Fulgerul, 1908-1909 (Anul 1, nr. 1-52)

1908-12-08 / nr. 6

ANUL I No. 6 Pe an . . H lei. Pe 6 luni . 4 „ ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul » HI 30 ^ « Insertiuni şi reclame 50 bani rândul. AR INDEPENDENT — Apare in fie­care Luni --------­Redacţia şi Administraţia la Tipografia „Progresul“ laşi strada Stefan cel Mare 9. Luni 8­ Decembre 1908 ABONAMENTE Pe an Pe 0 luni S lei 4 » ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul » III 30 » » Inserţiuni şi reclame 50 bani rândul. 24 IANUAR % La 24 ianuar anul viitor se îm­­n­e­şte jumătate de veac de la în­­iparea celui mai mare act re­deresază istoria noastră naţia­­lă. La 24 ianuar viitor se îm­­inesc 50 ani de când dorinţa cea ai de samă a tuturor Români­­i, de a se vedea întruniţi la o­­ră, a făcut cel mai însemnat ,­ spre realizarea sa, prin toni­­i Principatelor Moldo­va­ şi Valah­ia­r-un singur Stat. Dintre toate actele măreţe ,de in istoria noastră contimporana, avut să le înregistreze, de ne­­găduit este că lãnirea Principatelor rmează pagina cea mai strălit­­oare, căci, fără de ea, n’ar fi tut înregistra nici întemeerea hostiei streine, care­ a pus capăt cinicilor turburări produse de h’igile şi competiţiunile la span­ie domneşti, nici Războiul­ din re Dorobanţul român a ieşit a­­perit de laurii gloriei, nici Inde­­idenţa, nici Regatul. Lucru foarte natural ar fi, dar, aniversarea acestei zile măreţe fie sărbătorită de toată sufla­­­ românească cu tot fastul şi tot entusiasmul posibil. Cu toate acestea, până astă­zi, vedem manifestându-se altă m­­oţiune de­cât a se reduce toată breţia acestei serbări naţionale o meschină serbare de copii, la simplă serbare şcolară cu câte­coruri, tumbe şi salturi mar­­e. In­ cursul acestor cinci­zeci do­i, de la 1 ’nire încoace, Ţara a fost iri­ta­ta, în două, rânduri să ser­­b,o întemeiere a Dinastiei, şi la aniversarea de de 25 ani, şi cea de 40 de ani de domnie a preptului şi vitea­zului nostru Rege, cornul a făcut apel la Ţară să bătorească aceste­ două scum­­aniversări, şi Majestatea Sa Re­­c trebue să fie pe deplin încre­­ţat că La nu '.şi-a precupeţit­­ avântul, nici entusiasmul, nici gerea de inimă cu care a răm­­îs la apelul guvernului Mates­­ei Sale, ţinând să,'şi manifesteze, îă la evidenţă,, dragostea cătră gole­seu si Dinastia, Lui. Afară de aceasta, ('ara, în toate zii­le, a luat parte cu toată i­­la si la bucuriile, si la întins­­ile Dinastiei. i ar cuveni dar, macar cu titlu reciprocitate, ca atunci când nu un guvern care, se poate fi un servilism deplasat, fie din­­ consideraţiuni, nesocoteşte o de mare serbare a Ţarei, pe care, dacă nu o poate trece cu desăvârşire cu vederea, Vrea, cel puţin, s o reducă la cele mai in­fime, ba chiar la cele mai ridicate proporţiuni posibile, s ar cuveni, zicem, ca Majestatea Sa Regele, ca păstor bun şi cu tragere de i­­nimă pentru turma ce o păsto­reşte, să amintească guvernului şi, la trebuinţă, sa l împingă chiar la a şi face datoria pe deplin cătră Ţară, după cum a ştiut, la timp oportun, să ’şi-o facă către Troin şi Dinastie. Ar trebui să facă pe guvernul Seu să înţăleagă că Majestatea Sa Naţiunea e cel puţin tot atât de mare Suveran cât şi Majestaten Sa Regele şi, ca atare, sent­im­en­tele ei cele mai scumpe nu trebu­­esc nesocotite şi călcate în pi­cioare. îşi va face Suveranul datoria? Lată ce Ţara aşteaptă, cu mare nerăbdare, ca să vadă. SA SE FACĂ LUMINA Revista Biserica Română, în nu­mărul sau de la 1 decembrie, aduce I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei şi Sucevei următoarele grave acuzaţii: 1) I.P.S. S. Mitropolitul a jefuit cu su­ma de 1200 lei pe tânărul Ioan Teodor de l-a făcut preot la parohia Poeni jud. Dorohoi. 