Frontul Plugarilor, septembrie 1949 (Anul 5, nr. 1360-1385)

1949-09-01 / nr. 1360

PAG. 2 Luând exemplu de la Gospodăria Agricolă de Stat „Olga Ban­cic“, țăranii muncitori din comuna Tăcuta-Vaslui au terminat la timp muncile desmiriștitului Salariații Gospodăriei Agricole de Stat „Olga Bancic" din comuna Tăcuta, județul Vaslui, pe lângă celelalte mun­ci agricole făcute la timp, au reușit să termine de câteva zile și desmiriștitul. Datorită bunei organizări a muncilor agricole, Gospodăria Agricolă de Stat , Olga Bancic" este un viu exemplu și pentru celelalte Gospodării Agricole de Stat din apropiere, cât și pentru ță­ranii muncitori. Zilele trecute, un număr de peste 300 țărani muncitori din împrejurimi și câți­va delegați de la celelalte Gospodării Agricole de Stat din județ au vizitat Gospodăria Agricolă de Stat „Olga Bancic". Cu această ocazie, țăranii mun­citori și delegații Gospodăriilor Agri­cole de Stat au luat multe învățături din felul de muncă al salariaților agri­coli de la Gospodăria Agricolă de Stat, „Olga Bancic", întorși fiecare la casele lor, țăranii muncitori din comuna Tăcuta au înce­put să pună în practică pe ogoarele lor multe din învățăturile căpătate din felul de muncă al salariaților Gospodă­riei Agricole de Stat „Olga Bancic". In câteva zile, ogoarele țăranilor muncitori au fost desmiriștite. In felul acesta, pământul va da roade mai mul­te și de mai bună calitate- Petre Ciubără corespondent Trectoarele S.M.T.-Ciorani, jud. Prahova> încep munca de desmriștire pentru țăra­nii muncitori întovărășiți, din com. Bătrâni-Prahova Frontul Plugarilor. în comuna Otetelișu-Vâlcea s-a format o întovărășire pentru folosirea mașinilor Statului la âesmiriști. Pe zi ce trece tot mai mulți țărani muncitori se întovără­șesc spre a-și lucra pămân­turile cu mașinile Statului. Astfel, de curând țăranii săraci și mijlocași din comu­­na Otetelișu-Vâlcea au în­­încheiat un contract colectiv cu S.M.T., pentru desmiriști­­tul a 244 ha. Chiar de a doua zi, tractoarele au și început aratul. Până în prezent s’au dezmiriștit peste 120 ha. Marin Gh. Marin corespondent întreaga țărănime muncitoare din comuna Plăinești, județul Râmnicul-Sărat, s’a întovărășit spre a-și lucra pământul cu tractoarele Statului in comuna Plăinești, jude­­aî Râmnicu Sărat, locuesc 50 familii, în cea mai mare arie de țărani muncitori, ■n care dintre ei are câte 2-4 l­a pământ. Aceste suprafețe de pământ sunt fărâmițate și răspândite la mari depăr­tări unele de altele. Din pu­ținul pământ, pe care­ îl au hotărîți să se organizeze în întovărășire, țăranii mun­citori din comuna Plăinești- To­tonieu Sărat, s’au îndrep­tat spre Stațiunea de Ma­ii și Tractoare din orașul Râmnicu Sărat. Cu muzica în frunte și sub fâlfâitul drapelelor roșii și tricolore, "cranii muncitori au plecat în­ coloană la Stațiune. Ajunși în curtea Stațiunei,­­rănii muncitori au fost în­tâmpinați cu flori și urale de salariații S.M.T.-ului. —­ Am venit să încheee contractel­e cu Stațiunea cu țăranii muncitori, o parte e ocupată de răzoare. Ani dearândul au avut de suferit țăranii muncitori de pe urma acestor răzoare care în loc să le dea recoltă, în­lesneau înmulțirea șoareci­lor, insectelor și bolilor care aduceau stricăciuni culturi­lor. Semnarea contractelor să lucrăm pământurile cu mașinile Statului. — spune țăranul muncitor lordache Cioacăta, îndată țăranii muncitori au trecut rând pe rând să sem­neze contractul cu S.M.T.