Fulgerul, 1912-1913 (Anul 5, nr. 1-52)
1912-11-05 / nr. 1
lev, care a recunoscut că la Şallar lipsesc straturi neîntrerupte de argilă şi că sunt linţi. A adăogat că s’a hotărât să înlocuiască tuburile de pante cu tuburi spirale. Şi fiind că tuburile de beton sistem Djargher au să treacă printr’o localitate glodoasă şi infecta, s'a hotărât să dreneze această localitate. Societatea technică a ales o comisiune care să cerceteze toate tezele raportului d-lui Benkendorf- Societatea şi presa locală au început a se mişca în jurul chestiei. Doctorii susţineau că plazmodiile nu pot trăi în apă şi deci apa nu poate să aducă infecţie. Asupra tezei principale a d-lui Benkendorf că însăşi apa ei infectată, închideau ochii. Afară de malarie, apa din localităţile glodoase şi infectate de aulele (satele georgiene) din împrejurimi, poate să dea un izvor de tifos abdomenal, dezinterie, holeră, etc. Energicul preşedinte al comisiunei de control, d. A. I. Manclo, s’a silit mult să dovedească că d-nii Roevski, Lindley şi consilierii regimului anterior, împreună cu preşedintele foastei comisiuni de control—d. Aivazov , au supraveghiat afacerile şi n au păzit interesele oraşului. ■ ’ Noi, locuitorii oraşului, aducem vie mulţumire d-lor Benkendorf şi Manclu pentru că au adus la cunoştinţa publică o chestiune mare pentru noi Bacuanii. Consilierul comunal, d. Grişacov, e nemulţumit de această acţiune, considerând-o ca o spăimântare a populaţiei, dar nimeni nu sparie populaţia, căci, dacă va fi adusă o apă bună, toţi vor bea-o; în cazul însă când apa va fi ră şi infectă, nu poate fi îndoeală că nimeni nu va bea apă din apeducta de la Şallar. Fireşte, d-lui Grisacov opinia publică, într'o astfel de chestiune, nu-i poate fi pe plac, mai ales când s’au discoperit atâtea defecte în afacerea apeductei. Oricum ar fi, d. Grisacov , a jucat ultimul rol în afacerea apeductei. Dacă d-nii Raevski şi Taghiev au jucat primul rol, apoiTGrisacov a fost doar cu puţin mai prejos. După discoperirile făcute de d. Benkendorf şi de preşedintele comisiunei de control d. Manolo, n’ar trebui să se dea uitărei faptul că d. Lindley, deşi invitat de fostul primar al oraşului, d. Raevski, în calitate de constructor al apeductei şi însărcinat cu drepturile unui arbitru între oraş şi antreprenorul d. Griffits Comp., în loc să servească interesele comunei, a căreia funcţionar era, a servit interesele antreprenorului Griffits & Co. Astfel, la construirea tuburilor sistem Dragher, d. Lindley a permis antreprenorului Griffits & Co. să înlocuiască nisipul curat de cvarţ granular, pe care trebuea să’l aducă de departe, cu un năsip, deo calitate mai proastă, derbentin. Apoi a permis ca prundişul să nu fie tot dat prin site. In general, că afacerea cu apeducta nu’i curată, aceasta dovedeşte prezenţa procurorului tribunalului în timpul raportului d-lui Manolo despre rezultatele construcţei. N’ar fi de prisos să se atragă mai mult atenţia asupra descoperirilor cari se fac mereu pe lângă afacerea apeductei. Şi nu ne vom mira, dacă cele 27 milioane se vor evapora, fără ca să ne facem cu apă, sau să căpătăm o apă de calitate ră. In ultimul moment primim din Bucureşti No. 13149 al ziarului Novoc Vremea, in care găsim o altă corespondenţă din oraşul Bacu, tot în chestia apeductei din acel oraş, pe care vom da-o cetitorilor în numărul viitor. Din ea aflăm că, până acum, comuna Bacu a cheltuit trei milioane de ruble, adică peste opt milioane de lei și, cu toate acestea, fiind că mai multe comisiuni ce s’au ocupat cu chestia