2) A jefuit pe tânărul Gh. I. Ştefănes­­cu cu suma de 1200 lei, pentru a’l face preot la parohia Fandolica-Vlădeni jud. Dorohoi. 3) A jefuit pe tânărul Vasile Ghiorghiu cu suma de 3000 lei pentru a’l face pre­ot la parohia Şerpeniţa, jud. Dorohoi. 4) A jefuit pe tânărul Hruşcă cu su­ma de 1000 lei, pentru a’l face preot la parohia Corni, jud. Suceava ; 500 lei a dat tânărul şi 500 lei proprietarul acelei moşii ; aceşti bani s’au dat în Bucureşti, căci altfel nu’l făcea preot. Aceste sumi se încasarî de sfântul Mi­tropolit după foaia dotală, ce avea fie­care, aceasta o afla S. S. prin părinţii protoerei. 5) Înaltul Mitropolit, cu ocazia vizitei canonice, ce-o face mai des pe la mă­năstirile de maice, a vizitat şi mănăsti­rea Agafton din jud. Botoşani; în mănăs­tire se afla o copilă a unui diacon din Iaşi, în etate de 18 ani, care era ca so­ră între maice. S. S. Mitropolitul, văzin­­d-o, şi-a pus ochii pe ea şi, chiar în a­­cea noapte, a rămas în mănăstire, spu­nând stariţei să-i aducă acea copilă la patul S. S. ; stariţa a făcut după cum i s’a poruncit de S. S., însă copila nu vrea a merge cu nici un preţ ; stariţa i-a spus Mitropolitului că nu vrea să vie. S. S. a ameninţat pe stariţă să facă ce ştie şi să-i aducă fata, alt­fel le închide mănăs­tirea. Maicele, văzându-se ameninţate,­­ ai­ pus mai multe pe capul fetei şi au ade­menit-o, până au văzut-o în odaia unde era Mitropolitul, pe care înaltul Prelat, spre batjocura Religiei şi neţinând sea­mă de gradul ce posedă, a batjocorit co­pila deflorând-o cu forţa şi, ca răsplată a acestei fapte mârşave, a doua zi a slujit în mănăstire şi a hirotonit pe copilă în schima monahală. Acest fapt îl ştie tot judeţul Botoşani şi mai cu samă maicele cari vor spune, la instrucţie, întreaga a­­facere, sub prestare de jurământ. 6) Tot în vizita canonică, a mers în Comună Ştefăneşti judeţul Botoşani. Ev­reii, ca să -i facă cinste, i-au eşit înain­te, la barieră, cu pane şi cu sare, aceste puse pe o tava de argint poleită cu aur. înaltul Prelat, văzând-o strălucind aşa frumos, a spus d-lui Dragomir, aghiotan­tul I. P. S. S. să o fa că îi trebue lui şi fără nici un motiv momentan şi-a însu­şit-o, rămânând jidanii cu gura cascată. Ţava este şi azi la S. S. Aceste fapte încă şi mai multe, s-au denunţat d-lui Prim-Procuror de Iaşi, sub iscălitură proprie şi văd că nu se ia nici o măsură. Vă rugăm o lume întreagă, fa­ceţi o întrebare d-lui Prim-Procuror de Iaşi, de ce nu ia lucrurile în cercetare şi de ce face? învinuirile ce se aduc şefului Bi­­sericei noastre fiind de o gravitate ex­trema, faptele fiind denunţate cu lu­­pta preciziune, încât se pot controla cu cea mai mare înlesnire, cerem şi noi Parchetului de Iaşi sa se urneas­că şi sa facă cuvenitele cercetări, pen­tru ca lumina deplină sa se făca a­­supra lor. Din două una : Sau denunţarea 7 calomnioasă şi atunci denunţătorul trebue să-şi pri­mească pedeapsa cuvenita, sau e ade­vărata, şi atunci trebuie sa se ştie că scaunul Sfintei­­Mitropolit a Moldovei şi Sucevei, ocupat pana acum numai de Prelaţi demni