Frontul Plugarilor, septembrie 1949 (Anul 5, nr. 1360-1385)
1949-09-01 / nr. 1360
PAG. 2 Luând exemplu de la Gospodăria Agricolă de Stat „Olga Bancic“, țăranii muncitori din comuna Tăcuta-Vaslui au terminat la timp muncile desmiriștitului Salariații Gospodăriei Agricole de Stat „Olga Bancic" din comuna Tăcuta, județul Vaslui, pe lângă celelalte munci agricole făcute la timp, au reușit să termine de câteva zile și desmiriștitul. Datorită bunei organizări a muncilor agricole, Gospodăria Agricolă de Stat , Olga Bancic" este un viu exemplu și pentru celelalte Gospodării Agricole de Stat din apropiere, cât și pentru țăranii muncitori. Zilele trecute, un număr de peste 300 țărani muncitori din împrejurimi și câțiva delegați de la celelalte Gospodării Agricole de Stat din județ au vizitat Gospodăria Agricolă de Stat „Olga Bancic". Cu această ocazie, țăranii muncitori și delegații Gospodăriilor Agricole de Stat au luat multe învățături din felul de muncă al salariaților agricoli de la Gospodăria Agricolă de Stat, „Olga Bancic", întorși fiecare la casele lor, țăranii muncitori din comuna Tăcuta au început să pună în practică pe ogoarele lor multe din învățăturile căpătate din felul de muncă al salariaților Gospodăriei Agricole de Stat „Olga Bancic". In câteva zile, ogoarele țăranilor muncitori au fost desmiriștite. In felul acesta, pământul va da roade mai multe și de mai bună calitate- Petre Ciubără corespondent Trectoarele S.M.T.-Ciorani, jud. Prahova> încep munca de desmriștire pentru țăranii muncitori întovărășiți, din com. Bătrâni-Prahova Frontul Plugarilor. în comuna Otetelișu-Vâlcea s-a format o întovărășire pentru folosirea mașinilor Statului la âesmiriști. Pe zi ce trece tot mai mulți țărani muncitori se întovărășesc spre a-și lucra pământurile cu mașinile Statului. Astfel, de curând țăranii săraci și mijlocași din comuna Otetelișu-Vâlcea au înîncheiat un contract colectiv cu S.M.T., pentru desmiriștitul a 244 ha. Chiar de a doua zi, tractoarele au și început aratul. Până în prezent s’au dezmiriștit peste 120 ha. Marin Gh. Marin corespondent întreaga țărănime muncitoare din comuna Plăinești, județul Râmnicul-Sărat, s’a întovărășit spre a-și lucra pământul cu tractoarele Statului in comuna Plăinești, judeaî Râmnicu Sărat, locuesc 50 familii, în cea mai mare arie de țărani muncitori, ■n care dintre ei are câte 2-4 la pământ. Aceste suprafețe de pământ sunt fărâmițate și răspândite la mari depărtări unele de altele. Din puținul pământ, pe care îl au hotărîți să se organizeze în întovărășire, țăranii muncitori din comuna Plăinești- Totonieu Sărat, s’au îndreptat spre Stațiunea de Maii și Tractoare din orașul Râmnicu Sărat. Cu muzica în frunte și sub fâlfâitul drapelelor roșii și tricolore, "cranii muncitori au plecat în coloană la Stațiune. Ajunși în curtea Stațiunei,rănii muncitori au fost întâmpinați cu flori și urale de salariații S.M.T.-ului. — Am venit să încheee contractele cu Stațiunea cu țăranii muncitori, o parte e ocupată de răzoare. Ani dearândul au avut de suferit țăranii muncitori de pe urma acestor răzoare care în loc să le dea recoltă, înlesneau înmulțirea șoarecilor, insectelor și bolilor care aduceau stricăciuni culturilor. Semnarea contractelor să lucrăm pământurile cu mașinile Statului. — spune țăranul muncitor lordache Cioacăta, îndată țăranii muncitori au trecut rând pe rând să semneze contractul cu S.M.T.