Fulgerul, 1888-1889 (Anul 1, nr. 1-84)

1888-10-14 / nr. 29

FULGERUL serioşi, să discute în întruniri publice proiectele de legi, aceasta mi se pare, să mi permiteţi d-nii mei, este culmei ridicolului pentru un om de Stat (Aplauze furtunoase). In întruniri publice se discut tendinţele, fiindcă tendinţele formează diferinţele caracteristice dintre partizile cari au dreptul de a tinde la putere. (Aplause). Or, d-nii mei, să vorbim puţin şi de acele tendinţe căci nu vă aşteptaţi de la mine, sper, să urmez curioasa pretenţiune a d-lui Maiorescu, de a discuta însuşi proiectele de lege cu dv. Ştiu că d-lor nu ar fi cerut mai bine decât ca opinia publică din ţară să deie în asemenea cursă, adică să înceapă luptări.Verşunată pe paragrafe de legi, pentru ca domniile lor, la umbra acestor fapte, să introducă pe furiş iubiţii d-lor sale candidaţi oficiali ! (Aplause prelungite). Nefiind nimic, d-lor credeau că au să parvină să fie ceva, chiemând sub drapelul slugărniciei palatului pe toţi renegaţii partidelor constituite deja. (Nesfârşite aplause). Nu vom discuta deci în detail, faimoasele d-lor sale proiecte de legi. Am prea mult respect pentru dv. şi pentru mine, pentru ca să me alunec pe terenul panglicăriilor politice, pe care s’a ţinut dl. ministru la întrunirea de dămaşi. (Vii aplause). Or, duii mei, tendinţele acestui guvern de palat îşi arăt deja urechile chiar în însuşi acele proiecte de legi. (Aplause). învechita eră nouă (aplause, ilaritate) incepe cariera sa prin a pune pe meseriaşi şi industriaşi sub ghiarele poliţiei şi a autorităţilor comunale, cari, mila Domnului, ştim cum se aleg. (Aplause repetate). Populaţiunea rurală este de asemenea dată cu pumnii şi manile legate în manele prefecturelor, prin disposiţiunea ca nici un setean să’ şi poată ridica recolta popuşoilor până ce nu va aviza pe sub prefect, sub ridicolul pretext că săteanul îşi culege prea verii popuşoii şi prin aceasta se expune la pelagra! (Aplause). Prin legea capitonatului, d-nii mei, se ia puterea, vlaga însuşi, a Primăriilor, pentru a o pune la discreţiunea guvernului central şi nu se lasă primăriilor de căt atribuţiuni sarbede. (Aplause). Ce rezultă prin urmare, d-nii mei, din aceste tendinţi manifeste ale acestor profete, de cât tendinţele insuşi ale acestui guvern de a pune întrega suflare romănescă sub biciul central ! (aplause sgomotoase) Şi aceasta o fac, d-nii mei, aceşti oameni, încă acum când nu sunt încă guvern, recunoscut de ţară! (Aplause frenetice). Dar ce se va mai întâmpla oare atunci, când alegătorii oitiţi asupra proprielor lor interese, vor fi severşit crima, da crima, d-nii mei, trimeţind în Corpul de legiuitoare, omeni capabili de a susţinea asemenea proiecte de legi ? (Aplause furtunose, strigăte de bravo.) Să o ştiţi, alegători, că aceste proiecte nu sunt decât unele din verigile acelui mare lanţ care se făureşte în anticameiile palatului, pentru a strivi spiritul democratic în această ţară. (Bravo , aplause prelungite). Da, să o ştiţi, d-lor alegători, aceşti omeni de la putere nu sunt decât instrumentele slugarnice ale unei mâni străine, care nu poate vedea cu un ochiu bun desvoltarea şi întemeiarea libertăţilor publice în această ţară şi care nu are decât un vis: întemeerea regimului personal. (Furtunoase aplause) Ne mai vorbeşte acst guvern de cinstea politică? Ce vulgară ipocrizie, domnii mei ! Din fericire, acest guvern a avut acţiuni să-şi arăie arama: la alegerile comune, agenţii poliţieneşti, in cap cu prefectul de judeţ, i-am vedut ce caz făceau de respectul cuvenit conştiinţei alegătorilor. Cunoaşteţi faptele precize cu cari fiecare din dv. aţi putut clădi edificiul putred al acestei pretinse eră nouă? (Aplause repeţite). Apoi chiar acum, cu ocaziunea acestor alegeri, nu vedeţi dv. cu cât cinism aceşti omeni proced la înăbuşirea conştiinţei dv. ? Cine a tăgăduit dreptul unui ministru de a veni să vorbescă cătră alegători, de la cari solicită voturile? [Nimeni negreşit. Dar când acel ministru face să preceadă sosirea sa de o serie de măsuri ce nu sunt decât vulgare manopere electorale, (vii aplause) atunci acest drept