Frontul Plugarilor, august 1949 (Anul 5, nr. 1359)
1949-08-31 / nr. 1359
PAG. 2 x>_. Gum este organizată conducerea unui colhoz Un artel agricol în Uniunea Sovietică, sau cum se spune îndeobște, un colhoz, nu e condus in felul cum se conduce o fabrică sau o uzină, ai căror directori sunt numiți de organele Statului, cum ar fi de pildă ministerele. Un colhoz e cârmuit de înșiși membrii artelului și de o conducere aleasă la adunarea generală a colhoznicilor din rândul membrilor artelului. Colhoznicii sunt stăpânii colectivi ai întregului inventar din gospodăria lor obștească, cu: vite, mașini, clădiri, etc. precum și a producției tuturor ramurilor gospodăriei obștești. Deaceea colhoz* teii își gospodăresc singuri avutul obștesc pe temeiul unui plan bine întocmit, aleg* conducerea colhozului, stabilesc anumite reguli de conduită :n . colhoz, împart între ei roadele muncii colective-Președintele colhozului are un rol însemnat în conducerea gospodăriei colective. Activitatea unui președinte de colhoz Un președinte de colhoz, adică președintele conducerii colhozului, e ales de adunarea generală a colhoznicilor. El e dator să conducă cât mai bine lupta colhoznicilor pentru sporirea recoltelor, pe temeiul folosirii agrotehnicei cele mai înaintate, să caute să mărească din an în an suprafețele însămânțate, să vegheze ca inventarul agricol și mașinile să fie folosite cât mai bine, să organizeze și să îngrijească de îmbunătățirea necurmată a fermelor de creșterea vitelor. De asemenea, el e dator să conducă lupta membrilor artelului pentru ridicarea nivelului de trai al colhoznicilor, pentru ridicarea nivelului lor profesional și cultural. Președintele colhozului dă seama în fața colhoznicilor de activitatea lui. De priceperea și sârguința lui, atârnă în mare măsură desvoltarea gospodăriei obștești, de aceea oamenii sovietici au o zicală : „După cum e președintele, așa e și colhozul”. Conducând gospodăria obștească, un președinte trebue totdeauna să țină seamă de interesele generale ale Statului și ale colhoznicilor. Cei mai buni președinți de colhoz din Uniunea Sovietică, îl cunosc bine pe fiecare colhoznic din artelul care-i conduce, îi cunoaște atât lipsurile, cât și părțile dure, nevoile sale și nivelul său ideologic. Aceasta îl ajută să organizeze cât mai bine munca în colhoz. Un bun președinte se sfătuește în fiecare zi cu colhoznicii fruntași, încurajează orice inițiativă folositoare. Pentru colhoznici, președintele e omul chemat să organizeze punerea în viață a năzuințelor colectivului, îndreptate spre creșterea bogăției și puterii colhozului, spre creșterea bogăției și puterii Statului Sovietic. Roadele muncii unui președinte de frunte F. Grinco e președintele colhozului „Molotov“ din ținutul Altai. El cunoaște temeinic agricultura, creșterea vitelor, știe să conducă un tractor și un automobil, se pricepe la fabricarea cărămizilor, a uleiurilor de floarea soarelui și e renumit ca unul din cei mai de frunte specialiști în creșterea pomilor în condițiunile climaterice ale Siberiei, înainte de Revoluție, F. Grinco era un țăran sărac, care nu se deosebea mai cu nimic de ceilalți consăteni ai săi. Numai datorită puterii sovietice, care i-a dat putință să învețe și să-și desvolte talentele care le avea și care erau ascunse, din cauza crâncenei lupte pentru o bucată de pâine care-i fura toate gândurile și tot timpul, el e acum unul din oamenii cei mai pricepuți în producția sătească și deputat în Sovietul Suprem al U.R S.S. Colhozul „Molotov“, a cărui președinte e F. Grinco,ne uliță largi, drepte, dealungul cărora se află case