Fulgerul, 1912-1913 (Anul 5, nr. 1-52)
1913-01-28 / nr. 13
ANUL V. No. 13 Pe an . Pe 6 luni 8 lei. ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul III 30n . Un număr 10 bani. Inserţiunî şi reclame 50 bani rândul.FULGERUL ZIAR INDEPENDENT? Apare in fiecare Luni Redacţia şi Administraţia la Tipografia „Progresul“, Iaşi, Strada Ştefan-cel-Mare 4. ABONAMENTE Pe an Pe 6 luni ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul » III 30 » » Inserţiuni şi reclame 50 bani rândul. ABONAMENTE 8 lei O lege trebuitoare Guvernul conservator pur, prezidat de d. P. P. Carp, având doi duşmani redutabili în partidul liberal şi 'n cel conservator-democrat, s’a gândi că are nevoe să ’şi câştige trupe nouă de susţinere şi, în acest scop, a recurs la ajutorul socialiştilor sindicalişti. Preţul acestui concurs a fost— după cum ştiut este de toţi—revocarea decretului de expulzare dat de guvernul liberal contra agitatorului bulgar dr. Racovsky, căruia i s’a îngăduit reintrarea în Ţară, dăruindu-i-se încă pe deasupra şi cetăţenia română . Ţinând samă de năzuinţele stăruitoare ale d-rului Racovsky de a reintra în Ţară, chiar cu riscul vieţei sale, năzuinţă pe cari naivii le credeau pornite numai din dragostea pentru pământul românesc, mulţi au privit cu simpatie măsura luată de guvernul d-lui P. P. Carp, încredinţaţi fiind că experienţa din trecut va fi prins bine agitatorului bulgar, îi va servi de lecţie şi î l va face ca, reîntors în Ţară, să se liniştească, să-şi caute de nevoile şi de treburile lui. Lucrurile, însă, nu s’au întâmplat aşa. Asigurat contra unei nouă expulzări prin recunoaşterea calitaţei de cetăţan român ce i s’a acordat, dr. Racovsky s’a apucat de agitaţii nouă, tulburând pe muncitorii noştri cu propaganda sa sindicalistă internaţională, când e vorba de Ţara românească, de care nu-l leagă nici un simţimânt sfânt. A fost de ajuns însă să se ivească conflictul între România şi Bulgaria, pentru ca şarlatanismul acestui agitator bulgar să iasă la iveală. Dacă dr. Racovsky, când e vorba de România şi de interesele naţionale ale Românilor, e înfocat sindicalist internaţional, apoi când e vorba de adevărata şi scumpa sa patrie, Bulgaria, e cel mai înflăcărat naţionalist bulgar. Dovada ne-o dă, cu prisosinţă, atitudinea sa, uneltinele sale, cuvântările sale de la întrunirile publice sindicaliste de la Dacia, în cari îndeamnă pe muncitori la răzvrătire şi pe militari la acte de indisciplină, ba chiar la acte criminale contra acelora ce’i comandă şi’ i conduc, sub binefăcătoarea protecţiine a libertăţei graiului şi a scrisului, pe care Constituţia o acordă oricărui cetăţan român. Atitudinea nedemnă a d-rului Racovsky trebue să ne deie mult de gândit. Ea trebue să ne hotărască a lua măsuri contra intruşilor cari, îmbrăţişaţi de Ţară, care i-a egalat cu fii sei, uneltesc contra intereselor ei cele mai sfinte, contra siguranţei Statului românesc. Se impune numai decât o sancţiune în contra cetăţenilor admişi de dată recentă, de teapa agitatorului bulgar dr. Racovsky, care lucrează contra intereselor şi siguranţei Ţărei şi a Neamului românesc. Şi această sancţiune nu poate fi decât în crearea unei legi care, mai lesne decât se poate acorda cetăţenie română, această cetăţenie să poată fi reluată acelora cari, prin atitudinea şi uneltirile lor, ar da dovadă că sunt nedemni de această înaltă dar nemeritată favoare ce li s’a acordat. Se