-ul. — De acum pământurile noastre nu vor mai fi găurite de șoareci și nici pirul și mărăcinii nu-și vor mai găsi loc să crească. De acum înainte vom semăna și locul răzoarelor cu semințe bune și le vom munci ca să rodească așa după cum vrem noi, — a Dar iată, că într’o bună zi, țăranii muncitori s’au hotărît să înlăture aceste neajunsuri pricinuite de răzoare, îndrumați de către agitatorii organizației de Partid, țăranii muncitori s-au întovărășit și au încheiat contracte cu S.M.T.-ul spre a-și munci pământurile cu mașinile Statului, spus țăranul muncitor Alexandru Bulucea pe când semna contractul lor. După semnarea contractețăranii muncitori împreună cu salariații Stațiunei au încins o horă mare în curtea Stațiunei. Chiar a doua zi în zori, 20 tractoare ale Stațiunei au eșit la câmp lucrând pământul țăranilor muncitori întovărășiți. I. Iliescu corespondent Construirea unui bazin pentru aprovizionarea cu apă a comunei Tufeni-Prahova Zeci de ani în șir, țăranii muncitori din comuna Tulfeni-Prahova au robit pe pământul fostului moșier Sturca. Dar cum era hapsân și lacom după avere, moșierul nu exploata numai brațele de muncă ale oamenilor, ci nu se da în lături de a-și face venituri și din apa de băut. Și iată cum: In tot satul nu se afla nici o fântână cu apă de băut. In schimb erau destule pe pământul moșierului. In felul acesta, țăranii muncitori trebuiau să ia apă de la moșier. Pentru apa pe care o luau, ei erau obligați să-i muncească zile întregi. Pentru acest lucru întreg satul era obligat să-i robească pe moșie. Mult s’au străduit țăranii muncitori din Tufeni să-și construiască o fântână a lo, ca să nu mai fie nevoiți să muncească moșierului. Dar acesta prin oamenii lui care se aflau atunci la conducerea satului, le punea piedici, ca astfel să-i poată avea pe țăranii muncitori întotdeauna în mână. Astăzi când puterea moșierimii a fost sfărîmată, țăranii muncitori și-au împlinit această dorință. Ajutați de organizația de Partid, ei au construit prin muncă voluntară, un mare bazin cu apă, care are o capacitate de 4 vagoane. De aci, apa este dusă prin conducte prin toate ulițele satului, asigurându-se aprovizionarea țăranilor muncitori cu apa de care au nevoe. Bușea Stăvărache corespondent Țăranii muncitori din comuna Glăvănești, județulași, au primit cu mare bucu rie vestea reorganizării cooperativei lor. Ei știau că de data aceasta treaba se va face cu chibzuială și numai în folosul lor, ca și toate celelalte rândueli noui din țară, inițiate de Partid. Povestea cooperativei din Glăvănești e cunoscută în toată regiunea. încăpută, îndată după înființare, pe mâna unor ticăloși, dușmani ai poporului muncitor, ea a fost mult timp isvor de îmbogățire necinstită și îndestulare numai pentru banda de chiaburi sceculanți strecurată în conducere și pentru rudele acestora. Mare a fost amărăciunea țăranilor muncitori din cele cinci cătune care alcătuesc comuna Glăvănești, când au prins firul afacerilor necurate ce se săvârșeau la cooperativa lor. Cu nestăpânită ură, ei s’au ridicat atunci toți ca unul, au demascat nelegiuirile ticăloșilor și i-au trimis în fața judecății poporului să dea seama. Iar judecata a fost dreaptă și necruțătoare. Banda de tâlhari, în frunte cu nemernicul Leon Berbec, care au secătuit din fondul cooperativei aproape 400.000 lei, și-au primit pedeapsa meritată. Asta s-a petrecut la începutul anului. După aceia