arătoase de piatră. In mijlocul satului e o frumoasă clădire cu 2 etaje, în care se află școala secundară. Colhozul are o moară perfecționată, două magazine înzestrate cu tot felul de mărfuri, o stațiune electrică proprie și una de radiotransmisiune. La marginea satului se află, în clădiri de cărămidă, grajdurile și staulele pentru vitele obștești. Producția gospodăriei crește pe an ce trece. Odată cu ea crește și bunăstarea colhoznicilor. Ogoarele colhozului sunt udate printr-un sistem de irigație. In locul unde se află acum colhozul „Molotov“, era o întindere de pământ nerodnic. Sătenii din partea locului trăiau în sărăcie și întuneric. Datorită în mare măsură conducerii pricepute a lui F. Grinco, țăranii sovietici au ridicat aici o gospodărie colectivă din cele mai înaintate, care dă Statului multe produse agricole și asigură colhoznicilor un trai fericit, lipsit de grija pâinei de mâine. In activitatea lui, F. Grinco se reazimă pe colhoznicii fruntași, ține seama de sfaturile agronomului și a altor specialiști. In Uniunea Sovietică, un președinte de colhoz primește plata pentru munca lui, după mărimea suprafețelor de pământ însămânțate și după suma la care se ridică venitul obștesc. In afară de aceasta, el mai obține zile de muncă în plus după vechimea lui în funcția de președinte, după felul cum a îndeplinit planul de producție artelul agricol condus de el, după nivelul de desvoltare a fermelor de creșterea vitelor. Statul sovietic îngrijește de ridicarea nivelului profesional, ideologic și cultural a cadrelor colhoznice și în special a președinților de colhoz. In urma hotărîrii plenarei din Februarie a Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) în mai multe ținuturi din Uniunea Sovietică, au fost organizate, în contul Statului, școli de un an și de doi ani, în care membrii artelului care fac parte din cadrele colhoznice ca președinți, brigadieri, conducătorii fermelor, sunt învățați teoretic și practic să gospodărească cât mai bine avutul obștesc și să obțină rezultate din cele mai bune în toate ramurile de producție a gospodăriei sătești. Un bun președinte de colhoz se bucură de stimă și încredere în rândurile oamenilor sovietici. De aceea, mulți președinți de colhoz au fost aleși deputați în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice, în Sovietele Supreme ale Republicilor Unionale, precum și membri ai Sovietului privitor la treburile colhoznice. ȘCOLILE MEDII TEHNICE ALE MINISTERULUI AGRICULTURII Școlile tehnice ale Ministerului Agriculturii formează cadre medii de tehnicieni, necesari în diferitele ramuri ale agriculturii. Școlile medii tehnice ale Ministerului Agriculturii sunt repartizate astfel: Școli tehnice agricole la: Roman, Tg. Mureș (secția română), Tg. Mureș (Secția maghiară), Pomârla-Dorohoi, Lugoj-Severin, R. Sărat, Voicești- Vâlcea, Alexandria-Teleorman, Sibiu, Salonta-Bihor (secția română), Salonta-Bihor (secția maghiară), Dumbrăveni -Tr. Mică, Strihareț-Olt, Călărași-Ialomița, Mizil, Orăștie-Hunedoara, Sânnicolaul Mare, Tg. Secuiesc-Trei Scaune (maghiară), Basarab-Constanța. Școli tehnice horticole la: Cetate-Dolj, Curtea de Argeș, Gioagiu - Hunedoara, Turda, Dragomirești-Ilfov (fete), Bistrița, Odorhei (maghiară). Școli tehnice viticole la: Odobești-Putna, Valea Călugărească - Prahova, Drăgășani- Vâlcea, Huși, Miniș-Arad. Școli tehnice de mecanică agricolă la: Drăgănești-Vlașca, Câmpeni-Turda, Bârlad, Caracal, Oradea (secția română) Oradea (secția maghiară), Bacău, Câmpulung-Muscel, Sibiu, Călărași, Botoșani, Vânjuleț-Mehedinți, Băilești-Dolj. Școli tehnice de îmbunătățiri funciare la: Timișoara, Brăila. Școli tehnice piscicole la: Tulcea, Nucet-Dâmbovița. Școli tehnice zootehnice la : Careii-Mari-Sălaj (secție română), Careii-Mari Sălaj (secție maghiară), Ceacova-Timiș Torontal, Miercurea Ciuc (maghiară), Rădăuți, Turda, Găești-Dâmbovița. Școli tehnice veterinare la: Sibiu, Timișoara, Brăila, Craiova, Iași, Mediaș-Tr. Mare, Galați, București str. Justiției nr. 55. Școli tehnice pentru protecția plantelor, la: Blaj-Tr. Mică, Buzău. Școli tehnice cadastrale: București str. Luterană nr. 14. 