Fulgerul, 1910-1911 (Anul 3, nr. 1-62)

1911-01-24 / nr. 17

ANUL III No. 17 ABONAMENTE Pe an . Pe 6 luni 8 lei. 4 . ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul­­ 111 30 „­­ Un număr 10 bani. Inserţiuni şi reclame 50 bani rândul. ZIAR INDEPENDENT Apare Lunea, Miercurea şi Vinerea Redacţia şi Administraţia la Tipografia „Progresul“ Iaşi Strada Ştefan cel Mare 4. ABONAMENTE Pe an de 6 luni ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul » LN­ 30 » » Insorţiuni şi reclame (50 bani rândul. 8 lei ) » Noul guvern şi con­­servatorii-demo­craţi­ e pe cât de curioasă, pe atât de nepotrivită atitudinea adopta­tă de partidul conservator demo­crat faţă de noul guvern. Pănă a nu fi chemat la putere d. P. P. Carp, conservatorii de­mocraţi, făcând abstraţie de gu­vernul liberal, închizând ochii a­­supra tuturor nelegiuirilor comise de el, ca şi cum acele nelegiuiri s’ar fi petrecut într’o Patagonie sau Hotentaţie oare-care, îşi con­sumau toată vlaga lor în lupta dusă contra partidului conserva­tor, a căruia venire la putere cău­tau cel puţin s’o îndepărteze cât mai mult posibil, dacă nu puteau s’o înlăture cu desăvârşire. Această atitudine căutau s’o justifice sub bănuiala că d. P. P. Carp şi cei grupaţi în jurul seu sunt un partid de reacţionari ru­giniţi, de strigoi ce stau gata să zugrume libertăţile publice, să a­­sasineze democraţia şi să întro­neze domnia bunului plac,care, în treacăt fie zis, trona cum nu se poate mai mult, sub liberali. Şi lumea lesne crezătoare, se încredea în aceste bănueli gratu­ite, rândurile conservatorilor de­mocraţi sporeau pe fiecare zi cu noi aderenţi—nemulţumiţii ce ple­ca­u fie de la liberali, fie de la conservatori—dând îndestule pu­teri partidului dlui Ta­ke Ionescu pentru a repurta atâtea victorii în alegerile parţiale de Cameră şi de Senat. Astă­zi, lucrurile s’au schimbat cu desăvârşire. Partidul liberal, aproape neata­cat de nimeni, fără nici o sforţa­re din partea nimănui, fără nici o luptă serioasă, s’a prăbuşit de la putere sub greutatea proprie­­lor sale pa­cate. D. Carp a fost chemat să for­meze noul minister şi, prima sa grijă, chiar din întâiul moment al venirei sale la putere, a fost de aşi anunţa drumul ce înţelege a-l urma în conducerea intereselor Ţarei. In programul anunţat de noul guvern prin organul d-lui P. P. Carp, nu găsim nimic reacţionar, nimic care să ne indice pe stri­goiul setos de sângele democra­tei şi doritor de zugrumarea li­bertăţilor publice. Din contra, în acest program găsim o sumă de măsuri foarte democratice, menite a contribui la îmbunătăţirea stărei claselor mun­citoare şi sărace, la prosperarea ţarei în genere. Faţă cu programul anunţat de noul guvern, atacurile furioase ce i le îndreaptă partidul conserva­tor democrat nu mai pot avea absolut nici o justificare, decât poate furia născută din nesatisfa­­cerea unor ambiţiuni personale, veşnica dorinţă aşa de bine ex­primată prin cuvintele: scoală-te tu, ca să şed eu. Şi sinceritatea şi interesul Ţărei bine înţăles impunea conservato­rilor democraţi—credem noi—cu totul o altă atitudine. Ei, cari­ au dat un credit de patru ani celui mai păcătos şi mai nelegiuit guvern—liberalilor— datori erau să acorde acelaş cre­dit foştilor—şi probabil viitorilor­ lor tovarăşi de luptă şi de prin­cipii. Şi, dacă demonul invidiei nu i-ar fi lăsat să dea sprijin noului guvern conservator nu numai pen­tru realizarea programului anun­­ţat, dar chiar pentru complecta­­rea lui cu noi reforme democra­tice, cel puţin se impunea să ră­­mâe nişte simpli spectatori, până vedeau noul guvern la lucru. Aşa înţelege lucrurile Ţara, aşa le înţeleg mulţimea de con­servatori democraţi,cari­ au pără­sit rândurile pentru a reveni la matcă şi aşa ar fi trebuit să le înţeleagă şi conducătorii partidu­lui conservator democrat, dacă ţin să nu-şi înstrăineze simpatiile Ţă­rei şi chiar pe cele ale partizani­lor lor. ECOURI ELECTORALE Nea Ghiţă s’a dus zilele acestea la un alegător din colegiul II de Cameră, ca să-i solicite votul. După ce s’a săturat de curtea asiduă ce i-o făcea Nea Ghiţă, cetăţeanul îi răspunde : — Văd că eşti un fercheş candidat şi poate aşi fi dispus să te votez. Dar, fi­ind­că nu te cunosc şi acum te văd în­tâia dată în viaţa mea, dă-mi voe sa te întreb în ce ape te scalzi? — Vei bine-voi a şti, d-le—ripostează Nea Ghiţă lovind furios cu pumnul în masă—că eu nu mă scald în apă, ci în vin. Şi luându-şi căciula, eşi, trântind uşa după el. — De asta ai aerul a fi aşa de ne­spălat—îi zice cetăţanul alegător, pe când Nea Ghiţă eşea.