Fulgerul, 1908-1909 (Anul 1, nr. 1-52)
1908-12-08 / nr. 6
ANUL I No. 6 Pe an . . H lei. Pe 6 luni . 4 „ ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul » HI 30 ^ « Insertiuni şi reclame 50 bani rândul. AR INDEPENDENT — Apare in fiecare Luni --------Redacţia şi Administraţia la Tipografia „Progresul“ laşi strada Stefan cel Mare 9. Luni 8 Decembre 1908 ABONAMENTE Pe an Pe 0 luni S lei 4 » ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul » III 30 » » Inserţiuni şi reclame 50 bani rândul. 24 IANUAR % La 24 ianuar anul viitor se îmneşte jumătate de veac de la îniparea celui mai mare act rederesază istoria noastră naţială. La 24 ianuar viitor se îminesc 50 ani de când dorinţa cea ai de samă a tuturor Românii, de a se vedea întruniţi la oră, a făcut cel mai însemnat , spre realizarea sa, prin tonii Principatelor Moldova şi Valahiar-un singur Stat. Dintre toate actele măreţe ,de in istoria noastră contimporana, avut să le înregistreze, de negăduit este că lãnirea Principatelor rmează pagina cea mai strălitoare, căci, fără de ea, n’ar fi tut înregistra nici întemeerea hostiei streine, care a pus capăt cinicilor turburări produse de h’igile şi competiţiunile la spanie domneşti, nici Războiul din re Dorobanţul român a ieşit aperit de laurii gloriei, nici Indeidenţa, nici Regatul. Lucru foarte natural ar fi, dar, aniversarea acestei zile măreţe fie sărbătorită de toată sufla românească cu tot fastul şi tot entusiasmul posibil. Cu toate acestea, până astăzi, vedem manifestându-se altă moţiune decât a se reduce toată breţia acestei serbări naţionale o meschină serbare de copii, la simplă serbare şcolară cu câtecoruri, tumbe şi salturi mare. In cursul acestor cincizeci doi, de la 1 ’nire încoace, Ţara a fost iritata, în două, rânduri să serb,o întemeiere a Dinastiei, şi la aniversarea de de 25 ani, şi cea de 40 de ani de domnie a preptului şi viteazului nostru Rege, cornul a făcut apel la Ţară să bătorească aceste două scumaniversări, şi Majestatea Sa Rec trebue să fie pe deplin încreţat că La nu '.şi-a precupeţit avântul, nici entusiasmul, nici gerea de inimă cu care a rămîs la apelul guvernului Matesei Sale, ţinând să,'şi manifesteze, îă la evidenţă,, dragostea cătră goleseu si Dinastia, Lui. Afară de aceasta, ('ara, în toate ziile, a luat parte cu toată ila si la bucuriile, si la întinsile Dinastiei. i ar cuveni dar, macar cu titlu reciprocitate, ca atunci când nu un guvern care, se poate fi un servilism deplasat, fie din consideraţiuni, nesocoteşte o de mare serbare a Ţarei, pe care, dacă nu o poate trece cu desăvârşire cu vederea, Vrea, cel puţin, s o reducă la cele mai infime, ba chiar la cele mai ridicate proporţiuni posibile, s ar cuveni, zicem, ca Majestatea Sa Regele, ca păstor bun şi cu tragere de inimă pentru turma ce o păstoreşte, să amintească guvernului şi, la trebuinţă, sa l împingă chiar la a şi face datoria pe deplin cătră Ţară, după cum a ştiut, la timp oportun, să ’şi-o facă către Troin şi Dinastie. Ar trebui să facă pe guvernul Seu să înţăleagă că Majestatea Sa Naţiunea e cel puţin tot atât de mare Suveran cât şi Majestaten Sa Regele şi, ca atare, sentimentele ei cele mai scumpe nu trebuesc nesocotite şi călcate în picioare. îşi va face Suveranul datoria? Lată ce Ţara aşteaptă, cu mare nerăbdare, ca să vadă. SA SE FACĂ LUMINA Revista Biserica Română, în numărul sau de la 1 decembrie, aduce I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei şi Sucevei următoarele grave acuzaţii: 1) I.P.S. S. Mitropolitul a jefuit cu suma de 1200 lei pe tânărul Ioan Teodor de l-a făcut preot la parohia Poeni jud. Dorohoi. 