țăranii săraci și mijlocași din Glădiești, îndrumați de organiația de Partid, au pus la conducerea cooperativei țărani muncitori. Felul cum a știut consiliul să gospodărească treburile cooparativei, roadele muncii lor, erau văzut de îndată. .Acum, ocazia alegerii noului con‘iu s’a făcut în fața întregei toți raportul rodnicei activiîn numai șase luni, prin munci organizată și prin chin seala gospodărească, fondul cooperativei a crescut la capitolul beneficii cu 300.000 lei. După ce s’a dat descărcare vechiului consiliu, s’a trecut la discutarea statutului articol cu articol. Apoi a fost ales noul consiliu format din țărani săraci și mijlocași. In fruntea consiliului a fost reales țăranul muncitor Constantin Nichifor, cunoscut în comună ca om cinstit, un gospodar și devotat luptei țărănimii muncitoare pentru un traiu mai bun. Consiliul și-a luat angajamentul să muncească neobosit pentru întărirea și desvoltarea cooperativei. Alegerea noului consiliu al cooperativei a prilejuit țăranilor muncitori din Glăvănești o zi de însuflețită sărbătoare, întreaga comună a îmbrăcat straia de zi aleasă, iar localul școlii, unde a avut loc ședința a fost frumos împodobită cu drapele, tablouri și lozinci. După semnarea procesului verbal, țăranii muncitori au eșit in curtea școlii unde în sunetele fanfarei comunale, au încins hore. Apoi ei au urmărit programul artistic prezentat de echipele locale și de cele sindicale, venite de la Iași. Ștefan Scriminți corespondent Odată cu alegerea noului consiliu Cooperativa „Ocrotirea“, din Găvănești-Iași a pornit pe drumul Înfloririi In trecut, prilej de îmbogățire pentru dușmanii poporului muncitor Astăzi, izvor de bună stare pentru țăranii muncitori .i. „Dați cota cu drage pentru noi“ a spus Moș Stoica Cireașul, din comuna Daia-Vlașca La hotarul comunei Daia- Vlașca, zilele trecute a început treeratul grâului. Treeratul se face cu mașinile S. M. T-ului. Norma prevăzută era să se treiere câte 12.000 kg. grâu pe zi. Prin munca neobosită depusă de mecanicii S. M. T-ului, s’a reușit să se depășească norma treiferându-se câte 21.000 kg. grâu pe zi. Printre primii a treierat țăranul mijlocaș, Stoica Cireașul care are 3,5 ha. pământ arabil și a avut însămânțat 1 ha. cu grâu. La predarea cotei moș Cireașul Stoica a zis: „Oameni buni, sunt de 72 ani, iată că eu la două pogoane de grâu am făcut 103 duble grâu, am dat și Statului cota cuvenită, mi-a rămas și mie, deci eu vă spun, dați cota cu drag e pentru noi, nu ascultați la chiaburul Voicu Mirea, care se plânge că a dat mult. Păi... trebue să dea mai mult ca mine, că are 20 pogoane pământ și opt pogoane grădină cu zarzavat“. Este o datorie patriotică să dăm cota de cereale, deoarece sprijinim Statul, statul nostru al oamenilor muncii — și contribuim la lupta pentru cucerirea unui trai mai bun pentru întreg poporul muncitor. Petre Curtu corespondent clapa de dansuri populare a căminului cultural din Văleni., județul Muscel, care arept în București la 23 August, execută „Brâulețul“ VĂ RĂSPUNDE POȘTAȘUL DUMITRU TUTULAN, Dragu — S.Sărat; CORNELIU BUDA, Deva; T. PETRE, Slăvești-Teleorm.; STAN DINU A — Cunești — Ialomița; C. SANDULESCU, Galați; M. RADULESCU, Slobozia - Ialomița; C. ERISACARU - Mușii; S. SFECLA, Iaiș — Romanați; GH. ZÎRRU, Mânăstireni— Cluj; IUTE NICOLESCU, Râfov — Prahova; D. ANDREESCU, Oltenița — Ilfov; NICOLAE FLOREA, Stroești — Argeș; MARIN