* Un glumeţ citind în „Opinia“ lista candidaţilor opoziţiei la colegiul II de Cameră, din Iaşi exclamă : — Peştele de la cap se împute! Aceiaşi listă a făcut pe un curios să se întrebe : — De ce d. G. D. Şerban evită să-şi decline titlul de negustor de lumânări şi d. C. B. Penescu pe acel de proaspăt fost epitrop la Sf. Spiridon? Nici unul nici altul n’au dreptul să se jeneze de aceste titluri—a adăugat cu­riosul cititor al listei. „Mişcarea“ omite să pue numele ilus­trului d. A. D. Xenopool, în coada lis­tei ce-o publică, ca candidat (ertaţi ca­cofonia) al colegiului universitar. Văzând aceasta, Calmuski a excla­mat: — Dacă ’i tradare, trebue s’o ştim şi noi !* D. Vespasian Pella, care’şi câştigase oare­ care simpatii de la venirea sa în Iaşi, şi a căruia candidatură la colegiul II de Cameră părea asigurată, a fost sa­crificat. In locul său a fost pus de G.D. Şerban, în speranţa că va aduce carte­lului voturile comercianţilor şi meseria­şilor—speranţă ce se va dovedi cu de­săvârşire neîntemeiată. Asemenea a fost carificată candidatura d-lui Titulescu, de teamă să nu fie luat drept vr’un birjar scopit. * Partidul naţional-liberal din Bacău şi-a fixat candidaturile la viitoarele alegeri, în afară de cartel. In lista candidaţilor găsim pe neaoşii naţionali d-nii Emil Rey şi dr. Hesselman. De multe legi şi-au bătut joc colecti­viştii, cât au stat la putere. Nici una în­să, poate, r.’a fost calcată în picioare şi nesocotită cu mai multă îndrăzneală de­cât legea asupra cumulului. Colectivistul fie el cât de mare, sau o cât de mică săcătură, năzueşte să aibă cât mai multe slujbe sau, mai bine zis, cât mai multe iefuşoare, căci singura os­teneală ce şi-o dă o să încaseze iefuşoa­­ra , cât despre slujbă, nu-i el prost s’o facă. Acest nesaţ ne-a procurat scandalosul spectacol de-a vedea oameni, pregătiţi sau nu, ocupând diferite slujbe ce se bat cap in cap una cu alta, să vedem oameni ocupând câte două trei slujbe cari prin însăşi natura lor nu îngădui să le înde­plinească acelaş individ, în acelaş timp; ba, drept culme, să vedem acelaş individ ocupând, în acelaş timp, diferite slujbe, în diferite oraşe. Cerem noului guvern să facă un act de dreptate înfrânând lăcomia cumular­zilor. Mila Domnului , în Ţara românească se găsesc nn,destui oaameni pregătiţi pentru diferite ramuri de activitate funcţionă­rească, ca să mai fie evoe să se deie aceluiaş individ câte două, trei, ba chiar şi mai multe ocupaţii, fără să poată în­deplini cum trebue pe nici una din ele. Situaţia creată de colectivişti nu-i nici dreaptă, nici echitabilă şi schimbarea ei se impune numai­decit. Luni 24 Ianuarie 1911 Ieftenirea traiului Tina dintre preocupările d-lui P. T. Carp, şeful guvernului şi ministru de finance, este şi ieftenirea traiului. D-sa lucrează cu o stăruinţă şi răbdare cum rar s'au văzut la un prm­-ministru, spre a rezolva, odată pentru totdeauna, această problemă de cea mai mare însămnătate pentru lu­mea nevoiaşă. Pe când­ ziarele opoziţiei injură noul guvern în modul cel mai groso­lan, el, şi în special şefei seu îşi dau toată silinţa întru a realiza reforme cari să îmbunătăţească starea neno­rocită lăsată de liberali pe urma lor. In primul loc, d. Carp vrea sa ief­tinească obiectile absolut necesare tra­iului mulţimei, ca făina, petrolul, za­hărul şi altele. Şi, pentru realizarea acestei mă­suri, se vor suprima taxele comunale cari apasă asupra acestor articole de consumaţie. In ceea ce priveşte ieftenirea zahă­rului, cum fabricele actuale au a se mai bucura de avantajele acordate de Stat pănă la 1914, d. Carp caută o modalitate—şi ea pare a fi fost găsi­tă—de a ajunge la o înţelegere cu a­­cei fabricanţi ca să mai scadă ceva din preţul exorbitant al zahărului. Cum suprimarea taxelor comunale asupra făinei şi petrolului ar aduce o scădere de vro 4.200.00 lei fondu­lui comunal, ea va fi acoperită din veniturile vămilor, cari­ au crescut con­siderabil în ultimii ani. O altă preocupare a d-lui Carp este de a înlesni țăranilor procurarea mai eftină a uneltelor trebuitoare la munca câmpului ca pluguri, grape, sape, etc. prin scăderea la jumătate a taxelor vamale actuale, ceea ce va face ca ţăranii să poată cumpără a­­ceste unelte cu 10 la sută mai ie­ten de­cât acum. In afară de aceasta d. Carp va căuta să ieftenească şi obiectile de con­sumaţie ale ţăranilor ca peştele sarat, icrele de crap tescuite etc. Se vor spori salar­ele a peste 12000 funcţionari mici de la C. F. N­. Meseriaşii români vor fi preferaţi la licitaţiele publice şi li se vor da toate furniturile­ de la Stat, judeţe şi comune cari nu vor trece peste­­suma de 10.000 lei. Guvernul mai promite să îndrepte drumurile, să înmulţască şoselele şi căile ferate. Toate aceste măsuri şi altele cu­prinse în programul guvernului fiind îmbunătăţiri reale, menite a contribui mult la binele obştesc, propriul interes al alegătorului cu scaun la cap îi dictează să dea tot concursul noului guvern, pentru a-i înlesni munca rod­nică ce'și propune s'o desfășoare.

Next