s preface nu o vulgară panglicărie politică (Aplause frenetice) Convocarea profesorilor şi a preoţilor, promisi ni că se va ţinea seamă de gradaţiune etc., fratele prefectului şi cumnatul d-sale alergând pe la alegători cu promisiuni şi ameninţări şi în mijlocul acelei alergări oficiose, prezenţa unui ministru între acei ameninţaţi şi zăpăciţi de luciul unor promisiuni înşelătore, aceste tate să constitue ele ore cinste poetică?! (Ap'ause prelungite, strigăte de bravo). A erei nouă poate? (Ap'ause). Apoi când d. Maiorescu, cu lacrimi de crocodil, (ilaritate) şi cu mierea pe buzele sale, ne vorbea de durerea acestui guvern pentru ţerani, apoi cura d-sa nu pricepe că dv. eraţi destul de pătrunzători pentru a apropia vorbele sale, cu faptul necalificabil de a opri pe aceşti sermani ţerani de a’şi manifesta şi ei iu fie libera lor voinţă, punând ca candidat oficial, pe un om, în casa căruia picior de opiucar n’a călcat şi pe care nici unul din ei nu’l cunosc. (Aplause furtunese). Triste, domnii mei, triste şi revoltătore procedări ale unui guvern care, în tote ocusiunele, îşi umple gura cu cuvântul de cinste ! (Aplause frenetice). Dl. Mitorescu ’şi a inchiput a fi ghibaciu şi scrivdor pentru liberalii desidenţi acusându’i de alianţa lor cu liberalii naţonali. Oricine ar fi în drept a arunca, fie şi pe nedrept, asemenea acusare liberalilor disidenţi , numai junimişt dor şi mai în special d-lui Titu Maiorescu nu este permis acesta (aplause frenetice). Se vede că d-sa a uitat că a fost, în multe rânduri, suţinător în parlament, al colectiviştilor, că votarea apanagielor se datorişte în pute d-sale (Aplausele continuă 5 minute). Că la Tecuci, d sa a fost ales cu sgarda d- lui Tache Anastasiu şi că tote fulgerele ce d-sa îndrepteaza în toniia lui Carada, tot asupra capului junimiştilor cad, căci raportorul la Banca Naţională, pentru tote propunerile d-lui Carada, nu a fost altul, în tot timpul, decât dl. Ghermann, actualul seu coleg de la ministerul de finance (Torente de aplause). Aceste şi altele multe, cu cari nu voiu să vă obosesc, d-nii mei, ar trebui să facă pe dl. M.iiorescu să se deştepte din visul în care se legănă, isvorît din credinţa sa că ţara nu nu cunoşte forte bine pe fiecare din noi. Nu de lupte oratorice, nici de măestrie de acrobaţi politici are nevoe ţara, ci de caractere (aplause furtunos») şi mimai caractere nu întâlneşti între junimişti ! (Aplause frenetice). Şi, in definitiv, ce însemnează învinovăţirea ce se aduce liberalilor desidenţi că stau unii cu fibralii-naţionali, pronumiţi electivişti? Bine am,lis-o dl. lim. Brateanu, capul autorizat al liberalilor desidenţi, la Întrunirea din Bucureşti Nu există alianţă că-i cum ar exista alianţă, în acelaş partid, cu aceleaşi principii ? (Torente de aplause) Suntt greşeli, greşeli mari comise, însă naţiunea a dat votul ei condemnător, şi înaintea acestui vot suveran, acei greşiţi au trebuit să-şi plece capul şi cum pote să fie de altmintrelea ? Partidul liberal nu portă livreaua nici unui om şi nici livreaua regală (Aplause) Cura pete deci fi vorba de alianţă şi mai ales de alianţă monstruosă ? (Aplause). Sub Ioan Brăteanu, cu tote greşelile ce a comis, tot a fost cu putinţă partidului libera desident de a’l resturna, fiindcă nimic nu se clintise din basa legală a instituţiunilor nostre parlamentare. (Aplause). Dacă acuma am fi destul orbiţi pentru a trimete representanţi capabili de a vota proiectele de lege ale junimiştilor, apoi atunci s'a finit cu democraţia română ! (Torente de aplause.) Atunci,d-nii mei, veţi fi dus cu propriele dv.mane, crucea pentru a» o pune pe mormântul libertăţilor nostre ! (Aplauzele continuă 5 minute). Şi să nu ne coliceţi pe urmă că n’aţi fost deşteptaţi; acum, ca întotdeauna, partidul liberal îşi face sacra sa datorie de a vă striga, că instituţiunele librare din acesta ţară sunt în ajunul de a fi inlocuite prin un regim personal odios! (Întreite salve de aplaus*). Şi faţă cu acest pericol, aţi fi voit pre dntele vostre, să doriţi dăunirea şi vrajba în sinul familiei* liberale? (Aplaus* frenetice.) Voci. Nici o dată. — Apoi acesta