PETRE, Perișani — Argeș; D. FRIGURAȘ, Niculești — Nizău; C. GEORGESCU, Obrejița — B. Sărat, V. GRIGORIU, Seimenii Mari — Constanța. Am primit corespondențele în care arătați însuflețirea cu care au sărbătorit țăranii muncitori din comunele dv., ziua de 23 August. Corespondențele sunt bine scrise, cuprind date interesante, dar pentru că au ajuns la noi cu întârziere, ele nu mai pot fi publicate. Vă rugăm, prit+mi, să continuați a ne trimite știri din satele dv., înfățișau bu-ne cât mai cuprinzător toate problemele cari frământă și de care se leagă munca și năzuințele țărănimii muncitoare în lupta dusă în alianță și sub conducerea clasei muncitoare pentru un traiu mai bun și mai luminat. Ne interesează, deopotrivă, atât munca desfășurată în cadrul căminului cultural, cât și acela de bună gospodărire a satelor inițiată de organizațiile de Partid și desăvârșită, cu ajutorul țăranilor muncitori, de către Comitetele Provizorii. Acum problema principală care trebue să ne preocupe este aceia a muncilor pe ogoare, tinerișul, acolo unde nu s'a terminat, datoria patriotică a predării cotelor de cereale, alcătuirea de noui întovărășiri pentru folosirea mașinilor Statului, pregătirea campaniei însămânțărilor de toamnă, către acestea trebue să vă îndreptați mai ales atenția și acestea să nu lipsească din corespondențele dr. VASILE COMȘA, comuna Tudor Vladimirescu-Brăila . Ne scrii, prietene Comșa, că țăranii săraci și mijlocași din comuna d'tale au primit cu mare bucurie comisia pentru așezarea impozitelor agricole după noua lege. Ei au văzut că această lege ajută pe țăranii săraci și mjlocași și apasă pe chiaburi. Dar pentru ca cele scrise de data să fie publicate, trebuia să ne fi dat două sau trei exemple din comună, de pildă, cât plătește cum, după noua lege un țăran sărac sau mijlocaș și cât plătește un chiabur. Trimite-ne din nou această știre, ținând seama de cele arătate mai sus. Țăranul sărac Condruț Crascenco din Dulcești-Constanța a demascat încercarea de sabotaj a unui chiabur Datorită vigilenței țăranilor muncitori din satul Dulcești, județul Constanța, a putut fi împiedecată încercarea de sabotaj a chiaburului Gevat Omer. Pentru a se sustrage de la colectare, chiaburul a secerat pe ascuns 2 hectare de orz pe care l-a dosit în grajdul cailor. Fapta lui ticăloasă a fost însă descoperită de țăranul sărac Condruț Crafcenco, care l-a demascat la batoză și apoi într-o ședință în fața satului. Chiaburul a fost obligat să predea întreaga cotă de orz si totodată pentru încercarea de sabotaj, a fost trimis și în fața justiției populare, Ioaia Alexandru corespondent Chiaburul Traian Firițianu din comuna Runcu-Dâmbovița și-a învoit singur vitele de a pășuna in pădurea Statului Nu este țăran muncitor din comuna Runcu - Dâmbovița, care să nu-l cunoască pe chiaburul Traian Firițeanu. Acesta, toată viața lui s-a ocupat cu specula și cu afaceri necurate, adunând de pe spinarea țăranilor muncitori averi nenumărate. Viclean cum este, setos după afaceri, în loc să-și ducă vitele la păscut în pășunea comunei, unde ar fi plătit taxă, le-a dus în pădurea Statului. Pe când își păștea în liniște cele 50 oi, 10 capre și cei 2 cai, distrugând tinerii lăstari și iarba, a fost prins de către pădurarul Gheorghe I. R. Bajnu. Cerându-i-se autorizația de pășunat în pădure, chiabu- i rus, a băgat mâna în chimir, și în loc de autorizație a scos o hârtie de 1.000 