Fulgerul, 1912-1913 (Anul 5, nr. 1-52)

1912-11-05 / nr. 1

lev, care­ a recunoscut că la Şallar lipsesc stra­turi neîntrerupte de argilă şi că sunt linţi. A adăogat că s’a hotărât să înlocuiască tuburile d­e pante cu tuburi spirale. Şi fiind că tuburile de beton sistem Djargher au să treacă printr’o localitate glodoasă şi infecta, s'a hotărât să dre­neze această localitate. Societatea technică a ales o comisiune care să cerceteze toate tezele raportului d-lui Ben­­kendorf- Societatea şi presa locală au început a se mişca în jurul chestiei. Doctorii susţineau că plazmodiile nu pot trăi în apă şi deci apa nu poate să aducă infecţie. Asupra tezei prin­cipale a d-lui Benkendorf că însăşi apa ei infec­tată, închideau ochii. Afară de malarie, apa din localităţile glodoase şi infectate de aulele (sa­tele georgiene) din împre­jurimi, poate să dea un izvor de tifos abdomenal, dezinterie, ho­­­­leră, etc. Energicul preşedinte al comisiunei de con­trol, d. A. I. Manclo, s’a silit mult să dove­dească că d-nii Roevski, Lindley şi consilierii regimului anterior, împreună cu preşedintele foastei comisiuni de control—d. Aivazov , au supraveghiat afacerile şi n au păzit interesele oraşului. ■ ’ Noi, locuitorii oraşului, aducem vie mulţu­mire d-lor Benkendorf şi Manclu pentru că au adus la cunoştinţa publică o chestiune mare pentru noi Bacuanii. Consilierul comunal, d. Grişacov, e ne­mul­ţumit de această acţiune, considerând-o ca o spăimântare a populaţiei, dar nimeni nu sparie populaţia, căci, dacă va fi adusă o apă bună, toţi vor bea-o; în cazul însă când apa va fi ră şi infectă, nu poate fi îndoeală că nimeni nu va bea apă din apeducta de la Şallar. Fireşte, d-lui Grisacov opinia publică, într'o ast­fel de chestiune, nu-i poate fi pe plac, mai ales când s’au discoperit atâtea defecte în afa­cerea apeductei. Ori­cum ar fi, d. Grisacov , a jucat ultimul rol în afacerea apeductei. Dacă d-nii Raevski şi Taghiev au jucat primul rol, apoiTGrisacov a fost doar cu puţin mai prejos. După discoperirile făcute de d. Benkendorf şi de preşedintele comisiunei de control d. Man­olo, n’ar trebui să se de­a uitărei faptul că d. Lindley, de­şi invitat de fostul primar al ora­şului, d. Raevski, în calitate de constructor al apeductei şi însărcinat cu drepturile unui ar­bitru între oraş şi antreprenorul d. Griffits­­­ Comp., în loc să servească interesele comunei, a căreia funcţionar era, a servit interesele an­treprenorului Griffits & Co. Ast­fel, la construi­rea tuburilor sistem Dragher, d. Lindley a per­mis antreprenorului Griffits & Co. să înlocu­iască nisi­pul curat de cvarţ granular, pe care trebuea să’l aducă de departe, cu un năsip, de­­o calitate mai proastă, derbentin. Apoi a per­mis ca prundişul să nu fie tot dat prin site. In general, că afacerea cu apeducta nu’i curată, aceasta dovedeşte prezenţa procurorului tribu­nalului în timpul raportului d-lui Manolo des­pre rezultatele construcţei. N’ar fi de prisos să se atragă mai mult atenţia asupra descoperiri­lor cari se fac mereu pe lângă afacerea ape­ductei. Şi nu ne vom mira, dacă cele 27 mili­oane se vor evapora, fără ca să ne facem cu apă, sau să căpătăm o apă de calitate ră. In ultimul moment primim din Bucu­reşti No. 13149 al ziarului Novoc Vre­mea, in care găsim o altă corespondenţă din oraşul Bacu, tot în chestia apeduc­tei din acel oraş, pe care vom da-o ce­titorilor în numărul viitor. Din ea aflăm că, până acum, comuna Bacu a cheltuit trei milioane de ruble, adică peste opt milioane de lei și, cu toate acestea, fiind că mai multe comi­siuni ce s’au ocupat cu chestia