Fulgerul, 1912-1913 (Anul 5, nr. 1-52)

1913-01-28 / nr. 13

ANUL V. No. 13 Pe an . Pe 6 luni 8 lei. ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul III 30n . Un număr 10 bani. Inserţiunî şi reclame 50 bani rândul.FULGERUL ZIAR INDEPENDENT? Apare in fie­care Luni Redacţia şi Administraţia la Tipografia „Progresul“, Iaşi, Strada Ştefan-cel-Mare 4. ABONAMENTE Pe an Pe 6 luni ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul » III 30 » » Inserţiuni şi reclame 50 bani rândul. ABONAMENTE 8 lei O lege trebuitoare Guvernul conservator pur, pre­zidat de d. P. P. Carp, având doi duşmani redutabili în partidul li­beral şi 'n cel conservator-democrat, s’a gândi că are nevoe să ’şi câş­tige trupe nouă de susţinere şi, în acest scop, a recurs la ajutorul socialiştilor­ sindicalişti. Preţul acestui concurs a fost— după cum ştiut este de toţi—re­vocarea decretului de expulzare dat de guvernul liberal contra a­­gitatorului bulgar dr. Racovsky, căruia i s’a îngăduit reintrarea în Ţară, dăruindu-i-se încă pe de­asupra şi cetăţenia română . Ţinând samă de năzuinţele stă­ruitoare ale d-rului Racovsky de a reintra în Ţară, chiar cu riscul vieţei sale, năzuinţă pe cari naivii le credeau pornite numai din dra­gostea pentru pământul românesc, mulţi au privit cu simpatie măsura luată de guvernul d-lui P. P. Carp, încredinţaţi fiind că experienţa din trecut va fi prins bine agitatorului bulgar, îi va servi de lecţie şi î l va face ca, reîntors în Ţară, să se liniştească, să-şi caute de nevoile şi de treburile lui. Lucrurile, însă, nu s’au întâm­plat aşa. Asigurat contra unei nouă ex­pulzări prin recunoaşterea calitaţei de cetăţan român ce i s’a acordat, dr. Racovsky s’a apucat de agi­taţii nouă, tulburând pe muncitorii noştri cu propaganda sa sindica­listă internaţională, când e vorba de Ţara românească, de care nu-l leagă nici un simţimânt sfânt. A fost de ajuns însă să se ivească conflictul între România şi Bul­garia, pentru ca şarlatanismul a­­cestui agitator bulgar să iasă la iveală. Dacă dr. Racovsky, când e vorba de România şi de interesele na­ţionale ale Românilor, e înfocat sindicalist internaţional, apoi când e vorba de adevărata şi scumpa sa patrie, Bulgaria, e cel mai în­flăcărat naţionalist­ bulgar. Dovada ne-o dă, cu prisosinţă, atitudinea sa, uneltinele sale, cu­vântările sale de la întrunirile pub­lice sindicaliste de la Dacia, în ca­ri îndeamnă pe muncitori la răzvrătire şi pe militari la acte de indisciplină, ba chiar la acte cri­minale contra acelora ce’i comandă şi’ i conduc, sub bine­făcătoarea protecţii­ne a libertăţei graiului şi a scrisului, pe care Constituţia o aco­rdă ori­cărui cetăţan român. Atitudinea nedemnă a d-rului Racovsky trebue să ne deie mult de gândit. Ea trebue să ne hotă­rască a lua măsuri contra intruşi­lor cari, îmbrăţişaţi de Ţară, care i-a egalat cu fii sei, uneltesc con­tra intereselor ei cele mai sfinte, contra siguranţei Statului românesc. Se impune numai de­cât o sanc­ţiune în contra cetăţenilor admişi de dată recentă, de teapa agita­torului bulgar dr. Racovsky, care lucrează contra intereselor şi si­guranţei Ţărei şi a Neamului ro­mânesc. Şi această sancţiune nu poate fi de­cât în crearea unei legi care, mai lesne de­cât se poate acorda cetăţenie română, această cetăţe­nie să poată fi reluată acelora cari, prin atitudinea şi uneltirile lor, ar da dovadă că sunt nedemni de această înaltă dar nemeritată favoare ce li s’a acordat. Se înţelege de la sine că, odată cu crearea ei, trebue să se fie toate măsurile de îngrădire pentru ca această lege să nu ajungă un instrument de răzbunare şi de persecuţie politică, şi această în­grădire ar fi darea în competinţa curţei de casaţie a judecărei unor atari indivizi periculoşi, care sin­gură să aibă căderea a pro­nunţa ridicarea cetăţeniei acelora dovediţi nedemni de ea şi pericu­loşi Statului român. Acum când s'a propus în Ca­meră legea contra spionajului în timp de pace, ar fi locul să se in­troducă în ea câte­va articole în sensul celor arătate de noi. Luni 26 ianuarie 1913 Ameninţările miniştilor Opinia scrie că d­-nii Take Ionescu­­şi Titu Maiorescu au primit scrisori anonime, prin cari sunt ameninţaţi că vor fi împuşcaţi, şi că s-a ţinut în capitală o întrunire particulară, în care unul dintre oratori, în aplau­zele auditorului, a spus că­ miniştrii trebue împuşcaţi chiar pe băncile lor. Noi nu aprobăm asemenea acte, dar nici nu ne putem uni cu ideia emisă de ziarul în chestiune, când spune că suntem o ţară constituţio­nală, guvernată de o opinie pu­blică, cu un Parlament eşit din alegeri libere şi un guvern spri­jinit de acest Parlament,­şi că lupta să se dea cu vorbe sau în scris. Da, suntem o ţară cu o Constituţie