şi pioşi, act­uali n in­te , ocupat de un nedemn, căruia, în loc de respect şi venera­ţi­une, ti ni se cuvine decât dispreţ. Saşi făcu deci Parchetul datoria pentru a împrăştia, într un fel sau în altul, bănuiala şi nesiguranţa. Noul director al C. F. R. D. A. Cottescu a fost numit director general al C. F. R., in locul d-lui Miclescu. Era şi timpul ca să se ducă fostul di­rector, pe urma căruia n am înregistrat de­cât nemulţumiri şi nenorociri. Micii funcţionari erau lăsaţi uitărei, liniile ferate erau neglijate, aşa că de­­tailările se repetau mai în fie­care lună. Totul mergea rău din cauza unui sin­gur om. Acum, când cauza a dispărut, cerem noului director să îndrepte rările cari fă­ceau nesuferită persoana d-lui Miclescu in capul administraţiei C. F. R Sunt multe de făcut şi d. Cottescu, care a mai ocupat o înaltă funcţiune la C. F. R , cunoaşte îndatoririle sale, încât sperăm că ’şi va face pe deplin datoria, în interesul general. Vom vedea și vom reveni la timp. --------------------­ - Pentru d. Ministru Stelian Am aratat în numărul precedent ca după legea judecători­lor de ocoale, martorii citaţi în materie penală au drept sa călătorească gratis pe cai­le­­ferate, până la Tribunalul unde's che­maţi, dar numai în clasa a treia şi că aceasta e vexator pentru o per­soană cu o poziţie sociala deosebita. Direcţia C. F. R. ne răspunde ca nu poate face alt­fel, caci aşa prevede regulamentul legei judecătoriilor de o­­coale—art. 181—ceia cei adevărat. Rămâne clar ca d. Stelian, mini­strul şi autorul regulamentului în chestiune, sau îndrepte, fără de care devine neapl­icabil, mai ales că a luat destule măsuri pentru a nu se face abuz din aceste călătorii. Să speram dlar la o îmbunătăţire, spre a nu zice şi de aceasta lege ca nare sancţiune, nici aplicare practica. ——_______________ SĂGEŢI Dl. Săndulescu considera—se vede —prefectură de poliţie ca proprietatea sa particulara, iar pe ofiţerii de po­liţie drept feciorii sei boereşti sau râu duşi de ograda. Altmintrelea nu se poate explica surprinderea re­a a arata multele persoane ce aşteptau — mai zilele frecute—în sala poliţiei, auzind pe prefect bătând cu pumnul în masa şi strigând, ca un desperat: „ Eşi a­­fara ! Eşi afara!“ şi, ca rezultat,­râ­zând pe anul din comisarii titraţi e­­şind posomorât din cabinetul prefec­tului. Lucrul, de altmintrelea, nu poate fi surprinzător, iari tot d-sa, mai iţ­eam un an, fiind la Ton­as aici în con­vorbire intimă cu o cântăreaţa a stu­­binmenhilii şi comisarul de rond du­când­u-se si­-i raporteze au caz, a fost întâmpinat de prefect cu cariatele: «Lai afara, porcule/ Liberalul ,ştiind că sunt cucoana co­lectiviste cărora Ie zice Libertatea, Pie­tatea, Aadejdea, etc. şi-a zis că şi vremea treime să fie vr'o cucoană colectivistă şi de aci concluzia la unul «­in articolele de fond întocmite în modul următor: «Reformele agrare vor trebui să trea­că biruitoare, căci sunt eşite din necins­tea Vremei». Epitropia Sf. Spiridon a înfiinţat o tră­sură care să servească la transportarea medicilor din şi în oraş. Intendentul spi­talului, care are vreo 7-8 fete, a găsit foarte practic­­ şi le trimite la şcoală şi a le aduce îndărăt cu această trăsură, a­­şa că vezeteul spitalului nu face toată ziua altă­ceva decât să cărăbănească fe­tele intendentului. Cunosc d-nii epitropi acest fapt ? Şi, dacă 7 cunosc, cum de 7 tolerează?

Next