aduce­­rei apei în Bacu, după propunerea d-lui Lindiey, s’au convins că acest project e plin­ de defecte, a început să se discute chestia dacă nu cumva ar fi mai bine să se lese de acest proiect, salvând cel puţin cele 24 milioane de ruble ce se mai cer pentru realizarea lui, şi aceasta mai ales pe motivul că proiectul Lind­ley nu garantează o apă sănătoasă şi o construcţie solidă. Gra­vur. Lipsa de apă De­sigur d. inginer Bălănescu, şeful serviciului apei, îşi bate joc, fie cu in­tenţie, fie din nepricepere, şi de acest neno­rocit oraş, şi de administraţia comunală. Sunt deja trei săptămâni de când o­­raşul duce o chinuitoare lipsă de apă. D. Bălănescu a asigurat administraţia comunală că vom avea apă încă mercuri din ceelaltă săptămână. In baza acestei asigurări, administraţia comunală a dat un comunicat prin ziare, dar a rămas de minciună. După o nouă asigurare dată de d. Bă­­lănescu, primăria a dat un nou comuni­cat prin ziare şi placarde, care asigură pe ieşeni că vor avea apă pe ziua de ieri, sâmbătă. Asigurarea şi aşteptarea însă au rămas zădarnice. N’a sosit apa nici ieri, nici astă­zi. D. Bălănescu a asigurat acum, din nou, că vom avea apa mâne, luni. Faţă cu asigurările de pănă acum, tare ne îndoim şi de aceasta ultimă ce-o face. FULGERUL TOAMNĂ I. Toamnă—văduvă murdară— Cu­ ochi livizi, cu faţa suptă, De ce-aşterni pe câmpuri iară Rochia-ţi de doliu, ruptă ? Căror patimi lăsaşi pradă Haina de-astă primăvară, Goală să faci cavalcadă, Toamnă, văduvă murdară? Tu, cu pofte de femeie e Tânără, beată de-alcol, Iar îţi târâi pe aleie Trupul, istovit simbol, Şi nu-i nimeni să-ţi trimeată Priviri dragi, ca altă dată, Când erai şi tu iubită Şi cinstită, ca o fată. II. Ceriul tău—tavan de cafenea— Iar între cer şi glie plăci de fum Se ’nalţă ca din vase de bitum Aprinse. Cuprinse De-al veşniciei satanic delir Zac florile, ca într'un cimitir... Iar luncile, cu­ odăjdii de velur Acoperindu-şi sinurile reci, Ascult cum cresc spasmotice cântări, Cum frunze cad înămolind cărări, Poeme... — Eterne Chinuri iarăşi sufletu’mi adapă ! Visări mă prind desprinse de aleie Ca dintr’un suflet bolnav de femeie. D. Iov. CONVOCARE Cetăţeni­ Sunteţi învitat a vă întruni El Ultii­­­ nică 4 Noembrie, orele 10 dim. în Sala Pastia, pentru a ne consfă­­tui asupra gravei situaţiuni creată Iaşu­lui prin desele întreruperi şi lipsei de apă, pentru care s’au cheltuit milioane, iar ADMINISTRAŢIA COMUNALa, nu e în stare a remedia răul, ceia­ ce măreşte îngrijirea fiecărui cetăţan, care e nevoit să plătească dările pentru apă, fără a a­­vea apă de mai bine de două săptămâni, şi aduce în oraş boli, necurăţenie, între­rupere de industrii şi alte rele. Pe lângă aceste, mai treime a ne con­­sfitui şi lua măsuri în contra neîngrijirei stradelor, pieţelor­, neridicării gunoaelor de prin ogrăzi, lipsa lemnelor de foc, scumpirea alimentelor şi celorlalte obiecte de prima necesitate, cari se ţin de gos­podăria comunală. Să nu stăm mai mult nepăsători, căci răul este mare, s’a întins prea mult şi trebue reparat. Să nu mai tolerăm starea actuală de lucruri, ci cu toţii să ne întrunim şi să luăm măsurile necesare pentru a ajunge la o bună îngrijire a treburilor Obştei Comunale, depărtând hotărâtor politica locală de politica generală. Să lucrăm toţi Cetăţenii din Iaşi, pen­tru ca întreaga administraţie Comunală locală să fie desemnată de noi, să atâr­ne numai de noi, de dorinţele şi nevoile noastre, şi să rămână statornic la misiu­nea ei, cu toate schimbările de regim politic general, căci după cum se obici­­nueşte azi, prin desele schimbări