Frontul Plugarilor, decembrie 1948 (Anul 4, nr. 1134-1159)
1948-12-01 / nr. 1134
FU SA SPRIJINIM ȘCOLILE DIN SATELE NOASTRE Reforma învățământului, care se datorește inițiativei Partidului Muncitoresc Român, a început să dea icoade. O școală nouă, pe baze noi, și-a deschis porțile. Este școala de care are ua noastră nevoe democrapopulară. Este școala care răspunde setei "de învățătură a poporului nostru. Strâns legată de massele populare, ea este dusă în serviciul ridicării gutturale a poporului mun-tor. Înainte vreme, plugarii mănători priveau școala cu neîncredere și cu răceală, ca pe ceva străin de sufletul lor. Pe cât puteau,își opreau copiii să meargă la învățătură. Școala nu-și găsea loc în preocupările fei în vorbirea lor, cu atât mai puțin în acțiunile lor. ■" Puțini copii ai țăranilor muncitori mergeau la școală și mai puțini o terminau. Ceea ce se învăța nu avea nicio legătură cu viața, sai lui. Elevii nu erau pregătți pentru muncă, pentru ută, pentru a-și îndeplini un târziu rolul lor în socetate. Ei erau împinși la ■îngenunchiere în fața moșierilor și a capitaliștilor. Nimeni nu se sinchisea de faptul că plugarii muncitori nu știu carte, că trăesc în întuneric, pradă superstițiilor și prejudecăților. Suntem abia la două luni dela reforma învățământului. Dar cât de schimbate sunt lucrurile ! O altă viață este astăzi în școlile satelor. Copiii plugarilor muncitori pot urma acum, din ce în ce în mai mare măsură la școală. Localurile au fost în multe sate refăcute, sălile au fost decorate frumos, peste tot fiind puse gazete de perete și portretele conducătorilor Partidului și Statului. Plugarii muncitori au acum altă atitudine față de școală. Văd în ea școala lor, unde se duc cu drag, unde se simt bine, unde au și ei ce învăța. Iar dacă n'au știință de carte, tot aici vor veni și ei să învețe să scrie și să citească. Am fost deunăzi în județul Neamț. Am poposit în câteva sate. Am văzut acolo această schimbare în atitudinea oamenilor față de școală. Am citit -o în ochii lor strălucitori, am auzit-o în cuvintele lor calde. La școala elementară din Bărgăuani sunt 325 elevi. Fetele și băeții se întrec la învățătură. Directorul școalei, Gh. Mancaș, le-a arătat că tot ce învață este pentru ei, un bun al lor, care le va servi toată viața. Dealtfel, el a îmbinat lecția cu fapta, lucrând sistematic bucata lui de pământ. El a făcut anul acesta o experiență reușită, cultivând porumb după metoda savantului sovietic Cojuhov. La Războeni, țăranii muncitori au ridicat prin muncă voluntară un nou local de școală. Ei au început lucrul încă din toamna anului trecut. Când am fost acolo, geamurile erau puse și acoperișul era gata, noul local, funcționează pantru clase ale școalei elementare. Munca merge mai departe, pentru ca localul să fie terminat fără întârziere. „Pentru noi o facem", îmi spune vesel plugarul muncitor Dumitru I. V. Hilochi, care ducea singur o scândură lungă pentru noua școală. Este om de aproape 50 de ani, are 2 copii și stăpânește 3 hectare de pământ. L-am întrebat dacă și copiii lui merg la școală. „Amândoi copiii mei învață în școala asta nouă, pe care am făcut-o cu brațele noastre", a răspuns el cu satisfacția datoriei împlinite. In comuna Șerbești, localul școlii elementare cu 7 clase este curat, foarte bine întreținut. Văruit proaspăt, dichisit, este cu adevărat un local de școală. Peste drum, într'un local vechi de școală, a fost instalat căminul cultural, căruia i s'a amenajat o sală de spectacol cu 500 locuri. In comuna Girov, este aproape gata un nou local de școală, la ridicarea căruia munca voluntară a adus importante economii. Pe 120 metri pătrați suprafață clădită, școala are sală de conferințe și 10 săli. Aici va funcționa o