înţelege de la sine că, odată cu crearea ei, trebue să se fie toate măsurile de îngrădire pentru ca această lege să nu ajungă un instrument de răzbunare şi de persecuţie politică, şi această îngrădire ar fi darea în competinţa curţei de casaţie a judecărei unor atari indivizi periculoşi, care singură să aibă căderea a pronunţa ridicarea cetăţeniei acelora dovediţi nedemni de ea şi periculoşi Statului român. Acum când s'a propus în Cameră legea contra spionajului în timp de pace, ar fi locul să se introducă în ea câteva articole în sensul celor arătate de noi. Luni 26 ianuarie 1913 Ameninţările miniştilor Opinia scrie că d-nii Take Ionescuşi Titu Maiorescu au primit scrisori anonime, prin cari sunt ameninţaţi că vor fi împuşcaţi, şi că s-a ţinut în capitală o întrunire particulară, în care unul dintre oratori, în aplauzele auditorului, a spus că miniştrii trebue împuşcaţi chiar pe băncile lor. Noi nu aprobăm asemenea acte, dar nici nu ne putem uni cu ideia emisă de ziarul în chestiune, când spune că suntem o ţară constituţională, guvernată de o opinie publică, cu un Parlament eşit din alegeri libere şi un guvern sprijinit de acest Parlament,şi că lupta să se dea cu vorbe sau în scris. Da, suntem o ţară cu o Constituţie liberală, dar neaplicată, şi absolută în realitate, căci numai ce vrea Regele, aceea se face, şi nimic mai mult. Nu avem Parlament eşti de alegeri libere, ci din tocmeala intervenită între cele trei partide, deputaţii şi senatorii fiind desemnaţi mai dinainte de tovărăşia Maiorescu-Take Ionescu şi scoşi din alegeri păzite pe la colţuri de stradă şi la uşile de vot de preşedinţii cluburilor guvernamentale, ba chiar şi de miniştri titulari, cari se primblau, cu câteva zile înainte de alegeri, pe la Tulcea, Constanţa, Brăila, Craiova, Galaţi, Vaslui, Iaşi etc. spre a face presiunile şi ingerinţele electorale şi să asigure reuşita candidaţilor desemnaţi de guvern, iar nu de alegători. In zilele de alegeri se primblau de dimineaţă până în noapte pe stradele din faţa localurilor de vot, stăruind ca nu cumva să iasă vre un deputat sau senator desemnat de alegători. Şi s'a întâmplat tocmai de-au reuşit toţi cei cari mai dinainte au fost desemnaţi, sau, mai bine zis, numiitele guvern, cu tare puţine escepţii. Apoi să ne ierte opinia dacă-i vom spune că aceştia mis aleşii Naţiunei şi nu reprezintă opinia publică care, sărmana, nu ştim unde stă ghemuită, iar guvernului care pretinde că ieşit din Parlament, i-am putea zice pe dos, că el a făcut să iasă Parlamentul şi tot el, guvernul, susţine Parlamentul. Anarhie şi atâta tot. Astfel stând lucrurile în realitate, să nu ne ascundem după deget, nici să nu ne mirăm, dacă vrun descrcerat sau vrun agent electoral nemulţumit ori nerăsplătit îndeajuns pentru sălbătăciile operate şi ajutorul dat marelui elector în alegeri, a ticluit acea scrisoare anonimă ameninţătoare miniştrilor, şi să nu caute guvernul în ea ocazia a se lăuda cu un Parlament naţional, care sprijină nişte miniştri ai naţiunei. Ni se pare că mai drept am descris noi lucrurile decât opinia, dar lupta cu vorbe şi in scris, la noi, nu valorează nici o ceapă degerată, căci cei de la guvern nu prea ţin samă de ea, dacă Vodă va fi bine linguşit şi ghiftuit. Carp.