a dre­gătorilor comunali şi prin faptul atârnă­­rii lor de guvern, face ca legătura dintre Administraţia Comunală şi Cetăţeni să fie prea slabă. Alegerile Comunale de azi sunt mai mult o formă, iar de fapt consilierii se numesc de guvern, ca ori­ce slujbaşi şi de aceia ei nu ţin samă de nevoile cetă­ţenilor, ci numai de ordinele celor de sus, cari ni-au adus în starea nenorocită de azi. A venit timpul să ne scuturăm de tu­telă, să exercităm drepturile noastre cetă­ţeneşti, când vedem că milioanele noas­tre cheltuite cu apa, se duc pe gârlă. Să nu mai fim nepăsători, ci să ne a­­firmăm şi să luăm o hotărâre, care să garanteze de azi înainte o bună şi stator­nică gospodărie comunală, şi pentru a traduce în fapt legitimele noastre aspi­­raţiuni. Comitetului de iniţiativă a proprietarilor,­­ Dr. Zosin, G. C. Anastasiu, C. Grigo­­rescu, 1912, Noembre 3. Informaţii D. inginer Zahariadi, directorul servi­ciului de întreţinere din direcţia generală a c. f. r., a stat în Iaşi vreo patru zile, pentru a studia mărirea localului gărei şi a magaziilor de mărfuri de la c. f., facerea unei remize pentru maşini, spori­rea liniilor de garaj, etc. Aceleaşi studii le-a făcut d-sa şi în staţiile Paşcani, Roman şi Bacău. Se zice că, pentru aceste lucrări, se va acorda un credit de vr­o 15—20 milioane. Ar fi şi timpul, căci mari şi nenumă­rate sunt neajunsurile ce le îndură co­mercianţii şi industriaşii noştri din pri­cina acestor lipsuri. P. S. S. Arhiereul Bartolomeu Stănes­­cu, egumenul bisericei Sf. Spiridon, a fost numit administrator al Casei biseri­cei, în locul d-lui D. Boroianu, demi­sionat. Di î n această numire, ca şi în cea a secretarului general al ministerului, d. Disescu a avut mână fericită. Distinsul profesor universitar d. I. Pe­­retz, publică prin ziare, în numele unui grup de profesori universitari, un căldu­ros apel cătră ieşeni, pentru ridicarea prestigiului universităţii din Iaşi. D. ministru al lucrărilor publice a luat dispoziţia ca toţi funcţionarii publici să aibă dreptul a călători pe c.f.r. cu o re­ducere de 50 la sută. Măsura-i tare bună. Ea ar fi şi mai bună, dacă ar fi în­tinsă şi la pensionari, cari ’s tot atât de împovoraţi de nevoi, dacă nu şi mai mult încă, de­cât funcţionarii. D. C. L. Negruzzi, fost prefect al ju­deţului şi candidat independent la cole­giul I de Cameră, a adresat alegătorilor un manifest, în care protestează contra sistemului, care reduce rolul alegătorului la o supunere înjositoare. Pe lângă direcţia generală a poştelor s-a înfiinţat un birou al presei. D. Eduard Nelken, fiul cunoscutului financiar d. Herman Nelken, a trecut cu deosebit succes, la facultatea noastră de drept, examenul pentru validarea diplo­mei sale de doctor în drept, ce­ a obţi­nut-o de la facultatea din Heidelberg. Felicităm pe tânărul dr. în drept şi­­ dorim succes în cariera ce va îmbrăţişa-o. Astă­zi, duminică, la 8 oare sara, co­mercianţii din localitate sunt convocaţi să se întrunească în localul Camerei de comerţ, pentru a se consfatui asupra cons­­tituirei societăţii comercianţilor şi asupra altor chestiuni importante privitoare la come­rc­iu. Speculaţia cu zaharul continuă, fără ca cine­va să se gândească a lua măsuri. Pentru a ilustra modul banditesc cum se spoliază consumatorul, vom spune că am văzut la un comerciant nişte facturi ale d-lui Jean Rosenberg, din anul tre­cut şi din anul acesta. Anul trecut, când fabricele vindeau za­harul mai scump, d. Jean Rosenberg îl dădea clienţilor sei detailişti cu 1 leu 16 bani kilogramul. Acum, când fabricile au redus preţul cu 5 bani la