1. ȘCOLILE PROFESIONALE au durata de trei ani — 2 ani studii la școală și un an practică la unitățile silvice în producție, după care se dă examenul de diplomă pentru brigadieri. In timpul practicei elevii sunt retribuiți. Se primesc elevi cu 4 clase primare în vârstă de 14-16 ani. 11. ȘCOLILE TECHNICE MEDII SILVICE au o durată de 4 ani. Absolvenții acestor școli vor fi conducători de șantiere silvice — cadre medii silvice. Ei vor putea urma Institutul de Slvicultură după care vor eși ingineri silvici pentru teren, sau, dacă vor face și doctoratul, vor lucra ca oameni de știință în sectorul tehnic forestier, sau în învățământul silvic. Pentru a intra în școala medie tehnică silvică se cer 7 clase primare, sau Gimnaziul Unic, sau orice școală echivalentă cu aceasta. Vârsta 14- 16 ani. Școlile silvice sunt situate în diferite regiuni forestiere și ele au un caracter eminamente practic. Condițiile de admitere Se pot înscrie la examenul de admitere absolvenți a 7 clase elementare sau 7 clase supraprimare, absolvenții a 3-4 clase gimnaziale sau alte școli echivalente. Limita de vârstă este 16 ani. Dispensa de vârstă se acordă de către Secțiile de învățământ de pe lângă Comitetele Provizorii. Actele necesare: extras de naștere, act de cetățenie, certificat de școlarizate, dovada situației materiale (eliberată de percepția unde își au domiciliul părinții). Școlile tehnice M.A. sunt mixte. Durata studiilor este de 4 ani.Absolvenții școlilor tehnice M.A. se pot încadra în câmpul muncii sau pot urma un institut tehnic de specialitate. Examenul de admitere din sesiunea de toamnă se va ține la 6, 7 și 8 Septembrie la sediul fiecărei școli unde se fac și înscrierile. Înainte de examenul scris și oral, se va face vizita medicală a tuturor candidaților. Elevii, fii de muncitori, țărani săraci și mici funcționari, primesc în timpul anului, burse. Toate școlile tehnice medii ale M.A. au internate. Examenul de admitere, în anul I, la școlile tehnice M.A., constă din probă scrisă la: limba română, limba maternăștiințele naturii, proba orală la: limba română, limba maternă, istorie, Constituția R.P.R., matematici, științele naturii, fizico-chimice. La școala medie tehnică cadastrală la oral în loc de științele naturii se dă o probă practică de desen. La școlile tehnice de mecanică agricolă, de îmbunătățiri funciare și cadastrală se dă în scris o probă la matematici în loc de științele naturii. ȘCOLILE MINISTERULUI SILVICULTURII CARE FUNCȚIONEAZĂ IN VIITORUL AN ȘCOLAR în cadrul Ministerului Silviculturii funcționează trei categorii de școli: profesionale, medii tehnice și institute ITM INTERNE Dii dimineață a sosit în Gara de Nord un grup de 21 de muncitori, fruntași în producție, din Republica Cehoslovaca, care urmează să-și petreacă concediul de odihnă la noi în țară. La sosire ei au fost primiți de d-nii: C. Lepădatu, membru în Biroul Comitetului Executiv al C.G.M., Zaharia Tănase, membru în Comitetul Executiv al C.G.M., Serghei Levcenco și I. Săveanu din partea Secției Internaționale a C.G.M., precum și de activiști ai C.G.M. și Uniunilor Sindicale. „Este o mare bucurie pentru noi — a declarat d. Tekilo Jaroslav — că avem cinstea să fim primii muncitori din sindicatele cehoslovace care vizitează țara Brs.