—In mâna voastră e puşca şi ciomagul. In mâna voastră e viitorul acestei Ţări, şi glasul vostru trebue să fie ascultat. __________________ Declaraţiile d-lui P. P. Carp Ni se comunică din Bucureşti că, la o întrunire care a avut loc la d. P. P. Carp, mai mulţi dintre prietenii săi politici au căutat să sondeze pe şeful partidului conservator asupra situaţiei, asupra căreia d. Carp a păstrat toată rezerva zicând: — Nu în casa mea se poate face politica Ţărei româneşti, nu aici se pot discuta chestiunile mari, ci acolo, sus. Atunci unul dintre numeroşii asistenţi a rostit următoarele cuvinte: — Noi avem încredere in şeful nostru, cu atât mai mult că nu avem nici darul vorbirei, nici dreptul şi nici priceperea sa pentru a expune faptele. — Sunteţi răzeşi—a răspuns d. P. P. FULGERĂRI In noaptea deplină, dar senină, în care se află Ţara noastră, în ce priveşte treburile din afară, cele din năuntru şi chiar cele din Iaşi, se întmplă fulgerări cari aruncă lumina asupra multor lucruri neştiute, dar de samă. Din când în când, vom nota şi noi lucrurile puse ’n lumină de asemenea fulgerări. * In tot timpul războiului din Balcani, ziarele mai de reclamă din Francia şi Englitera au râdicat într ’atăta în slava ceriului vitejia războinică a Bulgarilor, ba chiar şi cultura lor, în cât mulţi barbaţi scriitori—copilandri în ale minţei—din Ţara noastră au îndrăznit, nu numai să pue pe Bulgari în rând cu Japonezii, dar chiar să-i deie drept pildă poporului nostru. O telegramă din Sofia însă vesteşte în lume că guvernul bulgar, în timp de trei luni de zile, a plătit trei milioane de franci ziarelor din Francia şi din Englitera să laude, ori cum vor şti, pe Bulgari, vitejia, cultura, diplomaţia şi pe Regele lor. Cultura lor. In statistica Bulgariei femeile n au fost cuprinse între alfabeţi şi analfabeţi, ci numai bărbaţii ; copii au fost excluşi ca şi femeile, şi numai adulţii au fost socotiţi dacă ştiu sau nu carte. Aşa s'au găsit 95 la sută alfabeţi. Socotind numărul femeielor egal cu al bărbaţilor, rămăn 50 la sută din populaţie barbaţi, din care minimum 10 la sută copii, rămăn 40 la sută adulţi. Din aceşti 40 la sută sunt 95 la sută ştiutori de carte, sau 38 la sută alfabeţi din întreaga populaţie. Şi ca să fim darnici, mai adăugăm 24 la sută ştiutoare de carte dintre femei, adică 12 la sută din întreaga populaţie, ceia ce ar face 50 la sută alfabeţ şi 50 la sută analfabeţi din întreaga populaţie. De remarcat este că la satistică se înscriu ca ştiutori de carte pe toţi ace cari ştiu să se iscălească. Ori, e ştiut, ş o ştim şi noi, că toţi Bulgarii cari ’ş părăsesc ţara pentru lucru în timpul verei, toată iarna, ne având ce face, s muncesc numai cu desemnul literelor c conpun numele lor şi nimic mai mult ear vara, ca să scrie o scrisoare acas; plătesc “•altora "‘să li facă acest serviciu. Așa dar nici*t^L38 la sută nu’s toc mai de mareprețv"* ' Vitejia bulgară » arh. căutat s’o găsin dar n’am putut dk d.e. ea nici la Lule burgas, nici la Kâr-Krlîse, căci nici ei n găsise acolo luptătfi/i Turci cu cari i lupte, ci numai cartuşe cu gloanţe , lemn şi tunuri nouă nouţe, neşterse între vaselina cu care fusese unse la falbrică. Dar diplomaţia bulgară, caracterizată prin vestitul Danef, numit la Salom I Ganef? Tratările lui la Bucureşti şi Londra au avut o reuşită aşa de man încât lucrurile au revenit în starea cui au fost înainte de tratări. Dar încă Regele Ferdinand, care, ni. mulțumit că s'a proclamat el singur: (cuvânt slav prescurtat de latinescu cat sar, imparat) care visează să înainte?