-ul. — De acum pământurile noastre nu vor mai fi găuri­te de șoareci și nici pirul și mărăcinii nu-și vor mai găsi loc să crească. De acum înainte vom se­măna și locul răzoarelor cu semințe bune și le vom munci ca­­ să rodească așa după cum vrem noi, — a Dar iată, că într’o bună zi, țăranii muncitori s’au hotă­­rît să înlăture aceste nea­junsuri pricinuite de ră­zoare, îndrumați de către agita­torii organizației de Partid, țăranii muncitori s-au înto­vărășit și au încheiat con­tracte cu S.M.T.-ul spre a-și munci pământurile cu ma­șinile Statului, spus țăranul muncitor A­­lexandru Bulucea pe când semna contractul­ lor. După semnarea contracte­țăranii muncitori îm­preună cu salariații Stațiu­­nei au încins o horă mare în curtea Stațiunei. Chiar a doua zi în zori, 20 tractoare ale Stațiunei au eșit la câmp lucrând pămân­tul țăranilor muncitori înto­vărășiți. I. Iliescu corespondent Construirea unui bazin pentru aproviz­ionarea cu apă a comunei Tuf­eni-Prahova Zeci de ani în șir, țăranii muncitori din comuna Tul­­feni-Prahova au robit pe pă­­m­ântul fostului moșier Stur­­ca. Dar cum era hapsân și la­com după avere, moșierul nu exploata numai brațele de muncă ale oamenilor, ci nu se da în lături de a-și face venituri și din apa de băut. Și iată cum: In tot satul nu se afla nici o fântână cu apă de băut. In schimb erau destule pe pă­mântul moșierului. In felul acesta, țăranii muncitori tre­buiau să ia apă de la moșier. Pentru apa pe care o luau, ei erau obligați să-i mun­cească zile întregi. Pentru acest lucru întreg satul era obligat să-i robească pe mo­șie. Mult s’au străduit țăranii muncitori din Tufeni să-și construiască o fântână a lo, ca să nu mai fie nevoiți să muncească moșierului. Dar acesta prin oamenii lui care se aflau atunci la conducerea satului, le punea piedici, ca astfel să-i poată avea pe ță­ranii muncitori întotdeauna în mână. Astăzi când puterea mo­­șierimii a fost sfărîmată, ță­ranii muncitori și-au îm­plinit această dorință. A­­jutați de organizația de Par­tid, ei au construit prin mun­că voluntară, un mare bazin cu apă, care are o capacitate de 4 vagoane. De aci, apa este dusă prin conducte prin toate ulițele satului, asigu­­rându-se aprovizionarea ță­ranilor muncitori cu apa de care au nevoe. Bușea Stăvărache corespondent Țăranii muncitori din co­­muna Glăvănești, județul­ași, au primit cu mare bucu­­ rie vestea reorganizării coo­perativei lor. Ei știau că de data aceasta treaba se va face cu chibzuială și numai în folosul lor, ca și toate ce­lelalte rândueli noui din țară, inițiate de Partid. Povestea cooperativei din Glăvănești e cunoscută în­­ toată regiunea. încăpută, în­dată după înființare, pe mâna unor ticăloși, dușmani ai poporului muncitor, ea a fost mult timp isvor de îm­bogățire necinstită și îndes­tulare numai pentru banda de chiaburi sceculanți stre­curată în conducere și pen­tru rudele acestora. Mare a fost amărăciunea țăranilor muncitori din cele cinci cătune care alcătuesc comuna Glăvănești, când au prins firul afacerilor necu­rate ce se săvârșeau la coo­perativa lor. Cu nestăpânită ură, ei s’au ridicat atunci toți ca unul, au demascat nelegiuirile ticăloșilor și i-au trimis în fața judecății po­porului să dea seama. Iar ju­decata a fost dreaptă și ne­cruțătoare. Banda de tâlhari, în frunte cu nemernicul Leon Berbec, care au secă­­tuit din fondul cooperativei aproape 400.000 lei, și-au pri­mit pedeapsa meritată. Asta s-a petrecut la începu­tul anului. După aceia țăra­nii