o doreau inamicii noștrii junimiști. Pentru ce? Pentru motivul forte similu, că ei credeau pe liberali destul de naivi, pentru a se lăsa a fi bătuţi în detailiu. (Sgomotese aplause.) Căci numai de la vrajba partidlor aşteptau d-lor salvarea lor. (Aplause numerose şi mare sensaţiune.) Ei nu au reuşit şi de aceia sunt paraponisiţi. (Mare ilaritate şi aplause.) V- am vorbit domnii mei de fapte, să-mi permiteţi să ve pun înainte o monstruozitate comă de candidatul colegiului II, de ministrul Maiorescu, veţi judeca dv. înşivâ ce aveţi de aşteptat de la asemenea omeni. (Mare sensiţie. Se produce o adîncâ tăcere. (citeşti).) (Cetiţi suplimentul alăturat) Vă mărturisesc d-nii mei care simt cuprins de fiori faţă cu acest act de crudă barbarie. Cum? Ţara aceasta nu este îndeajuns bogată pentru a plăti întreţinerea copilei bravului căpitan al căruia oase înălbesc câmpul de onore de la Plavna ? (Aplause frenetice.) Această ţară este destul de bogată pentru a da un apanagiu de 12 moşii M. S. Regelui? (Torente de aplause nesfârşite, strigăte de bravo ; o emoţiune adîncă domneşte în sală.) Ce mare deriziune ! Ne mai vorbiţi de programe şi de proiecte de legi! Creată programul liberalilor faţă cu acest art, care este o plină pentru civilisaţinea modernă. (Aplauze franece.) Protestez în numele civilisaţiunei moderne. (Oratorul este întrerupt prin strigăte de bravo care durază 10 minute). Protestez in numele tuturor mur -lor, protestez in numele măreţei umbre a ostaşului ultragiat, până şi in mormântul seu (Mare seziţiune ; sala e adine mişcată) din a căruia bărbaţi** d-nii Maiorescu şi Carp fac legenda Marelui lor Căpitan! (Salve de aplause). Văduva bravului ostaş, cerşitore ! Fiica bravului ostaş, la vârsta de 13 ani, trimeasă din căpitan e în căpitănie la căminul părintesc şi Marele Căpitan la adăpost cu 12 moşii ! (întreite salve de aplause.) A! Agitaţi spectrul socialiştilor ! Dar ce sunt aceşti omeni alta, decât energica protestare a acestor asupriţi contra culpabilei nepăsâri de sus (Torente de aplause). Ouere lor! Căci prin ei începe a se trezi în sinul puternic al poporului simţul demnităţei şi drepturilor sale. Aceasta este un mare bine pentru ţară domnii mei, căci el ne indică că timpii minciunilor va lua finit. Teoriele se put discuta, este un lucru insa, ce nici un om cinstit, din acesta ţară nu pote discuta, dreptul acestor sermatii opineni, de a îngriji liberi plini de interesul lor. (Sgomotose aplause). Ve conjur dec, domnii mei, să scutur,şi de pe d-vostră nepăsarea. Momentele sunt grave. Cu mâna pe inimă şi aducându-ve aminte de propria dv. demntate, nu uitaţi ca de astă dată îndepliniţi un act măreţ cetăţenesc, de la care atârnă soarta democraţiei rosmâne. (Orator 1 se scobdă de la tribună în vii şi îndelungate aplause, fiind felicitat de asistenţi S A G R T I. ■ cu minunile Stutulpricinii. „Ţara” numeşte oposiţiunea „coaliţia liberalo-radicalo-colectivisto-ortodoxo-praponisită.“ Ne mirăm prea mult de junimistul A. D. Holban, inspiratorul pomenitei forţe. Noul adept al politicei germane a d-lor Carp Maiorescu uită că a scris : „Alianţa cu Austria este o monstruositateUită că a publicat, sunt acum vr’o doi ani, o serie de articole în Epoca, în cari arată pericol de cele mari ce resultă pentru naţionalitatea româ-f nâ din faptul dinastiei catolice, articole ce scoteau lacrimi de bucurie din ochii lui Kathof. Pe semne că de atunci s’a lăsat S-tul Spridon de legea ortodoxă și s'a făcut catolic. Era fin sc lucru sâ’l urmeze și d. A. D. Holbam Mari Sunt minunile tale, Sfinte Spridone. I Agent electoral. D. Ştefănescu, directorul liniei Iaşi- Ungheni, a fost surprins de un alege-I tor controlând — la Palat — pe func-ţionarii dependenţi de d-sa, de modul cum au votat. Şi se pretinde pra cult acest domn ! f .____• I. Carp. Dl. P. P. Carp, sufletul j-mimei, a so- sit în Iaşi. Ce vânt îl aduce pe la noi, tocmai acum, în toiul alegerilor? Alegeri curate. Astă nopte poliţia a furat din casa d lui Nicu Ciaur As'an mai tote bileti 1© de când daţ'. Prin astf ul de minoplre nedemne vreau junimiştii să dovedască curăţenia alegerilor lor?