kilogram, ace­­laş domn Jean Rosenberg îl vinde cu 1 leu 17 bani kilogramul, deci o diferenţă de 6 bani la kilogram,­ în­ plus, peste ceea ce câştiga anul trecut. Nu se gândeşte d. Jean Rosenberg că răbdarea consumatorului, prost că tace şi plăteşte, s’ar putea să aibă şi ea o mar­gine ? • Contra d-lui I. Stamatiu s’au râdicat acuzaţii că ar fi dosit nişte material lem­nos de-a comunei. Bănuiala a fost întărită încă prin ale­gerea unei comisiuni de anchetă, care să cerceteze cazul. Au trecut vreo șase luni de la alege­rea comisiunei, fără ca vre­un rezultat al lucrărilor ei să fie dat la iveală. Com­isiunea tace, d. Stamatiu tace, toată lumea tace, dar bănuiala contra fostului ajutor de primar perzistă. Nu crede d. Stamatiu câ, în interesul­ ­ cinstei sale, e dator să iasă din această tăcere ? D. I. Nemţanu, ziarist şi publicist din Bucureşti, va organiza o şăzătoare litera­ră, având concursul mai multor literaţi din Iaşi. La timp vom anunţa locul şi data. In numărul trecut s-a stecurat o glu­mă, sub titlul de cronică, la adresa d-lui avocat Șt. Drăghici. Adevărul e că d-sa a reclamat parche­tului că i s-au furat obiecte în valoare de 300 lei. Banca populară „Leul“, de sub prezi­denția lui Mitică Brudea, va organiza o serată dansantă intimă pentru sala de 7 noembre curent, în localul ei din str. Sf. Lazăr 33. Ni se comunică că au sosit medaliile Expoziţiei Viticole din Iaşi, într-o super­bă execuţie, mărimea 63 mm, editate de librăria F. Şaraga din însărcinarea So­cietăţii Viticole. Medalia reprezintă pe o parte clădirea Expoziţiei iar pe cealaltă o splendidă a­­legorie,—şi inscripţiile: «Prin noi înşine» «Expoziţia Societăţii Viticole d­in Iaşi». ULTIMA ORA In urma discuţiunilor urmate la întru­nirea proprietarilor, ţinută în sala de 2 noembre, în casele d-lui Inginer Hălăcea­­nu, s’au decis a se publica Manifestul în­tocmit de Dr. Zosin, şi înainte de a se ţinea întrunirea de azi duminică, care se amână pe joi, probabil să se mai ţină de Comitetul ales în persoana d-lor Dr. Zo­sin, G. C. Anastasiu şi C. Grigorescu, o nouă întrunire prealabilă, spre a se pre­găti punctele de discutat în marea întru­nire publică de cei înscrişi a lua cuvân­tul, cum şi a se pune bazele asociaţiune­­proprietarilor din Iaşi. Mulţumiri Subsemnata aduc prin publicitate mul­ţumirile mele d-lui C. Hociungescu, ad­ministratorul cimitirului „Eternitatea“ din Iaşi, pentru curăţenia ce îngrijeşte să fie păstrată în acest cimitir, cum şi genti­­leţa cu care serveşte publicul, fara deo­sebire, după cum am avut ocazia aproape zilnic a vedea supravegherea ce-o exer­cită. Asemenea şi la mormintele ce-mi a­­parţin mi-a dat tot concursul necondiţio­nat pentru a fi bine îngrijite şi a arde regulat candelile. Pentru toate acestea­­ mulţumesc ne­sfârşit şi rog pe toata lumea care cred că a fost servită ca şi mine, să-i mulţu­mească prin publicitate. Eleonora Dimitriu B. Schwartz Antreprenor de construcţii Aduce la cunoştinţa onoratei sale clien­tele că s'a strămutat în Bulevardul Fer­dinand No. 11, casele d-lui I. N. Motăş. Se însărcinează cu construirea din nou de binare şi cu reparaţii. Posedă certificate excelente pentru mo­dul conştiincios în care­ a executat dife­rite clădiri publice. INSTALAŢIUNI de APĂ, CANAL şi ELECTRICITATE se execută In cele mai bune condiţiuni şi după sis­temul cel mai nou de către Inginerul I. Oana Autorizat de primăria comunei Iaşi Str. Cuza-Vodă 28 Se primesc reparaţiuni şi abonamente. V. Cernătescu AVOCAT Strada Sf­t. Teodor 40. Accesorii pentru Billiard de vânzare la B. Schwartz Bu­levardul Ferdinand No .11

Next