“. După câteva ore de la sosirea la Capitală, oaspeții au pierit spre Mamaia, unde își vor petrece concediul de odihnâ. Frontul Plugarilor. Numărul tinerilor țărani muncitori sportivi a crescut în ultima vreme, însuflețind cu elanul lor terenurile construite în mii de ore voluntare. In Cupa Tineretului Muncitor, s-a văzut că numeroși tineri țărani muncitori au reușit să câștige importante probe în campionatele județene. Hotărîrea Biroului Politic al Comitetului Central al P. M. N. din 26 iunie a. c., Ki se arată că : „Uniunea Tineretului Muncitor va trebui să dea o atenție specială creșterii de cadre necesare conducerii cercurior sportive dela sate“ s’a transformat în mărețe realizări, — la Iași, Bacău, Cluj și București, organizându-se școli speciale de instructori sportivi, care au fost absolvite de peste 290 de tineri țărani muncitori. La Iași au absolvit cursurile, 47 de tineri țărani muncitori, din cele 11 județe ale Moldovei. In timpul cursurilor, tinerii săteni au învățat în afară de pingumi și șahul. La Cluj, a funcționat o școală de cadre în limba maghiară, la care au urmat 53 de tineri țărani muncitori, în două serii. In sfârșit, la București, la Căminul de Ucenici Filimon Sârbu a funcționat timp de 20 zile școala de instructori sportivi, la care au luat parte 40 de tineri săteni din județele: Ilfov, Argeș, Teleorman și Ialomița. Acum, întorși în satele lor, nouii instructori sportivi vor depune printre tovarășii lor, tineri țărani muncitori, toate strădaniile pentru a organiza temeinic cercuri sportive sătești. In Turul Ciclist al Poloniei, în care au mai rămas 68 de concurenți, din cei 95 plecați din Varșovia, în cea de a 6-a etapă alergată între Bydgoszes și Poznan, pe distanța de 160 km., a ieșit învingător Spalazzi (Italia) urmat la 25 de secunde de Lemay (Franța), Marin Niculescu și Sandru (R P.R.). În clasamentul pe națiuni, conduce Republica Populară Română, cu 17 ore, 32 minute și IV secunde. »•mată de Dimsmarca, Franța, Anglia, Polonia, Cehoslovacia, Finlanda și Elveția. 5 în clasamentrul miliardual general, dansenieni conduce românul Marin Niculiescu, urmat de Localese (Italia) și de Șandru (R.P.R.). In fața a 15.000 de spectator Duminică au luat sfârșit campionatele naționale de atletism. C.S.C. Armata și Clubul Sportiv Universitar București au ieșit campioni naționali pe echipe. În cadrul întâlnirii de natație Polonia-R.P.R., reprezentanții noștri au stabilit 8 recorduri naționale și au câștigat 6 probe din 12. Rezultatul final: Polonia-R.P.R. 129-115 puncte. Duminică au avut loc în țară numeroase jocuri amicale de foot-ball. Astfel, I.C.O. a învins Duminică la Craiova reprezentativa orașului, cu 5-1 (1-0). La Mediaș, Gaz Metan a terminat la egalitate cu CFJR.Sibiu: 2-2 (1 -0). La Timișoara, CFR Timișoara au fost învinși de AMBRA Flamura Roșie cu 1-0. Hotărîți să urmeze piața luminoasă a țărănimii sovietice, pentru a-și făuri la rândul lor o viață mai bună, numeroși țărani săraci și mijlocași din țara noastră au scris țăranilor din colhozul „Stalin” satul Ciod, R.S.S.A. Daghestan, cerându-se lămuriri cu privire la lupta pe care au dus-o pentru făurirea colhozului, la organizarea muncii in colhoz, la foloasele colhozului, împărțirea produselor între colhoznici, viața femeii în colhoz, viața de familie și așa mai departe. Țăranii din colhozul ,,Stalin“ au răspuns cu toată dragostea și dorința de a ajuta țărănimea muncitoare dela noi trimițând 7 scrisori pline de prețioase învățăminte. Broșura :,Răspunsurile țăranilor sovietici din colhozul ..Stalin“ la întrebările puse de țăranii muncitori din R. P. R.