săraci și mijlocași din Glă­­­­d­­ieșt­i, îndrumați de organi­­ația de Partid, au pus la con­­ducerea cooperativei țărani muncitori. Felul cum a știut consiliul să­ gospodărească treburile co­­opar­at­ivei, roadele muncii lor, erau văzut de îndată. .Acum, ocazia alegerii noului con­­­‘­­iu s’a făcut în fața întregei toți raportul rodnicei activi­­în numai șase luni, prin munci organizată și prin chi­­­­n­ seala gospodărească, fon­­dul cooperativei a crescut la capitolul beneficii cu 300.000 lei. După ce s’a dat descărcare vechiului consiliu, s’a trecut la discutarea statutului articol cu articol. Apoi a fost ales noul consiliu format din ță­rani săraci și mijlocași. In fruntea consiliului a fost rea­les țăranul muncitor Constan­­tin Nichifor, cunoscut în co­mună ca om cinstit, un gospo­dar și devotat luptei țărăni­mii muncitoare pentru un traiu mai bun. Consiliul și-a luat angajamentul să muncească neobosit pentru întărirea și desvoltarea cooperativei. Alegerea noului consiliu al cooperativei a prilejuit țărani­­lor muncitori din Glăvănești o zi de însuflețită sărbătoare, întreaga comună a îmbrăcat straia de zi aleasă, iar localul școlii, unde a avut loc ședin­ța a fost frumos împodobită cu drapele, tablouri și lozinci. După semnarea procesului verbal, țăranii muncitori au eșit in curtea școlii unde în sunetele fanfarei comunale, au încins hore. Apoi ei au urmă­rit programul artistic prezen­tat de echipele locale și de cele sindicale, venite de la Iași. Ștefan Scriminți corespondent Odată cu alegerea noului consiliu Cooperativa „Ocrotirea“, din Găvănești-Iași a pornit pe drumul Înfloririi In trecut, prilej de îmbogățire pentru dușmanii poporului muncitor Astăzi, izvor de bună stare pentru țăranii muncitori .­i. „Dați cota cu drag­e pentru noi“ a spus Moș Stoica Cireașul, din comuna Daia-Vlașca La hotarul comunei Daia- Vlașca, zilele trecute a în­ceput treeratul grâului. Treeratul se face cu mași­nile S. M. T-ului. Norma prevăzută era să se treiere câte 12.000 kg. grâu pe zi. Prin munca neo­bosită depusă de mecanicii S. M. T-ului, s’a reușit să se depășească norma treife­­rându-se câte 21.000 kg. grâu pe zi. Printre primii a treierat țăranul mijlocaș, Stoica Ci­reașul care are 3,5 ha. pă­mânt arabil și a avut însă­mânțat 1 ha. cu grâu. La predarea cotei moș Cireașul Stoica a zis: „Oameni buni, sunt de 72 ani, iată că eu la două po­goane de grâu am făcut 103 duble grâu, am dat și Sta­tului cota cuvenită, mi-a rămas și mie, deci eu vă spun, dați cota cu drag­ e pentru noi, nu ascultați la chiaburul Voicu Mirea, care se plânge că a dat mult. Păi... trebue să dea mai mult ca mine, că are 20 po­goane pământ și opt pogoa­ne grădină cu zarzavat“. Este o datorie patriotică să dăm cota de cereale, de­oarece sprijinim Statul, sta­tul nostru al oamenilor muncii — și contribuim la lupta pentru cucerirea unui trai mai bun pentru întreg poporul muncitor. Petre Curtu corespondent clapa de dansuri populare a căminului cultural din Văleni., județul Muscel, care a­rep­t în București la 23 August, execută „Brâulețul“ VĂ RĂSPUNDE POȘTAȘUL DUMITRU TUTU­­LAN, Dragu — S.