școală elementară cu 7 clase. Asemenea fapte nu se petrec numai în județul Neamț. De la corespondenții noștri sătești vin numeroase vești care arată că în cele mai multe părți dragostea plugărimii muncitoare față de școală se manifestă prin înfăptuiri importante. Iată, în județul Gorj, câteva fapte care grăesc mai mult decât orice cuvânt meșteșugit. La Sterpoaiade Sus, țăranii muncitori au ridicat cu mijloace proprii zidăria unui nou local de școală, lucrând în prezent la executarea acoperișului. La Gureni, localul de școală a fost terminat și dat în folosință. In comunele Pojar, Zevelcești, Răchita, Magherești, sunt gata școlile cele noi. La școlile din lezmeni, Șomănești Paul Teodorescu (Continuare in pag. 2-a) ABONAMENTE CAPITALĂ ȘI PROVINCIE Kiuncitori I 1 luna *** N Autorități, Societăți și Instituții Intelectuali 3 luni * 300| lei 3000 anual Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni cu plata Înainte prin C. E. C- 1399 »au mandat poșta] REDACȚIA, STRATETELE ȘANTI 3 Et. I ADMINISTRAȚIA, STR. DIONISIE LUPU Nr. 37 1*P TELEFOANE: Direcțiunea 5.34.39 Administrația 1.02.15 Secretariatul 5.84.39 • 2.9710 Redacția 13.56.64 Tipografia 3.30.10 ^A^WVW W W W WWW W W W WWW^A/VV^ ^Indiguind prin muncă voluntară^ WWWWW WWwWWw au^jr^ aproape 19.ooo hectare In general, pământul din județul Tulcea este sărac, și greu de lucrat, având piatră multă care iese până deasupra câmpului. Toți plugarii muncitori de aici, nu s’au lăsat vimși, ci au muncit cu multă suprafețe de pământ. Are însă și pământ dun județul Tulcea, dar în el cresc numai trestia și stuful, pentru că în fiecare primăvară Dunărea își revarsă apele, acoperindu-i Peste 200.000 hectare stau nefolosite, pradă apelor Dunării. In afară de acest pământ, mai sunt încă alte aproape 100.000 hectare, în care este adevărat că se seamănă în fiecare an, dar de cules, nu se culege în fiecare an. Pentru că dacă se întâmplă odată să plouă ceva mai mult, s’a terminat și cu recolta de aici. Pământul acesta este mai sis și când Dunărea se umflă, îl acoperă cu apă, iar aceasta, când se retrage, lasă numai un mâl gros în care repede cresc buruenile. Guvernele burghezo-moșierești cunoșteau situația, dar refuzau să vină cu vreun fel de ajutor. Și cum ar fi făcut o, din moment ce politica lor sta în asuprirea poporului muncitor ? Victoria oamenilor muncii a pus ordine și în această regiune a țării. Acum, la îndemnul Partidului Muncitoresc Român, în județul Tulcea s’au făcut și se fac lucrări mari care vor da agriculturii mari suprafețe de pământ arabil Zeci de mii de plugari muncitori, prin muncă volun hotărâre, desțelenind mari tară, au ridicat diguri, îngrădind apele Dunării.Au fost cucerite aproape 19.000 hectare de pământ din cel mai bun. Astfel, prin digul ridicat între Tulcea și comuna Ada Marinescu, aproape 3.000 hectare au fost redate agriculturii. Deasemeni digul Pecineaga- Traian-Turcoaia scapă de amenințarea apelor o suprafață de 4.358 hectare. Intre comunele Ada Marinescu și Mahmudia, 400 hectare au fost smulse Dunării. Un dig mai mare s’a făcut între comunele Periprava- Letea-C. A. Rosetti Cardan, salvându-se 4.000 hectare pământ bun pentru agricultură. Alte 3.000 hectare au fost dobândite prin construirea digului dintre comunele Ignița- Carcaliu-Măcin. Digul din comunele Renea și Ostrov adaugă încă 2.000 hectare și, în sfârșit, cel ridicat între comunele Berciu și Dăerna 1700 hectare. LUCRĂRILE VOR CONTINUA Lucrările din Tulcea nu se opresc însă aici. Vrednicii plugari muncitori au hotărît să scoată tot mai mult pământ din ghiarele Dunării. Se vor creia orezarii, care vor putea aproviziona cu orez întreaga țară. Iată cum plugarii muncitori din județul Tulcea au reușit să obțină prin muncă voluntară mari