2) A jefuit pe tânărul Gh. I. Ştefănescu cu suma de 1200 lei, pentru a’l face preot la parohia Fandolica-Vlădeni jud. Dorohoi. 3) A jefuit pe tânărul Vasile Ghiorghiu cu suma de 3000 lei pentru a’l face preot la parohia Şerpeniţa, jud. Dorohoi. 4) A jefuit pe tânărul Hruşcă cu suma de 1000 lei, pentru a’l face preot la parohia Corni, jud. Suceava ; 500 lei a dat tânărul şi 500 lei proprietarul acelei moşii ; aceşti bani s’au dat în Bucureşti, căci altfel nu’l făcea preot. Aceste sumi se încasarî de sfântul Mitropolit după foaia dotală, ce avea fiecare, aceasta o afla S. S. prin părinţii protoerei. 5) Înaltul Mitropolit, cu ocazia vizitei canonice, ce-o face mai des pe la mănăstirile de maice, a vizitat şi mănăstirea Agafton din jud. Botoşani; în mănăstire se afla o copilă a unui diacon din Iaşi, în etate de 18 ani, care era ca soră între maice. S. S. Mitropolitul, văzind-o, şi-a pus ochii pe ea şi, chiar în acea noapte, a rămas în mănăstire, spunând stariţei să-i aducă acea copilă la patul S. S. ; stariţa a făcut după cum i s’a poruncit de S. S., însă copila nu vrea a merge cu nici un preţ ; stariţa i-a spus Mitropolitului că nu vrea să vie. S. S. a ameninţat pe stariţă să facă ce ştie şi să-i aducă fata, altfel le închide mănăstirea. Maicele, văzându-se ameninţate, ai pus mai multe pe capul fetei şi au ademenit-o, până au văzut-o în odaia unde era Mitropolitul, pe care înaltul Prelat, spre batjocura Religiei şi neţinând seamă de gradul ce posedă, a batjocorit copila deflorând-o cu forţa şi, ca răsplată a acestei fapte mârşave, a doua zi a slujit în mănăstire şi a hirotonit pe copilă în schima monahală. Acest fapt îl ştie tot judeţul Botoşani şi mai cu samă maicele cari vor spune, la instrucţie, întreaga afacere, sub prestare de jurământ. 6) Tot în vizita canonică, a mers în Comună Ştefăneşti judeţul Botoşani. Evreii, ca să -i facă cinste, i-au eşit înainte, la barieră, cu pane şi cu sare, aceste puse pe o tava de argint poleită cu aur. înaltul Prelat, văzând-o strălucind aşa frumos, a spus d-lui Dragomir, aghiotantul I. P. S. S. să o fa că îi trebue lui şi fără nici un motiv momentan şi-a însuşit-o, rămânând jidanii cu gura cascată. Ţava este şi azi la S. S. Aceste fapte încă şi mai multe, s-au denunţat d-lui Prim-Procuror de Iaşi, sub iscălitură proprie şi văd că nu se ia nici o măsură. Vă rugăm o lume întreagă, faceţi o întrebare d-lui Prim-Procuror de Iaşi, de ce nu ia lucrurile în cercetare şi de ce face? învinuirile ce se aduc şefului Bisericei noastre fiind de o gravitate extrema, faptele fiind denunţate cu lupta preciziune, încât se pot controla cu cea mai mare înlesnire, cerem şi noi Parchetului de Iaşi sa se urnească şi sa facă cuvenitele cercetări, pentru ca lumina deplină sa se făca asupra lor. Din două una : Sau denunţarea 7 calomnioasă şi atunci denunţătorul trebue să-şi primească pedeapsa cuvenita, sau e adevărata, şi atunci trebuie sa se ştie că scaunul SfinteiMitropolit a Moldovei şi Sucevei, ocupat pana acum numai de Prelaţi demni şi