“, apărută ce curând în editura Frontul Plugarilor, cuprinde atât întrebările țăranilor săraci și mijlocași din țara noastră, cât și scrisorile țăranilor sovietici. In aceste scrisori țăranii colhoznici povestesc viața de mizerie pe care au dus-o până la Revoluția din 1917. Pe atunci, atât pământurile cât și vitele erau în mâna bogătașilor și a chiaburilor. Așa de pildă, în timp Gadji Gorunov ce chiaburul 5000 de oi, 240 avea singur gospodării din sat nu aveau niciuna. Goniți de mizerie, țăranii săraci părăseau satul și familiile și porneau aiurea in căutare de lucru. Nici soarta țăranilor mijlocași nu era trăili UTI. Chiar dacă unul ca Abdulah Budalex, avea o bucată de pământ și câteva zeci de oi nu avea unelte să-și lucreze pământul, iar pentru islaz trebuia să plătească arendă chiaburului. Din truda istovitoare a întregei familii, abea își acoperea hrana. „Revoluția a înfăptuit visul de veacuri al țărănimii muncitoare: pământ și libertate“ — scriu colhoznicii încrisoarea a doua. Dar, cu tot ajutorul pe care Statul Sovietic îl dădea gospodăriilor sărace și mijlocașe și cu toată îngrădirea chiaburilor, țăranii muncitori se mai sbăteau în nevoi. Leacul — scriu țăranii colhoznici — ni s-a arătat Partidul nostru Comunist (bolșevic), condus de Lenin și Stalin. Partidul ne-a învățat că pentru a ne făuri o viață îmbelșugată trebue să ne unim țarinile, uneltele mari, vitele de muncă și să le gospodărim în colectiv. Țăranii comuniști din sat, oameni săraci și mijlocași, au luptat împotriva minciunilor și uneltirilor chiaburești și astfel, în 1930, a luat ființă colhozul „Stalin“ în care au intrat 182 familii. Datorită sprijinului primit din partea Statului și a muncii îndârjite a colhoznicilor, colhozul a înflorit repede. Intr-un singur an, numărul oilor a crescut de la câteva sute la 13.348. In câțiva ani, colhoznicii au izbutit să îmbunătățească 700 hectare pământ care înainte era ncroditor. Cei doi chiaburi, cari prefăcânduse prieteni, izbutiseră să se strecoare în colhoz au făcut o vreme pagube. După demascarea și înlăturarea lor, colhozul s-a desvoltat repede și viața fiecărui colhoznic se îmbunătățește mereu. Munca colhoznicilor e bine răsplătită. Așa de pildă, familia colhoznicului Durbanas Gamzatov a primit anul trecut 21.825 ruble, 1.000 kgr. carne, 1.360 kgr. cereale, 57 kgr. unt, fructe, legume și alte produse agricole. încă din primii ani, țăranii muncitori cari la început șovăiseră și rămăseseră în afara colhozului, cereau să fie primiți. Așa a făcut și țăranul mijlocaș Bidatov, care apoi s-a dovedit un colhoznic fruntaș și care pentru munca sa a fost decorat în 1940, cu o medalie de aur. Urmând mereu învățăturile Partidului, prin muncă îndârjită zi de zi, colhoznicii își cuceresc o viață tot mai bună. In colhoz s’au ridicat case, băi, biblioteci, cluburi, s’a instalat lumină electrică, s-au adus aparate de radio, cinematograf. Viața țăranilor muncitori nu mai seamănă cu ce a fost. Colhoznicii sunt recunoscători lui Lenin, lui Stalin și Partidului Bolșevic. „Atât noi cât și copiii, nepoții și strănepoții, vom fi veșnic recunoscători lui Lenin, lui Stalin și marelui Partid bolșevic. Ei ne-au scos din sărăcie și întuneric, datorită lor ducem azi un trai liber, înstărit, luminat”, încheie colhoznicii scrisoarea a 7-a. In lupta și munca pe care țărănimea muncitoare o duce pentru a-și făuri un trai fericit, broșura „Răspunsurile