suprafețe de pământuri arabile de cea mai bună calitate. învățăturile unei vestite crescătoare de porci Din experiențele colhozului „15 ani de la crearea Armatei Roșii“ In colhozul „15 ani dela crearea Armatei Roșii’’ din raionul Siumsk, sunt organizate cursuri, având ca obiect de studiu creșterea porcilor. Din când în când, pentru 5-6 zile, vin aici fruntași ai muncii din alte colhozuri. Pentru ei se țin conferințe și cursuri de către specialiști, vestiți în creșterea porcilor. Afară de această, pe ferma colhozului se fac lucrări practice, conduse de cunoscuta crescătoare Evdochia Iacovlevna Bogodușko. Experiența ei e foarte bogată. Din 10 scroafe, înainte de război ea creștea în mijlociu 25 purcei de scroafă. La Expoziția Agricolă Unională, ea a primit o diplomă și multe mențiuni. După terminarea războiului, colhozul a trebuit din nou să-și creeze gospodăria Creșterea porcilor de rasă bună a devenit o chestiune importantă nu numai pentru desvoltarea fermei colhozului, dar și pentru creșterea porcilor în toată țara. Deși la început lipsea hrana necesară și încăperile pentru porci, Evdochia Bogoduișko a muncit în așa fel că ferma a ocupat un loc de frunte în raion. Chiar îin 1946, când hrana era foarte puțină, au fost crescuți 19 purcei în mijlociu de scroafă. Acum, la fermă, ca și înaintea războiului, sunt 26 de scroafe și în total 140 de porci. E. Bogodușko și-a luat obligația de a crește în anul P. Sapkin (Continuare in pag. 2-a) O scroafă de rasă din colhozul „Budionovci” regiunea Vologod DRAPELUL ROȘII „MERITUL MUNCII“ A FOST CÂȘTIGAT DE R. A. T. A. Duminică 28 Noembrie a avut loc la Iași festivitatea înmânării Drapelului Roșu „Meritul Munciiii’ întreprinderii de transporturi RATA. RATA a câștigat acest drapel în întrecerea desfășurată în cinstea zilei de 7 Noembrie între ea, TARS, și PCR. La festivitate au participat d. Ion Niculi, vicepreședintele Prezidiului Marii Adunării Naționale și reprezentanții Uniunii Sindicatelor din Porturi și Transporturi. Delegații instituțiilor de transporturi și-au luat cu acest prilej noui angajamente pentru perioada a doua a întrecerilor, care se desfășoară de acum in cinstea zilei de 30 Decembrie, ziua proclamării Republicii Populare Române. DESCHIDEREA PRIMULUI AN ȘCOLAR LA INSTITUTUL AGRONOMIC DIN BUCUREȘTI Luni a avut loc deschiderea primului an școlar la Institutul Agronomic din București. La solemnitate au fost prezenți, d-nii prof. Nicolae Constantinescu, rectorul Institutului Agronomic , Alexandru Romanovici, decanul facultății agrotehnice Neagu Marin, decanul facultății de horticultura, Modigo, decanul facultății de mașini agricole, N. Ionescu- Sisești, Nae Dumitrescu, Marin Georgescu, Constantin Popescu, Atanase Munteaniu, Nicolae Petrescu și Mircea Ionescu, precum și un mare număr de studenți. In așteptarea deschiderii ședinței inaugurale, studenții, în grupuri, discută cu însuflețire despre reforma învățământului și cursurile din acest an, despre Ne alăturăm unui grup și intrăm în vorbă cu studentul Dumitru Zaharia, fiu de țărani muncitori din comuna Aprozi-Ilfov : „DACA NU VENEA LEGEA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI N’AȘI FI PUTUT URMA ȘCOALA MAI DEPARTE“ —. ..Sunt fiu de plugari muncitori, ne spune Dumitru Zaharia. Cele câteva hectare de pământ pe care le-a avut tata, le a împărțit între cei trei frați ai mei, atunci când și-au încropit o gospodărie, iar el, a intrat la calea ferată ca să poată ține casa și să mă dea la școală. Era însă tare greu. Dacă nu venea noua lege a învățământului, n’ași fi putut urma școala mai departe;însemnătatea reformei învățământului o subliniază și d. prof. Nicolae Constantinescu, rectorul Institutului Agronomic, ian cuvântarea de deschidere. „Reforma