­­Să­rat; CORNELIU BUDA, Deva; T. PETRE, Slă­­vești-Teleorm.; STAN DINU A — C­unești — Ia­lomița; C. SANDULES­­CU, Galați; M. RADU­­LESCU, Slobozia - Ia­lomița; C. ERIS­AC­A­­RU - Mușii; S. SFECLA, I­aiș — Romanați; GH. ZÎRRU, Mânăstireni— Cluj; IUTE NICOLE­S­­CU, Râfov — Prahova; D. ANDREESCU, Olte­nița — Ilfov; NICO­­LAE FLORE­A, Stro­­ești — Argeș; MARIN PETRE, Perișani — Argeș; D. FRIGURAȘ, Niculești — N­izău; C. GEORGESCU, Obrejița — B. Sărat, V. GRIGO­­RIU, Seimenii Mari — Constanța. Am primit corespondențele în care arătați însuflețirea cu care au sărbătorit țăranii muncitori din comunele dv., ziua de 23 August. Corespon­dențele sunt bine scrise, cu­prind date interesante, dar pentru că au ajuns la noi cu întârziere, ele nu mai­ pot fi publicate. Vă rugăm, prit+mi, să con­tinuați a ne trimite știri din satele dv., înfățișau bu-ne cât mai cuprinzător toate proble­mele cari frământă și de care se leagă munca și năzuințele țărănimii muncitoare în lupta dusă în alianță și sub condu­cerea clasei muncitoare pen­tru un traiu mai bun și mai luminat. Ne interesează, deopotrivă, atât munca desfășurată în ca­drul căminului cultural, cât și acela de bună gospodărire a satelor inițiată de organiza­țiile de Partid și desăvârșită, cu ajutorul țăranilor munci­tori, de către Comitetele Pro­vizorii. Acum problema principală care trebue să ne preocupe este aceia a muncilor pe ogoa­re, tinerișul, acolo unde nu s'a terminat, datoria patrioti­că a predării cotelor de ce­reale, alcătuirea de noui înto­vărășiri pentru folosirea ma­șinilor Statului, pregătirea campaniei însămânțărilor de toamnă, către acestea trebue să vă îndreptați mai ales a­­tenția și acestea să nu lipsea­scă din corespondențele dr. VASILE COMȘA, co­muna Tudor Vladi­mir­es­cu-Brăil­a . Ne scrii, prietene Comșa, că țăranii săraci și mijlocași din comuna d'tale au primit cu mare bucurie comisia pentru așezarea impozitelor agricole după noua lege. Ei au văzut că această lege ajută pe țăranii săraci și mjlocași și apasă pe chiaburi. Dar pentru ca cele scrise de data să fie publicate, trebuia să ne fi dat două sau trei exemple din comună, de pildă, cât plătește cum, după noua lege un țăran sărac sau mij­locaș și cât plătește un chia­bur. Trimite-ne din nou această știre, ținând seama de cele a­­rătate mai sus. Țăranul sărac Condruț Crascenco din Dulcești-Constanța a demascat încercarea de sabotaj a unui chiabur Datorită vigilenței țărani­lor muncitori din satul Dul­­cești, județul Constanța, a putut fi împiedecată încerca­rea de sabotaj a chiaburului Gevat Omer. Pentru a se sustrage de la colectare, chiaburul a secerat pe ascuns 2 hectare de orz pe care l-a dosit în grajdul cailor. Fapta lui ticăloasă a fost însă descoperită de țăranul sărac Condruț Crafcenco, care l-a demascat la batoză și apoi într-o ședință în fața satului. Chiaburul a fost obligat să predea întreaga cotă de orz si totodată pentru încercarea de sabotaj, a fost trimis și în fața justiției populare, Ioaia Alexandru corespondent Chiaburul Traian Firițianu din comuna Runcu-Dâmbovița și-a învoit singur vitele de a pășuna in pădurea Statului Nu este țăran muncitor din comuna Runcu - Dâmbovița, care să nu-l cunoască pe chia­burul Traian Firițeanu. A­­cesta, toată viața lui s-a ocu­pat cu specula și cu afaceri necurate, adunând de pe spi­narea țăranilor muncitori a­­veri nenumărate. Viclean cum este, setos după afaceri, în loc să-și ducă vitele la păscut în­ pășunea co­munei, unde ar fi plătit taxă, le-a dus în pădurea Statului. Pe când își păștea în liniște cele 50 oi, 10 capre și cei 2 cai, distrugând tinerii lăstari și iarba, a fost prins de către­­ pădurarul Gheorghe I. R. Ba­­j­nu. Cerându-i-se autorizația­­ de pășunat în pădure, chiabu- i rus, a băgat mâna în chimir, și în loc de autorizație a scos o hârtie