru sporirea și îm­bunătățirea producției. Județele ce stau în frunte la muncile de ogorât, sunt următoarele: Ciuc, unde plu­garii muncitori au arat 78,2 la sută din suprafețele ce vor fi însăm­ânțate la pri­măvară; Ilfov cu 76,1 la sută; Bihor cu 74 la sută; Timiș cu 70 la sută; Vlașca cu 68,6 la sută și Cairaș cu 66,4 la sută. In zilele când vremea e bună de lucru, plugarii muncitori să continue face­rea arăturilor. Să toate prilejurile prin folos din care putem să asigurăm cât mai bune condițiuni pentru face­rea însămânțărilor de primă­vară. ÎNFIINȚAREA unui fond PENTRU LUCRĂRILE DE ÎNVESTIR! Prezidiul Marii Adunări Naționale a dat un Decret prin care se alcătuește Un fond pentru alimentarea cu sumele trebuitoare a lucrărilor de in­vesti­țiiuni. Acestea se vor face după normele stabilite de Con­siliul de Miniștri, la propune­rea Comisiunei de Stat a Pla­nificării. Fondul de investițiuni va pu­tea fi­ întrebuințat numai pen­tru lucrările ce se fac în inte­resul bunului mers al produc­ției, al administrării între­prinderilor, al comercializării produselor sau al satisfacerii nevoilor de ordin social al în­treprinderilor și instituțiuni­­lor. Decretul respectiv a apărut în Monitorul Oficial no. 278 din 29 Noemvrie 1948. i P­rin muncă voluntară se construesc și se repară numeroase localuri de școli Pe zi ce trece, țărănimea muncitoare își dă seama că, cu cât va munci mai mult și mai bine, cu atât își va făuri o viață mai luminoasă și mai îmbelșugată. Iată de pildă, în privința ridicării culturale a­ satelor, țărănimea muncitoare cons­­truește școli și cămine cultu­rale. Fiecare cărămidă așe­zată la temelia unei școli sau a unui cămin cultural, în­seamnă un pas înainte pen­tru ridicarea stării culturale a celor ce muncesc pe o­­goare. REPARĂRI DE ȘCOLI IN JUDEȚUL BUZĂU Astfel, în județul Buzău, s’au reparat și amenajat nu­meroase localuri de școli elementare. Plugarii muncitori din sa­tele Pacuri și Tisici, au pus umărul și în câteva săptă­mâni au reparat școlile, în­­zestrându le cu tot ce trebue bunei lor funcționări. La fel și în satele Valea Banul și Măgura, unde prin vrednicia plugarilor munci­tori, școlile au fost terminate înainte de venirea iernii. La Chilia Trestioara, a început construirea unui frumos local de școală. Localul școalei elementare din satul Săserd-Prodănenii, județul Covurlui, stătĂ în ruină de mai mulți ani. Din această cauză, satul nu avea nici învățători. Plugărițele și plugarii mun­­ci­tori nu s’au speriat în fața acestei greutăți. Ei au por­nit cu hotărîre la munca de refacere a școalei. Cu mate­rialele cumpărate de ei, au reparat școala în 4 zile. Au cerut apoi învățători și li s’au trimis. Acum, în satul Săseni-Pro­­dănești, școala este bine în­călzită, curată, iar fiii pluga­rilor muncitori învață în bune condițiuni carte. In această muncă s’au evi­dențiat plugarii muncitori Ion I. Potolea, Manole Foca și Ion Arsene. Un prețios sprijn l-au dat și plugărițe­le Anica C. Lificiu, Mitrița C. Lificiu, Catinca A. Buje­niță și Tasia I. Donose, înca­drate în U. F. D. R. In satul Temeni-Greci, județul Romanați, cursurile școalei elementare se țineau într’o cameră luată cu chi­rie. Copiii stăteau înghesuiți și învățau pe apucate. La apelul organizației lo­cale a Partidului Muncito­resc Român, pentru ridica­rea unui local școală, plugărimea propriu de munci­toare a răspuns cu însufle­țire. Prin pruncă voluntara s’a construit un frumos lo­cal de școală, care face cinste acestor harnici plu­gari muncitori. Iată câteva exemple pildui­toare, din care se vede lim­pede vrednicia plugărimii muncitoare, dornică de lu­mină și de o viață mai bună. Aceste pilde trebuesc ur­­mate și de alte unde se simte nevoia comune, unei școli noi, a unui cămin cul­tural nou ,sau a oricărei alte lucrări de interes obștesc. După corespondențele trimise de: I. Holdea, Ci sfat­elie Capră și Rm Militaria

Next