Fulgerul, 1911-1912 (Anul 4, nr. 1-52)
1912-06-11 / nr. 32
ANUL IV No. 32 Ln număr 10 bani. ABONAMENTE Pe an 8 lei. Pe 6 luni . 4 „ ANUNCIURI Inserţiiinî şi reclame 50 bani rândul. Apare in fiecare Luni Redacţia si Administraţia la Tipografia „Progresul“ Iaşi Strada Ştefan . W'.. ^ ceîN^IâW t. A; ^ Uf ~~î* v IVABONAMENTE Pe an Pe5 luni 8 lei 4 » ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul »' 111 30 » » I aserţiuni şi reclame 5 50 bani rândul. m **• Pag. i V 20 b. rândul „ map* Comedianţii satelor Şefii politici ,au plecat în străinătate pentru o recreare cu atât mai mult bine-meritată, cu cât situaţia politică din timpul din urmă a fost ceva anormal, relaţiile de la partid la partid mai încordate decât oricând, iar violenţa de limbaj dusă la extrem. Dacă opoziţia şi-a consumat zădarnic atâta energie pentru răsturnarea, guvernului, nu-i mai puţin adevărat că şi acesta a trebuit să desfăşoare o muncă îndoit de mare pentru a se mănţinea. Şi această mănţinere cu orice preţ îşi are raţiunea sa nu atât în faptul ci se bucura de onoruri şi de binefacerile budgetului, cât pentru crearea marilor reforme de cari Ţara simte neaparată nevoe. Partidul conservator doreşte ca deţinerea frânelor puterei să nu mai fie un mijloc de opresiune şi încălcare a opoziţiei, un mijloc de răzbunări politice şi un izvor de îmbogăţire pe sama Statului sau a altor instituţiuni publice, ci din contra, un prilej pentru oamenii competinţi de a-şi arăta justa lor valoare, îndrumând Ţara pe calea cea sănătoasă printr’o legiferare înţăleaptă şi printr’o administraţie cultă, cinstită şi scoasă, de sub nenorocita influenţă, a politicei. Şi ’n adevăr, nu putem tăgădui că guvernul conservator, în scurtul timp de când deţine puterea,, a dat mărei legi de-o însămnătate capitală, destul de înaintate ca idei, înlăturând astfel prin fapte, cu succes, legenda că ar fi un partid reacţionar, învechit în zile rele, nepotrivit cu principiile politice nouă. Cu toată campania opoziţiei de o violenţă extremă, cu toate intrigile de culise şi hărţuielile continue, guvernul conservator n’a putut fi abătut din calea cea, bună şi, la ameninţările opoziţiei, a răs- puns cu o legislaţie din cele mai folositoare. Dar bine-facerile pe cari le culege Ţarade pe urma, guvernărei sale ar fi şi mai mari, şi mai frumoase, şi mai ferite de ori-ce atac, dacă s’ar fi făcut sau s’ar face macar într'un viitor apropiat concentrarea tuturor conservato-, rilor, dacă elementile bătrâne s’ar altoi cu elemente tinere democrate, dându-se odată în vileag demagogia liberalilor. E de trebuinţă, să se arăte că strigătile lor democrate nu sunt decât nişte braşoave ale foştilor socialişti, nişte falsităţi menite să înşele Ţara. Activitatea începută de liberali pe la ţară, ca şi aşa zisa ligă de deşteptare, nu sunt altăceva decât treptele pe cari se încearcă să escaladeze puterea. întotdeauna au căutat să se ridice sus pe spetele muncitorilor şi a ţăranilor, ale cărora nevoi le speculează în folosul cauzei lor, pentru ca, odată ajunşi sus, să le ciuruiască trupurile cu gloanţe şi ghiulele de tun. Dar comedia pe care liberalii încearcă s’o joace din nou sătenilor nu credem să mai prindă şi de astă dată. Ei îi cunosc acum câte parale fac şi la milogelile lor n’ar putea să le strige de cât: Piei dinaintea mea, satană ! IARĂŞI APA De aproape patru ani ne-am făcut datoria dând alarma şi strigând că lucrările pentru aducerea apei de la Timişeşti