aducerei apei în Bacu, după propunerea d-lui Lindiey, s’au convins că acest project e plin de defecte, a început să se discute chestia dacă nu cumva ar fi mai bine să se lese de acest proiect, salvând cel puţin cele 24 milioane de ruble ce se mai cer pentru realizarea lui, şi aceasta mai ales pe motivul că proiectul Lindley nu garantează o apă sănătoasă şi o construcţie solidă. Gravur. Lipsa de apă Desigur d. inginer Bălănescu, şeful serviciului apei, îşi bate joc, fie cu intenţie, fie din nepricepere, şi de acest nenorocit oraş, şi de administraţia comunală. Sunt deja trei săptămâni de când oraşul duce o chinuitoare lipsă de apă. D. Bălănescu a asigurat administraţia comunală că vom avea apă încă mercuri din ceelaltă săptămână. In baza acestei asigurări, administraţia comunală a dat un comunicat prin ziare, dar a rămas de minciună. După o nouă asigurare dată de d. Bălănescu, primăria a dat un nou comunicat prin ziare şi placarde, care asigură pe ieşeni că vor avea apă pe ziua de ieri, sâmbătă. Asigurarea şi aşteptarea însă au rămas zădarnice. N’a sosit apa nici ieri, nici astăzi. D. Bălănescu a asigurat acum, din nou, că vom avea apa mâne, luni. Faţă cu asigurările de pănă acum, tare ne îndoim şi de aceasta ultimă ce-o face. FULGERUL TOAMNĂ I. Toamnă—văduvă murdară— Cu ochi livizi, cu faţa suptă, De ce-aşterni pe câmpuri iară Rochia-ţi de doliu, ruptă ? Căror patimi lăsaşi pradă Haina de-astă primăvară, Goală să faci cavalcadă, Toamnă, văduvă murdară? Tu, cu pofte de femeie e Tânără, beată de-alcol, Iar îţi târâi pe aleie Trupul, istovit simbol, Şi nu-i nimeni să-ţi trimeată Priviri dragi, ca altă dată, Când erai şi tu iubită Şi cinstită, ca o fată. II. Ceriul tău—tavan de cafenea— Iar între cer şi glie plăci de fum Se ’nalţă ca din vase de bitum Aprinse. Cuprinse De-al veşniciei satanic delir Zac florile, ca într'un cimitir... Iar luncile, cu odăjdii de velur Acoperindu-şi sinurile reci, Ascult cum cresc spasmotice cântări, Cum frunze cad înămolind cărări, Poeme... — Eterne Chinuri iarăşi sufletu’mi adapă ! Visări mă prind desprinse de aleie Ca dintr’un suflet bolnav de femeie. D. Iov. CONVOCARE Cetăţeni Sunteţi învitat a vă întruni El Ultii nică 4 Noembrie, orele 10 dim. în Sala Pastia, pentru a ne consfătui asupra gravei situaţiuni creată Iaşului prin desele întreruperi şi lipsei de apă, pentru care s’au cheltuit milioane, iar ADMINISTRAŢIA COMUNALa, nu e în stare a remedia răul, ceia ce măreşte îngrijirea fiecărui cetăţan, care e nevoit să plătească dările pentru apă, fără a avea apă de mai bine de două săptămâni, şi aduce în oraş boli, necurăţenie, întrerupere de industrii şi alte rele. Pe lângă aceste, mai treime a ne consfitui şi lua măsuri în contra neîngrijirei stradelor, pieţelor, neridicării gunoaelor de prin ogrăzi, lipsa lemnelor de foc, scumpirea alimentelor şi celorlalte obiecte de prima necesitate, cari se ţin de gospodăria comunală. Să nu stăm mai mult nepăsători, căci răul este mare, s’a întins prea mult şi trebue reparat. Să nu mai tolerăm starea actuală de lucruri, ci cu toţii să ne întrunim şi să luăm măsurile necesare pentru a ajunge la o bună îngrijire a treburilor Obştei Comunale, depărtând hotărâtor politica locală de politica generală. Să lucrăm toţi Cetăţenii din Iaşi, pentru ca întreaga administraţie Comunală locală să fie desemnată de noi, să atârne numai de noi, de dorinţele şi nevoile noastre, şi să rămână statornic la misiunea ei, cu toate schimbările de regim politic general, căci după cum se obicinueşte azi, prin desele