învățământului — spune d-sa, — a dat școalei un conținut nou, corespunzător desvoltării prin care trece țara noastră în drumul ei spre socialism. Inițiată de Partidul Muncitoresc Român și transformată în lege, de Guvern, această reformă însemnează lichidarea analfabetismului, ridicarea nivelului cultural al poporului, desvoltarea ideologiei proletare și nașterea moralei cele noui. VECHIUL INVATAMANT A PĂGUBIT ECONOMIA TARII învățământul superior este îndrumat pe tărâm practic. In trecut, din cei 57.000 studenți cât a avut țara, 44.000 urmau facultățile teoretice și numai restul de 13.000 pe cele tehnice, în timp ce la medicina veterinară erau 686 studenți, facultatea de drept avea 10.000. Rezultatul acestei situații a fost: miliarde pierdute în fiecare an de economia națională, prin mortalitatea covârșitoare a animalelor și păsărilor. In schimb, prin zeci de mii de procese nesfârșite, avocați hrăpăreți știau să sustragă avutul oamenilor muncii. In trecut, moșierimea nu avea nevoe de agronomi chemați să ducă știința agricolă în mijlocul țăranilor. Moșierilor le erau îndeajuns vechilii cari îi ajutau la exploatarea cruntă a țărănimiii. Iată de ce ducem azi, acea lipsă dureroasă de cadre agronomice pe care vine s-o împlinească abea acum școala cea noua. Emil Solnică (Continuare in pag. 2-a) PREDAREA COTELOR DE SEMINȚE DE FLOAREA SOARELUI SE POATE FACE PÂNĂ LA 20 DECEMBRIE Cum se face plata muncilor in natură Comisiunea de Stat pentru colectări a hotărît că producătorii pot preda cotele de semințe de floarea soarelui, până la data de 20 Decembrie a. c. Cotele de predare vor fi aplicate, ținându-se seama de întreaga recoltă, iar plata muncilor în natură se va face cu urui din cantitatea rămasă producătorilor. Dacă prin noua repartizare a preselor este mai avantajos pentru unii producători a prelucra semințele la altă presă decât cea stabilită în procesele-verbale, comisiile comunale de colectări pot modifica procesele-verbale, arătând producătorilor noua presă. mmmmi m I CITIȚI Respingând propunerile sovietice anglo-americanii au dovedit din nou că nu doresc să asigure stabilirea unei situații normale în Grecia. Situația din Grecia se datorește intervenției crescânde a anglo-americanilor în treburile interne ale acestei țări — a spus d. A. I. Vâșinski. (fag. 4-a) Mari cantități de îngrășăminte chimice și materii prime sosite din U. R. S. S. In cadrul tratatului economic dintre Uniunea Sovietică și țara noastră, ne sosesc bric noui cantități de mărfuri. Astfel, a sosit în țară prin punctul Urigheni, o mare cantitate de îngrășăminte chimice. Deasemenea eu sosit însemnate cantități de cocs metalurgic și cărămidă refractară trebuitoare Industriei noastre. O DELEGAȚIE GUVERNAMENTALA ROMÂNĂ A PLECAT LA MOSCOVA ÎN VEDEREA UNUI ACORD COMERCIAL ROMÂNO-SOVIETIC O delegație guvernamentală compusă din d. Alex. Bârlădeanu, ministrul Comerțului Exterior, președinte ; d. Gh. Gaston Marin, ministru adjunct al Industriei ; d-na Ana Toma, secretar general la ministerul Afacerilor Externe, d. Constaateescu, secretar general la ministerul Minelor și Petrolului, însoțită de un număr de consilieri și experți, părăsit țara Duminică, plecând spre Moscova, în vederea încheierii unui acord comercial româno - sovietic pe anul 1949. S’AU FĂCUT OGOARE DE TOAMNĂ PE O SUPRAFAȚA MULT MAI MARE CA IN ANII TRECUȚI Rapoartele primite de pe teren la Ministerul Agriculturii, arată că până în ziua de 27 Noembrie s’au făcut ogoare de toamnă pe o suprafață de 1794.645 hectare. Această suprafață întrece cu mult suprafața ogorîtă în oricare din anii trecuți. Aceasta, arată râvna cu care plugarii muncitori lucrează pentru sporirea și îmbunătățirea producției. Județele ce stau în frunte la muncile