țărănilor sovietici din colhozul „Stalin“ la întrebările puse de țăranii muncitori din RPR ’ este un îndreptar prețios, bogat în învățăminte. Ea trebue cetită și răspândită in rândurile tuturor țăranilor săraci și mijlocași. DE LA CITIM: Răspunsurile țăranilor sovietici din colhozul „Stalin“ la intrebările puse de țăranii muncitori din R. P. R. 62 familii de țărani săraci și mijlocași din satul Frățești, au început o viață nouă Urmare din pag. lumătate pe care le-a avut, i-au mai rămas câteva. Pe celelalte le-a dat la fete, când le-a măritat. A dat și la băeți câte un pogon. Băieții au mai primit și dela neveste câte un pogon, sau câte două. In 1945, cei patru feciori mai mari au mai adăugat câte 3 pogoane, îndulcindu-și în mare măsură traiul. — Dar eu am, „experență“, spune moș Anghel. Am văzut cum a sărăcit tata. Pământul e puțin. Trebue să-l muncim bine, să ne dea bucate mai multe. Dar așa, de unul singur, cu două „hîte“ de cai, tot 20 de coșuri de porumb o să luăm la pogon. Am văzut și eu, din 1945, de când sunt în Partid, că numai la „colectiv“ e scăparea. Tot așa mi-a spus și feciorumeu, Ion, care a fost în Divizia Tudor Vladimirescu... Când te uiți la moș Anghel Stănică și la cei șapte feciori și gineri ai lui, îți poți da seama ușor, ce mare bucurie stăpânește în sufletele țăranilor muncitori intrați în Gospodăria agricolă colectivă. Toți sunt bucuroși că pot porni pe calea spre o viață nouă, spre fericire. Mulți dintre ei sunt țărani mijlocași, care înțelegând că singurul mijloc de a scăpa din ghiarele sărăciei este gospodăria agricolă colectivă, agricultura socialistă, s’au înscris cu bucurie în colectiv. De aceea, iată-l de pildă pe țăranul mijlocaș Dumitru St. Ghimpețianu, proprietar a 10 pogoane pământ, muncind cu toată hotărîrea pentru organizarea colectivului. De când a citit Rezoluția din 3 Martie 1949, a Plenarei nr al PTST T, Vimitrie Ghimpețeanu n’a mai avut odihnă. Alături de țăranii săraci Alexandru Dogaru, Ion Stănică, de Stoica Coseai și de alți țărani muncitori membri în organizația de bază a PMR, au muncit cu hotărîre, pentru lămurirea țăranilor muncitori și punerea temeliilor gospodăriei agricole colective. Mai cu seamă Alexandru Dogaru și Stoica St. Coseai, care au vizitat Uniunea Sovietică, au dus multă muncă de lămurire în rândurile țăranilor muncitori. — „Când am văzut spicul de grâu de 250 de boabe, spune unul, n’am mai stat la îndoială și am trecut și eu în colectiv. Vrem să facem și noi ca țăranii sovietici. Alături de ei au luptat și femeile lor, ajutând la lămurirea femeilor care nu înțelegeau însemnătatea muncii în colectiv Adevărul și lumina au răzbit intunericul și neștiința Și munca lor n’a fost deloc ușoară. Chiaburii din Frățești și din celelalte comune vecine au încercat pe toate căile să zădărnicească înființarea gospodăriei colective. Mulți dintre țăranii muncitori s’au lăsat înșelați de vicleniile chiaburești și la început au dat înapoi. Unul dintre ei de cinci ori s’a înscris, s’a retras, și apoi iar s’a înscris. Acum este și el mulțumit că n’a rămas deasupra „sfatul“ întunecat al chiaburului Stancu Boboc, ci au răzbit adevărul și lumina. însăși lui Dumitru St. Ghimpețeanu i-a ieșit în cale chiaburul Ion N. Dogaru și i-a spus: „Te-ai găsit tu mă, un derbedeu, să strângi lumea în colhoz? O să-ți muiem oasele !