şi canalizare se fac in condiţii detestabile, fără ca atât administraţia comunală liberală, sub care s'a efectuat cea mai mare parte a lucrărilor, ca şi foasta administraţie conservatoare, prezidată de d. Greceanu, sub care s'au desăvârşit şi recepţionat provizoriu lucrările, să fi ţinut socoteală de alarma dată de noi. Spre nenorocirea acestui târg, timpul sa însărcinat să ne dreie—fără ca noi să le fi dorit—numeroase dovezi că am avut dreptate şi că strigătile noastre nu trebuiau să rămâe glasul celui ce propovedueşte în pustiu. La intervale foarte scurte, conducta de aducţiune face dese surprize neplăcute ieşenilor. Duminică, un tub de alimentare a făcut explozie în strada Surata, pricinuind o adevarată inundaţie, aşa că a fost de trebuinţă intervenţia autorităţilor şi a pompierilor, iar marţi a făcut explozie o porţiune de vro 14000 metri din conducta principală. Explozia a fost aşa de puternică, încât tuburile de pe porţiunea stricată, cu toată greutatea lor, au fost luate de curentul apei şi duse nu se ştie unde. E de mirare neglijenţa, nepriceperea şi răua credinţă cu care a fost executată, această lucrare, ce-a costat, pe comună vreo cincisprezece milioane, iar societatea concesionară sa ales din ea cu o pagubă de peste două milioane, ceea ce, în total, reprezintă suma de peste şaptesprezece milioane. Aceste dese explozii, fie a conductei, fie a tuburilor de distribuţie a apei, au început a da de gândit ieşenilor cari, cu toate taxele la cari sunt supuşi pentru apă şi cari li se încasează chiar şi cu darabana, se văd aşa de adeseori nevoiţi să ducă lipsă de apă şi să se alimenteze cu toate apele murdare ce le debitează vechii sacagii, luându-le câte la 20 bani pe cota de apă. Mulţi dintre cetăţeni, cari nau legături, de prietenie sau de înrudire cu cei interesaţi în această chestiune şi cari n'au de cruţat nici o susceptibilitate sau interes personal, agităideea ţinerei unui mare meeting, în, care să se discute măsurile ce-ar fi de trebuinţă să, se fie în această afacere şi chipul în care trebuesc stabilite răspunderile, pentru ca cei vinovaţi fie de ră credinţă, fie de nepricepere, fie de neglijenţă să-şi deie samă şi să-şi, primească pedeapsa vinovăţiei lor. Şi va f cu atât mai bine, cu cât lucrul acesta se va face mai degrabă. Una dintre speranţele mari ce se puneau în aducerea apei, era crearea în Iaşi a unui număr de industrii, cari să deie un nou suflu de viaţă acestui oraş ce piere văzând cu ochii. Dar care va f naivul să-şi angajeze capitalul întro întreprindere ameninţată, dintrun moment, în altul, a f întreruptă în funcţionarea ei, odată cu plesnirea conductei. Se impune numaidecât să se fie măsuri de îndreptare, asupra cărora vom reveni. MEMORIA LUI CUZA-VODA Desigur se cuvin laude d-lui Gr. Ghica- Deleni, care, prin iniţiativa luată de a se rădica, în Iaşi, un monument marelui Domnitor Cuza-Vodă, a schimbat mult cursul lucrurilor. De unde înainte de inaugurarea monumentului datorit iniţiativei d-sale, oficialitatea se sfia chiar a pomeni macar numele făuritorului Unirei, din cauza falsei legende create de duşmanii lui Cuza Vodă, cari nu’l pot erta şi nu’l pot uita nici chiar mort, astăzi nimeni nu se mai sfieşte a recunaşte meritele marelui Domnitor şi a’i aduce dovezile de veneraţie şi de recunoştinţă ce cu dreptul şi le-a câştigat prin faptele măreţe ce le-a înfăptuit în scurta sa domnie. După Ploeşti, unde s’a organizat un comitet pentru