de 1.000 le­i, cu care a încercat să-l mituiască pe pădurar spunându-i: — Să taci din gură și să nu-mi faci acte, iar diseară îți trimet acasă și o putină cu brânză. Pădurarul a luat mia de lei și l-a somat pe chiabur să urmeze la Comitetul Proviz­­iu Comunal, cu vite cu­m demascându-l în fața satului ca pe unul care caută să dis­trugă averea poporului mun­citor. Chiaburului i s’au făcut acte de dare în judecată, pentru distrugerea pădurii și încer­care de mituire. C. Nițule­a corespondent S­CURTE . JUDEȚUL TECUCI Chiaburul Gheorghiță - Frâncu, din comuna Ploscu­­țeni, proprietar a 2 mori, a încercat să înșele vigilența organelor administrative din comună. Astfel Gheorghe Frâncu, a depus la Comite­tul Provizoriu o cerere în care arată că a vândut cele 95 de oi ale fratelui său An­drei Frâncu, care se aflau la el precum și pe la diferiți oameni din comună, crezând că astfel va scăpa de preda­rea cotei de lână Țăranul sărac Mihai Uieș a demascat însă pe chiaburul Gheorghiță I. Frâncu, ară­tând că nu a vândut cele 95 de oi ale fratelui său Andrei Frâncu, ci le-a dus în alte comune. Organele administrative l-au obligat pe chiabur să a­­ducă dovezi oficiale de vân­zare a oilor, însă ticălosul nu a avut de unde să le aducă. I s-au dresat acte de sabotaj și a fost dat pe mâna aseso­rilor populari, spre a-și primi pedeapsa cuvenită. Antohi Dumitru JUDEȚUL SUCEAVA cu multă râvnă muncesc țăranii săraci și mijlocași din Soloneț, ca să-și gospodăreas­că comuna. Ei au cărat 53 metri cubi, pietriș pentru repararea dru­mului principal comunal. Au mai cărat, de asemenea, din pădure 15 metri cubi lemne pentru construirea grajdului comunal. Pentru a le veni in ajutor, muncitorii de la fabrica de cherestea din comună, prin munca voluntară, le-au tăiat 3 metri cubi de scânduri, tre­buitoare la construirea unei școli. M. Iacob JUDEȚUL TÂRNAVA MICĂ La chemarea Comitetului Provizoriu, țăranii muncitori din comuna Suplac au desfun­dat șanțurile din sat. S’au evi­dențiat țăranii muncitori Mi­ron Bogdan și Ioan Tolan Gâcea. Vasile Roman * Țăranii muncitori din Lepin­­dia, au construit prin muncă voluntară, un grajd comunal, în care vor fi adăpostiți re­producătorii de rasă ai comu­nei. La construirea grajdului s’au evidențiat țăranii munci­tori Holom Chidin și Victoria Becuș, cari au lucrat tot tim­pul cu multă tragere de inimă. Nicolae Holom JUDEȚUL BUZĂU Tinerii U.T.M-iști, din co­muna Vintilă-Vodă, muncesc­ ESTI cu însuflețire alături de vârstnici, la lucrările de bună gospodărire a satului. Ei au reparat pe o distanță de 5 km. șoseaua comunală. Apoi, au ajutat la pregătirea materialului necesar repară­rii școlii elementare și au prășit și privit pepiniera co­munală. Ei și-au amenajat și un frumos teren pentru sport. S’au evidențiat în muncă tinerii: Dragomir Bobocel, Mihai Bisoceanu și Florică Bobocel. Ion Dienea Aurel T. Ghiaur JUDEȚUL TULCEA Țărăncile muncitoare din comuna Măgurele, ajută cu însuflețire acțiunea de gospo­dărire a satului. Astfel, zilele trecute, prin muncă voluntară, țărăncile muncitoare au vă­ruit și pavoazat sediile orga­nizațiilor U.T.M., Frontul Plu­garilor, centrul de lapte, pre­cum și sala cooperativei. Prin această muncă, s’a fă­cut o economie de 7.000 lei. S’au evidențiat țărăncile muncitoare Marița D. Ioniță, Maria N. Popescu și Floarea D. Petcu. Gheorghe Plătică G­OSPODINE­­ INTREBIWNiTrA.Ti , ** M­mm »| 50 Lei litrul ]| De vânzare la toate magazinele de Sat și Cooperative

Next