schimbări a dregătorilor comunali şi prin faptul atârnării lor de guvern, face ca legătura dintre Administraţia Comunală şi Cetăţeni să fie prea slabă. Alegerile Comunale de azi sunt mai mult o formă, iar de fapt consilierii se numesc de guvern, ca orice slujbaşi şi de aceia ei nu ţin samă de nevoile cetăţenilor, ci numai de ordinele celor de sus, cari ni-au adus în starea nenorocită de azi. A venit timpul să ne scuturăm de tutelă, să exercităm drepturile noastre cetăţeneşti, când vedem că milioanele noastre cheltuite cu apa, se duc pe gârlă. Să nu mai fim nepăsători, ci să ne afirmăm şi să luăm o hotărâre, care să garanteze de azi înainte o bună şi statornică gospodărie comunală, şi pentru a traduce în fapt legitimele noastre aspiraţiuni. Comitetului de iniţiativă a proprietarilor, Dr. Zosin, G. C. Anastasiu, C. Grigorescu, 1912, Noembre 3. Informaţii D. inginer Zahariadi, directorul serviciului de întreţinere din direcţia generală a c. f. r., a stat în Iaşi vreo patru zile, pentru a studia mărirea localului gărei şi a magaziilor de mărfuri de la c. f., facerea unei remize pentru maşini, sporirea liniilor de garaj, etc. Aceleaşi studii le-a făcut d-sa şi în staţiile Paşcani, Roman şi Bacău. Se zice că, pentru aceste lucrări, se va acorda un credit de vro 15—20 milioane. Ar fi şi timpul, căci mari şi nenumărate sunt neajunsurile ce le îndură comercianţii şi industriaşii noştri din pricina acestor lipsuri. P. S. S. Arhiereul Bartolomeu Stănescu, egumenul bisericei Sf. Spiridon, a fost numit administrator al Casei bisericei, în locul d-lui D. Boroianu, demisionat. Di î n această numire, ca şi în cea a secretarului general al ministerului, d. Disescu a avut mână fericită. Distinsul profesor universitar d. I. Peretz, publică prin ziare, în numele unui grup de profesori universitari, un călduros apel cătră ieşeni, pentru ridicarea prestigiului universităţii din Iaşi. D. ministru al lucrărilor publice a luat dispoziţia ca toţi funcţionarii publici să aibă dreptul a călători pe c.f.r. cu o reducere de 50 la sută. Măsura-i tare bună. Ea ar fi şi mai bună, dacă ar fi întinsă şi la pensionari, cari ’s tot atât de împovoraţi de nevoi, dacă nu şi mai mult încă, decât funcţionarii. D. C. L. Negruzzi, fost prefect al judeţului şi candidat independent la colegiul I de Cameră, a adresat alegătorilor un manifest, în care protestează contra sistemului, care reduce rolul alegătorului la o supunere înjositoare. Pe lângă direcţia generală a poştelor s-a înfiinţat un birou al presei. D. Eduard Nelken, fiul cunoscutului financiar d. Herman Nelken, a trecut cu deosebit succes, la facultatea noastră de drept, examenul pentru validarea diplomei sale de doctor în drept, ce a obţinut-o de la facultatea din Heidelberg. Felicităm pe tânărul dr. în drept şi dorim succes în cariera ce va îmbrăţişa-o. Astăzi, duminică, la 8 oare sara, comercianţii din localitate sunt convocaţi să se întrunească în localul Camerei de comerţ, pentru a se consfatui asupra constituirei societăţii comercianţilor şi asupra altor chestiuni importante privitoare la comerciu. Speculaţia cu zaharul continuă, fără ca cineva să se gândească a lua măsuri. Pentru a ilustra modul banditesc cum se spoliază consumatorul, vom spune că am văzut la un comerciant nişte facturi ale d-lui Jean Rosenberg, din anul trecut şi din anul acesta. Anul trecut, când fabricele vindeau zaharul mai scump, d. Jean Rosenberg îl dădea clienţilor sei detailişti cu 1 leu 16 bani kilogramul. Acum, când fabricile au redus preţul cu 5 bani