ridicarea unei statui lui Cuza Vodă, şi care a adoptat proiectul ce’l făcuse sculptorul Boermel pentru Iaşi, cu mult mai frumos şi mai măreţ de cât cel executat, acum vine capitala să’şi arăte veneraţia pentru memoria lui. După propunerea d-lui Dobrescu, primarul capitalei, consiliul comunal al Bucureştilor a votat 20.000 lei ca prim-fond al unui monument al Unirei, ce se va ridica în piaţa Sărindar, pentru comemorarea lui Cuza Vodă. Exemplele date de Iaşi, Ploeşti şi Bucureşti sunt tare frumoase şi ele ar trebui să fie imitate, dacă nu de toate comunile din Ţără, cel puţin de capitalele de judeţe. Luni 11 iunie 1912 S O N E T Ştii tu când îmi vorbeai la ce gândeam? —Când te simţeam aproape, lângă mine— Eli te-am iubit pe tine ? eu pe tine ! ? Aceeaş întrebare mi-o puneam... Şi te priveam într'una, te priveam Ca sâ’mi răspund, ca sămi răspund mai bine. Şi nu puteam şi cine poate ? cine ? Şi totuş, te-am iubit, da, te iubeam... Ori nai fost tu sau nu sunt cu aceea ? Eram nebună sau erai altfel Când ne 'ntălneam pe-acelaş drum? Măn înşălat sau astăzi iar mă nşel? Mi-eşti încă drag sau te urăsc acum? Dar ştiu că vreau ce vrut a Solomeea. GEMIR. LUI CUZA-VODA! Acel popor e mare, care ştie să-şi slăvească oamenii mari şi care -şi are cultul trecutului. Te-ai înfăptuit în bronz, eternul bronz, tu, strălucită, pioasă şi eternă strajă a faptelor măreţe şi în veci slăvite cu cari ai înzestrat Poporul tău, pe care l-ai iubit cu sinceră şi nemărginită iubire de părinte adevărat. Timpul, acel mare depozitar al gloriilor şi al nemurirei, ţi-a rezervat pe amândouă, şi te-a râdicat azi prin relgioasa iubire de neam şi de ţară, nemuritor şi rece ca un zeu pentru toţi, ca mustrarea neîndurătoare pentru unii căzuţi în erezie, în imperiul seu nemărginit! Şi vei sta măreţ, strălucit de soare care va potopi vapae de lumină peste chipul tău cel blând şi strălucitor în visurile trecutului, vei sta ca o eternă şi sublimă apoteoză a gloriei tale din trecut, şi te-or bate vânturile şi ploea, ca peste tot ce e omenesc, şi peste toate totuşi vei domni, precum peste toate ai domnit odată, şi te vor privi ochi ce sor umezi de adorare, şi te vei înfăptui aevea în sufletul Neamului tău Românesc, cu a cărui ilustră paternitate l-ai mântuit şi l-ai râdicat, şi or veni din unghiurile cele mai îndepărtate ale ţărei tate, acei ce n’au putut fi la sărbătoarea renaşterei tale, ca la un pios pelerinagiu, să te privească, căci te iubeşte suflarea toată românească ! Vei creşte în iubirea tuturora ca o umbră vie, te vei înălţa ca însăşi mărirea şi gloria ta, ca pioasa rugăciune de slavă şi recunoştinţă către mai marele de pe pământ, că te-a dăruit o clipă poporului acestuia, pentru ca din acea clipă să înfăptueşti România de azi, una şi singură, liberă şi mântuită ! In faţa ta, ilustră umbră, se va închina poporul care te-a iubit şi care apururea te va iubi, şi vei rămânea în mijlocul nostru a tuturora ca un sacru depozit! Vei străjui vremurile cari nu se vor mai sfârşi, în faţa hanului „Ecirca Bacalau, în însuşi locul unde s’a jucat pentru întâia oară, în delir de bucurie. ,,Hora Unirei“ Cărora le-ai dat pământ şi vieaţă liberă le-ai dăruit. Te va adora întreg poporul românesc, pe care l-ai înzestrat cu atâtea fapte mari, te va adora o lume întreagă, acei ce vor veni să ţi se închine în veşnicie ! Ai fost mare prin iubirea ta imensă de neam, care ţi-a inspirat măreţele fapte,—pe cari ai ridicat edificiul Românie