pioşi, actuali n inte , ocupat de un nedemn, căruia, în loc de respect şi veneraţiune, ti ni se cuvine decât dispreţ. Saşi făcu deci Parchetul datoria pentru a împrăştia, într un fel sau în altul, bănuiala şi nesiguranţa. Noul director al C. F. R. D. A. Cottescu a fost numit director general al C. F. R., in locul d-lui Miclescu. Era şi timpul ca să se ducă fostul director, pe urma căruia n am înregistrat decât nemulţumiri şi nenorociri. Micii funcţionari erau lăsaţi uitărei, liniile ferate erau neglijate, aşa că detailările se repetau mai în fiecare lună. Totul mergea rău din cauza unui singur om. Acum, când cauza a dispărut, cerem noului director să îndrepte rările cari făceau nesuferită persoana d-lui Miclescu in capul administraţiei C. F. R Sunt multe de făcut şi d. Cottescu, care a mai ocupat o înaltă funcţiune la C. F. R , cunoaşte îndatoririle sale, încât sperăm că ’şi va face pe deplin datoria, în interesul general. Vom vedea și vom reveni la timp. -------------------- - Pentru d. Ministru Stelian Am aratat în numărul precedent ca după legea judecătorilor de ocoale, martorii citaţi în materie penală au drept sa călătorească gratis pe caileferate, până la Tribunalul unde's chemaţi, dar numai în clasa a treia şi că aceasta e vexator pentru o persoană cu o poziţie sociala deosebita. Direcţia C. F. R. ne răspunde ca nu poate face altfel, caci aşa prevede regulamentul legei judecătoriilor de ocoale—art. 181—ceia cei adevărat. Rămâne clar ca d. Stelian, ministrul şi autorul regulamentului în chestiune, sau îndrepte, fără de care devine neaplicabil, mai ales că a luat destule măsuri pentru a nu se face abuz din aceste călătorii. Să speram dlar la o îmbunătăţire, spre a nu zice şi de aceasta lege ca nare sancţiune, nici aplicare practica. ——_______________ SĂGEŢI Dl. Săndulescu considera—se vede —prefectură de poliţie ca proprietatea sa particulara, iar pe ofiţerii de poliţie drept feciorii sei boereşti sau râu duşi de ograda. Altmintrelea nu se poate explica surprinderea rea a arata multele persoane ce aşteptau — mai zilele frecute—în sala poliţiei, auzind pe prefect bătând cu pumnul în masa şi strigând, ca un desperat: „ Eşi afara ! Eşi afara!“ şi, ca rezultat,râzând pe anul din comisarii titraţi eşind posomorât din cabinetul prefectului. Lucrul, de altmintrelea, nu poate fi surprinzător, iari tot d-sa, mai iţeam un an, fiind la Tonas aici în convorbire intimă cu o cântăreaţa a stubinmenhilii şi comisarul de rond ducându-se si-i raporteze au caz, a fost întâmpinat de prefect cu cariatele: «Lai afara, porcule/ Liberalul ,ştiind că sunt cucoana colectiviste cărora Ie zice Libertatea, Pietatea, Aadejdea, etc. şi-a zis că şi vremea treime să fie vr'o cucoană colectivistă şi de aci concluzia la unul «in articolele de fond întocmite în modul următor: «Reformele agrare vor trebui să treacă biruitoare, căci sunt eşite din necinstea Vremei». Epitropia Sf. Spiridon a înfiinţat o trăsură care să servească la transportarea medicilor din şi în oraş. Intendentul spitalului, care are vreo 7-8 fete, a găsit foarte practic şi le trimite la şcoală şi a le aduce îndărăt cu această trăsură, aşa că vezeteul spitalului nu face toată ziua altăceva decât să cărăbănească fetele intendentului. Cunosc d-nii epitropi acest fapt ? Şi, dacă 7 cunosc, cum de 7 tolerează?