“ — Dar eu nu m-am speriat de chiabur — ne-a spus Dumitru St. Ghimpețeanu. Am citit Rezoluția, am citit „Calea colhozurilor, calea spre socialism“ și multe alte cărți din care am învățat că numai organizându-ne și muncind în gospodăria agricolă colectivă, vom scăpa de sărăcie. Apoi, țăranul mijlocaș Ghimpețeanu, dându-și cu mâna peste păr, spune: — Câteodată, îmi venea să strig, să lovesc cu pumnii în pământ de necaz, când vedeam pe câte unii care se lăsau păcăliți de chiabur. Mă, de ce nu vor ei să vadă încotro e binele? De ce se pitesc și nici măcar nu vor să stea de vorbă cu noi? Da’ acum am uitat nădușelile prin care am trecut cu toții, ne spune Ghimpețeanu zâmbind. Au întrebuințat chiaburii toate ticăloșiile. S’au folosit de fel și fel de codițe de topor ca alde Gheorghe Ghimpețeanu care a încercat s’o facă pe vară-sa Dida, să se retragă din colectiv, sau ca Petre Căciulan, care a îndemnat pe oameni să se pună împotriva comasărilor. Spunând aceste cuvinte, Dumitru St. Glimpețeanu scrâșnește din dinți și strânge pumnii, uitându-se undeva, parcă, spre ulița în care-l știe pe această unealtă ticăloasă. — Hei, de când așteptăm noi ziua aceasta, spune el cu fața plină de bucurie. Uite ce este la noi în sat. Și arătând cu mâna spre miile de oameni ce au venit la marea sărbătoare a țăranilor muncitori din FrăteșUVlașca, Dumitru St. Ghimpețeanu, pleacă spre sediul gospodăriei colective, să mai rostuiască ceva. Ședința de constituire s-a ținut in noul local al școlii elementare Dela sediul Gospodăriei, fostă proprietatea lui Dumitru Papaianopol, — compusă din cinci camere, magazie, grajd, natal, puterniță, — mulțimea țăranilor muncitori s’a îndreptat spre localul nouei școli elementare unde s’a ținut ședința de constituire a colectivului. Aici, au vorbit cu însuflețire Constantin Gâscă, din partea organizației de Partid și Alex. Dogaru, arătând lupta pe care au trebuit să o ducă țăranii muncitori din Frățești, împotriva chiaburilor, pentru a se constitui în colectiv. Delegatul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, vorbind despre mijloacele puternice de muncă pe care le vor folosi în munca pământului țăranii din colectivul „Viață Nouă“, despre ajutorul pe care muncitorimea îl dă țărănimii muncitoare, a insistat și asupra vigilenței de care trebue să dea dovadă membrii colectivului față de orice încercare de desbinare pe care ar mai pune-o la cale chiaburii, de aci înainte. In aplauzele entuziaste ale adunării, după semnarea statutului gospodăriei, au fost aleși în comitetul de conducere al colectivului, următorii țărani muncitori: Alexandru Dogaru, președinte, Stoica Coseai, Dumitru Ghimpețeanu, Florea Stănică și Barbu Sima, membri: Ion Vorchin și Dobre Loloiu. cenzori. Țăranii muncitori constituiți în gospodăria agricolă colectivă „Viață Nouă“ au adus ca inventar 38 cai, 5 perechi de boi și o vacă, 25 de pluguri, 17 borcane, 6 prășitori, 25 căruțe, un tractor, 2 secerători, un zbor, o batoză, o semănătoae și 142 ha. și 72 ari. Statul le-a dăruit o suprafață de 65 hectare. Către ora prânzului, din satele învecinate, din Daia, Dăița, Plopșoru, Remus, Oinac, Bălănoaia, Ghizdaru, Slobozia, Oncești, Bălanu, Vieru, Comana și altele începură să sosească căruțe și camioane frumos împodobite, aducând daruri țăranilor muncitori, constituiți în gospodăria agricolă colectivă O viață nouă ii așteaptă și pe țăranii muncitori vlăsceni După amiază, în soarele îmbietor al acestui sfârșit de August, pe scena frumos pavoazată din curtea Gospodăriei, s’a desfășurat un program de cântece, dansuri și recitări. In curtea gospodăriei agricole colective, fanfara cântă un joc săltăreț. Tineri și vârstnici, au încins o horă mare, chiuind și strițând plini de bucurie, fiindcă știu că de acum înainte o viață nouă îi așteaptă. Cele 62 de familii constituite în prima Gospodărie colectivă din jud. Vlașca au