lei, cu care a încercat să-l mituiască pe pădurar spunându-i: — Să taci din gură și să nu-mi faci acte, iar diseară îți trimet acasă și o putină cu brânză. Pădurarul a luat mia de lei și l-a somat pe chiabur să urmeze la Comitetul Proviziu Comunal, cu vite cum demascându-l în fața satului ca pe unul care caută să distrugă averea poporului muncitor. Chiaburului i s’au făcut acte de dare în judecată, pentru distrugerea pădurii și încercare de mituire. C. Nițulea corespondent SCURTE . JUDEȚUL TECUCI Chiaburul Gheorghiță - Frâncu, din comuna Ploscuțeni, proprietar a 2 mori, a încercat să înșele vigilența organelor administrative din comună. Astfel Gheorghe Frâncu, a depus la Comitetul Provizoriu o cerere în care arată că a vândut cele 95 de oi ale fratelui său Andrei Frâncu, care se aflau la el precum și pe la diferiți oameni din comună, crezând că astfel va scăpa de predarea cotei de lână Țăranul sărac Mihai Uieș a demascat însă pe chiaburul Gheorghiță I. Frâncu, arătând că nu a vândut cele 95 de oi ale fratelui său Andrei Frâncu, ci le-a dus în alte comune. Organele administrative l-au obligat pe chiabur să aducă dovezi oficiale de vânzare a oilor, însă ticălosul nu a avut de unde să le aducă. I s-au dresat acte de sabotaj și a fost dat pe mâna asesorilor populari, spre a-și primi pedeapsa cuvenită. Antohi Dumitru JUDEȚUL SUCEAVA cu multă râvnă muncesc țăranii săraci și mijlocași din Soloneț, ca să-și gospodărească comuna. Ei au cărat 53 metri cubi, pietriș pentru repararea drumului principal comunal. Au mai cărat, de asemenea, din pădure 15 metri cubi lemne pentru construirea grajdului comunal. Pentru a le veni in ajutor, muncitorii de la fabrica de cherestea din comună, prin munca voluntară, le-au tăiat 3 metri cubi de scânduri, trebuitoare la construirea unei școli. M. Iacob JUDEȚUL TÂRNAVA MICĂ La chemarea Comitetului Provizoriu, țăranii muncitori din comuna Suplac au desfundat șanțurile din sat. S’au evidențiat țăranii muncitori Miron Bogdan și Ioan Tolan Gâcea. Vasile Roman * Țăranii muncitori din Lepindia, au construit prin muncă voluntară, un grajd comunal, în care vor fi adăpostiți reproducătorii de rasă ai comunei. La construirea grajdului s’au evidențiat țăranii muncitori Holom Chidin și Victoria Becuș, cari au lucrat tot timpul cu multă tragere de inimă. Nicolae Holom JUDEȚUL BUZĂU Tinerii U.T.M-iști, din comuna Vintilă-Vodă, muncesc ESTI cu însuflețire alături de vârstnici, la lucrările de bună gospodărire a satului. Ei au reparat pe o distanță de 5 km. șoseaua comunală. Apoi, au ajutat la pregătirea materialului necesar reparării școlii elementare și au prășit și privit pepiniera comunală. Ei și-au amenajat și un frumos teren pentru sport. S’au evidențiat în muncă tinerii: Dragomir Bobocel, Mihai Bisoceanu și Florică Bobocel. Ion Dienea Aurel T. Ghiaur JUDEȚUL TULCEA Țărăncile muncitoare din comuna Măgurele, ajută cu însuflețire acțiunea de gospodărire a satului. Astfel, zilele trecute, prin muncă voluntară, țărăncile muncitoare au văruit și pavoazat sediile organizațiilor U.T.M., Frontul Plugarilor, centrul de lapte, precum și sala cooperativei. Prin această muncă, s’a făcut o economie de 7.000 lei. S’au evidențiat țărăncile muncitoare Marița D. Ioniță, Maria N. Popescu și Floarea D. Petcu. Gheorghe Plătică GOSPODINE INTREBIWNiTrA.Ti , ** Mmm »| 50 Lei litrul ]| De vânzare la toate magazinele de Sat și Cooperative