de ogorât, sunt următoarele: Ciuc, unde plugarii muncitori au arat 78,2 la sută din suprafețele ce vor fi însămânțate la primăvară; Ilfov cu 76,1 la sută; Bihor cu 74 la sută; Timiș cu 70 la sută; Vlașca cu 68,6 la sută și Cairaș cu 66,4 la sută. In zilele când vremea e bună de lucru, plugarii muncitori să continue facerea arăturilor. Să toate prilejurile prin folos din care putem să asigurăm cât mai bune condițiuni pentru facerea însămânțărilor de primăvară. ÎNFIINȚAREA unui fond PENTRU LUCRĂRILE DE ÎNVESTIR! Prezidiul Marii Adunări Naționale a dat un Decret prin care se alcătuește Un fond pentru alimentarea cu sumele trebuitoare a lucrărilor de investițiiuni. Acestea se vor face după normele stabilite de Consiliul de Miniștri, la propunerea Comisiunei de Stat a Planificării. Fondul de investițiuni va putea fi întrebuințat numai pentru lucrările ce se fac în interesul bunului mers al producției, al administrării întreprinderilor, al comercializării produselor sau al satisfacerii nevoilor de ordin social al întreprinderilor și instituțiunilor. Decretul respectiv a apărut în Monitorul Oficial no. 278 din 29 Noemvrie 1948. i Prin muncă voluntară se construesc și se repară numeroase localuri de școli Pe zi ce trece, țărănimea muncitoare își dă seama că, cu cât va munci mai mult și mai bine, cu atât își va făuri o viață mai luminoasă și mai îmbelșugată. Iată de pildă, în privința ridicării culturale a satelor, țărănimea muncitoare construește școli și cămine culturale. Fiecare cărămidă așezată la temelia unei școli sau a unui cămin cultural, înseamnă un pas înainte pentru ridicarea stării culturale a celor ce muncesc pe ogoare. REPARĂRI DE ȘCOLI IN JUDEȚUL BUZĂU Astfel, în județul Buzău, s’au reparat și amenajat numeroase localuri de școli elementare. Plugarii muncitori din satele Pacuri și Tisici, au pus umărul și în câteva săptămâni au reparat școlile, înzestrându le cu tot ce trebue bunei lor funcționări. La fel și în satele Valea Banul și Măgura, unde prin vrednicia plugarilor muncitori, școlile au fost terminate înainte de venirea iernii. La Chilia Trestioara, a început construirea unui frumos local de școală. Localul școalei elementare din satul Săserd-Prodănenii, județul Covurlui, stătĂ în ruină de mai mulți ani. Din această cauză, satul nu avea nici învățători. Plugărițele și plugarii muncitori nu s’au speriat în fața acestei greutăți. Ei au pornit cu hotărîre la munca de refacere a școalei. Cu materialele cumpărate de ei, au reparat școala în 4 zile. Au cerut apoi învățători și li s’au trimis. Acum, în satul Săseni-Prodănești, școala este bine încălzită, curată, iar fiii plugarilor muncitori învață în bune condițiuni carte. In această muncă s’au evidențiat plugarii muncitori Ion I. Potolea, Manole Foca și Ion Arsene. Un prețios sprijn l-au dat și plugărițele Anica C. Lificiu, Mitrița C. Lificiu, Catinca A. Bujeniță și Tasia I. Donose, încadrate în U. F. D. R. In satul Temeni-Greci, județul Romanați, cursurile școalei elementare se țineau într’o cameră luată cu chirie. Copiii stăteau înghesuiți și învățau pe apucate. La apelul organizației locale a Partidului Muncitoresc Român, pentru ridicarea unui local școală, plugărimea propriu de muncitoare a răspuns cu însuflețire. Prin pruncă voluntara s’a construit un frumos local de școală, care face cinste acestor harnici plugari muncitori. Iată câteva exemple pilduitoare, din care se vede limpede vrednicia plugărimii muncitoare, dornică de lumină și de o viață mai bună. Aceste pilde trebuesc urmate și de alte unde se simte nevoia comune, unei școli noi, a unui cămin cultural nou ,sau a oricărei alte lucrări de interes obștesc. După corespondențele trimise de: I. Holdea, Ci sfatelie Capră și Rm Militaria