misiunea de a deschide drum larg, prin hărnicia și în agricultură, rezultatele muncii lor și celorlalți țărani muncitori din împrejurimi, cari văzând foloasele muncii în gospodăria agricolă colectivă, se vor alătura lor, celor din primul colectiv vlăscean, pornind pe drumul făuririi socialismului Prelungirea termenului de inscriere in institutele de învățământ superior Ministerul învățământului Public face cunoscut că termenul de înscriere în Institutele de învățământ superior se prelungește până la 1 Septembrie 1949, ora 20, pentru cei ce domiciliază în județul în care funcționează Institutul de învățământ superior respectiv și 3 Septembrie 1949, ora 20, pentru cei ce domiciliază în alte județe. Fac excepție Institutele Politehnice și Institutele Medico-Farmaceutice, pentru cari sunt valabile datele anunțate anterior, adică 25 August pentru cei ce domiciliază în județul în care funcționează Institutul respectiv și 3 Septembrie pentru cei ce domiciliază în alte județe. Pentru toți candidații care trec examenul de absolvire a școlii medii în sesiunea de toamnă, termenul de înscriere în Institutele de învățământ superior se menține 3 Septembrie. Ministerul Construcțiilor Școala Profesională de Construcții „MIM București Str. Mireea Vodă No. 28 —tel. 5.22.01 ANU N JA s condițiunile de admitere in anul I pentru 600 focuri, dintre care 480 de interni, la următoarele specialități: Zidari — 120 locuri Dulgheri.........................—120 locuri Izolatori ...... — 40 locuri Instalatori de calorifer — 80 locuri Instalatori sanitari — 80 locuri Instalatori electricieni — 40 locuri Mecanici de șantier Fierari de beton • ■ • . — 80 locuri — 40 locuri cu 4—6 clase elementare precum și pentru cei cu 7 clase elementare în eventualitatea că numărul lor va depăși numărul locurilor, se va ține Duminică 18 Septembrie 1949 la ora 7 dimineața. Adunarea candidaților se va face în Str. Luterană nr. 12. După examenul medical va avea loc examinarea candidaților la: LIMBA ROMANA și MATEMATICI (scris și oral) CONSTITUȚIA R.P.R. (oral), din materia ultimelor clase elementare. Durata cursurilor este de 3 ani. Absolvenții vor fi plasați imediat în întreprinderile de Construcții ale Ministerului Construcțiilor. Candidații admiși se vor bucura de toate drepturile date elevilor școlilor profesionale prin Deciziunea No. 379 a Ministeruluii Muncii și Prevederilor Sociale publicată în Buletinul Oficial nr. 21 din 22.4.49, și anume: învățământ, rechizite, scule și întreținere în internat complect gratuite; indemnizație lunară în bani, după 3 luni de școlarizate, îmbrăcăminte și încălțăminte gratuite. Se primesc elevi și eleve cu cel puțin 4 clase elementare (primare) și având minimum 14 ani împliniți și maximum 16 ani Împliniți. Candidații care au 7 clase elementare vor fi admiși fără concurs dacă numărul lor nu depășește numărul de locuri, înscrierile pentru concursul de admitere în clasa I precum și pentru cei cu 7 clase elementare, se fac la Secretariatul școlii sau prin scrisoare recomandată dela 1 Septembrie 1949 până la 15 Septembrie 1949, între orele 7—14, depunând o cerere de înscriere, semnată de părintele sau tuturorele legal al candidatului, însoțită de următoarele acte: 1. Extract de naștere 2. Certificat de studii (școală). 3. Actul de cetățenie 4. Dovada de salariul părinților eliberat de sindicatul instituției respective (pentru elevii cu părinți salariați). 5. Certificat de averea mobilă și imobilă a părinților eliberat de secția Financiară a Comitetelor Provizorii (pentru elevii cu părinți muncitori agricoli). Concursul pentru candidații