la kilogram, acelaş domn Jean Rosenberg îl vinde cu 1 leu 17 bani kilogramul, deci o diferenţă de 6 bani la kilogram, în plus, peste ceea ce câştiga anul trecut. Nu se gândeşte d. Jean Rosenberg că răbdarea consumatorului, prost că tace şi plăteşte, s’ar putea să aibă şi ea o margine ? • Contra d-lui I. Stamatiu s’au râdicat acuzaţii că ar fi dosit nişte material lemnos de-a comunei. Bănuiala a fost întărită încă prin alegerea unei comisiuni de anchetă, care să cerceteze cazul. Au trecut vreo șase luni de la alegerea comisiunei, fără ca vreun rezultat al lucrărilor ei să fie dat la iveală. Comisiunea tace, d. Stamatiu tace, toată lumea tace, dar bănuiala contra fostului ajutor de primar perzistă. Nu crede d. Stamatiu câ, în interesul cinstei sale, e dator să iasă din această tăcere ? D. I. Nemţanu, ziarist şi publicist din Bucureşti, va organiza o şăzătoare literară, având concursul mai multor literaţi din Iaşi. La timp vom anunţa locul şi data. In numărul trecut s-a stecurat o glumă, sub titlul de cronică, la adresa d-lui avocat Șt. Drăghici. Adevărul e că d-sa a reclamat parchetului că i s-au furat obiecte în valoare de 300 lei. Banca populară „Leul“, de sub prezidenția lui Mitică Brudea, va organiza o serată dansantă intimă pentru sala de 7 noembre curent, în localul ei din str. Sf. Lazăr 33. Ni se comunică că au sosit medaliile Expoziţiei Viticole din Iaşi, într-o superbă execuţie, mărimea 63 mm, editate de librăria F. Şaraga din însărcinarea Societăţii Viticole. Medalia reprezintă pe o parte clădirea Expoziţiei iar pe cealaltă o splendidă alegorie,—şi inscripţiile: «Prin noi înşine» «Expoziţia Societăţii Viticole din Iaşi». ULTIMA ORA In urma discuţiunilor urmate la întrunirea proprietarilor, ţinută în sala de 2 noembre, în casele d-lui Inginer Hălăceanu, s’au decis a se publica Manifestul întocmit de Dr. Zosin, şi înainte de a se ţinea întrunirea de azi duminică, care se amână pe joi, probabil să se mai ţină de Comitetul ales în persoana d-lor Dr. Zosin, G. C. Anastasiu şi C. Grigorescu, o nouă întrunire prealabilă, spre a se pregăti punctele de discutat în marea întrunire publică de cei înscrişi a lua cuvântul, cum şi a se pune bazele asociaţiuneproprietarilor din Iaşi. Mulţumiri Subsemnata aduc prin publicitate mulţumirile mele d-lui C. Hociungescu, administratorul cimitirului „Eternitatea“ din Iaşi, pentru curăţenia ce îngrijeşte să fie păstrată în acest cimitir, cum şi gentileţa cu care serveşte publicul, fara deosebire, după cum am avut ocazia aproape zilnic a vedea supravegherea ce-o exercită. Asemenea şi la mormintele ce-mi aparţin mi-a dat tot concursul necondiţionat pentru a fi bine îngrijite şi a arde regulat candelile. Pentru toate acestea mulţumesc nesfârşit şi rog pe toata lumea care cred că a fost servită ca şi mine, să-i mulţumească prin publicitate. Eleonora Dimitriu B. Schwartz Antreprenor de construcţii Aduce la cunoştinţa onoratei sale clientele că s'a strămutat în Bulevardul Ferdinand No. 11, casele d-lui I. N. Motăş. Se însărcinează cu construirea din nou de binare şi cu reparaţii. Posedă certificate excelente pentru modul conştiincios în care a executat diferite clădiri publice. INSTALAŢIUNI de APĂ, CANAL şi ELECTRICITATE se execută In cele mai bune condiţiuni şi după sistemul cel mai nou de către Inginerul I. Oana Autorizat de primăria comunei Iaşi Str. Cuza-Vodă 28 Se primesc reparaţiuni şi abonamente. V. Cernătescu AVOCAT Strada Sft. Teodor 40. Accesorii pentru Billiard de vânzare la B. Schwartz Bulevardul Ferdinand No .11