liberală, dar neaplicată, şi absolută în realitate, căci numai ce vrea Re­gele, aceea se face, şi nimic mai mult. Nu avem Parlament eşti d­e a­­legeri libere, ci din tocmeala inter­venită între cele trei partide, depu­taţii şi senatorii fiind desemnaţi mai dinainte de tovărăşia Maiorescu-Take Ionescu şi scoşi din alegeri păzite pe la colţuri de stradă şi la uşile de vot de preşedinţii cluburilor guverna­mentale, ba chiar şi de miniştri titu­lari, cari se primblau, cu câte­va zile înainte de alegeri, pe la Tulcea, Con­stanţa, Brăila, Craiova, Galaţi, Vas­­lui, Iaşi etc. spre a face presiunile şi ingerinţele electorale şi să asigure reu­şita candidaţilor desemnaţi de guvern, iar nu de alegători. In­ zilele de ale­geri se primblau de dimineaţă până în noapte pe stradele din faţa loca­lurilor de vot, stăruind ca nu cumva să iasă vre un deputat sau senator desemnat de alegători. Şi s'a întâmplat tocmai de-au reu­şit toţi cei cari mai dinainte au fost desemnaţi, sau, mai bine zis, numiit­ele guvern, cu tare puţine escepţii. Apoi să ne ierte opinia d­acă-i vom spune că aceştia mis aleşii Na­­ţiunei şi nu reprezintă opinia publică care, sărmana, nu ştim unde stă ghe­muită, iar guvernului care pretinde că­ i­eşit din Parlament, i-am­ putea zice pe dos, că el a făcut să iasă Parlamentul şi tot el, guvernul, sus­ţine Parlamentul. Anarhie şi atâta tot. Ast­fel stând lucrurile în realitate, să nu ne ascundem după deget, nici să nu ne mirăm, dacă vrun descrce­­rat sau vrun agent electoral nemul­ţumit ori ne­răsplătit îndeajuns pen­tru sălbătăciile operate şi ajutorul dat marelui elector în alegeri, a tic­luit acea scrisoare anonimă amenin­ţătoare miniştrilor, şi să nu caute gu­vernul în ea ocazia a se lăuda cu un Parlament naţional, care sprijină nişte miniştri ai naţiunei. Ni se pare că mai drept am des­cris noi lucrurile de­cât opinia, dar lupta cu vorbe şi in scris, la noi, nu valorează nici o ceapă degerată, căci cei de la­ guvern nu prea ţin samă de ea, dacă Vodă va fi bine linguşit şi ghiftuit. Carp.—In mâna voastră e puşca şi cio­magul. In mâna voastră e viitorul aces­tei Ţări, şi glasul vostru trebue să fie ascultat. __________________ Declaraţiile d-lui P. P. Carp Ni se comunică din Bucureşti că, la o întrunire care­ a avut loc la d. P. P. Carp, mai mulţi dintre prietenii săi politici au căutat să sondeze pe şeful partidului con­servator asupra situaţiei, asupra căreia d. Carp a păstrat toată rezerva zicând: — Nu în casa mea se poate face po­litica Ţărei româneşti, nu aici se pot dis­cuta chestiunile mari, ci acolo, sus. Atunci unul dintre numeroşii asistenţi a rostit următoarele cuvinte: — Noi avem încredere in şeful nostru, cu atât mai mult că nu avem nici darul vorbirei, nici dreptul şi nici priceperea sa pentru a expune faptele. — Sunteţi răzeşi—a răspuns d. P. P. FULGERĂRI In noaptea deplină, dar senină, în care se află Ţara noastră, în ce priveşte tre­burile din afară, cele din năuntru şi chiar cele din Iaşi, se î­ntmplă fulgerări cari aruncă lumina asupra multor lucruri ne­ştiute, dar de samă. Din când în când, vom nota şi noi lucrurile puse ’n lumină de asemenea fulgerări. * In tot timpul războiului din Balcani, ziarele mai de reclamă din Francia şi Englitera au râdicat într ’atăta în slava ceriului vitejia războinică a Bulgarilor, ba chiar şi cultura lor, în cât mulţi barbaţi scriitori—copilandri în ale minţei—din Ţara noastră au îndrăznit, nu numai să pue pe Bulgari în rând cu Japonezii, dar chiar să-i deie drept pildă poporului nostru. O telegramă din Sofia însă vesteşte în lume că guvernul bulgar, în timp de trei luni de zile, a plătit trei milioane de franci ziarelor din Francia şi din Englitera să laude, ori cum vor şti, pe Bulgari, vitejia, cultura, diplomaţia şi pe Regele lor. Cultura lor. In statistica Bulgariei fe­meile n au fost cuprinse între alfabeţi şi analfabeţi, ci numai bărbaţii ; copii au fost excluşi ca şi femeile, şi numai adul­ţii au fost socotiţi dacă ştiu sau nu carte. Aşa s'au găsit 95 la sută alfabeţi. Socotind numărul femeielor egal cu al bărbaţilor, rămăn 50 la sută din popu­laţie barbaţi, din care minimum 10 la sută copii, rămăn­ 40 la sută adulţi. Din aceşti 40 la sută sunt 95 la sută ştiutori de carte, sau 38 la sută alfabeţi din întreaga populaţie. Şi ca să fim darnici, mai adăugăm 24 la sută ştiutoare de carte dintre fe­mei, adică 12 la sută din întreaga popu­laţie, ceia ce­ ar face 50 la sută alfabeţ şi 50 la sută analfabeţi din întreaga po­pulaţie. De remarcat este că la satistică se înscriu ca ştiutori de carte pe toţi ace cari ştiu să se iscălească. Ori, e ştiut, ş o ştim şi noi, că toţi Bulgarii cari ’ş părăsesc ţara pentru lucru în timpul ve­rei, toată iarna, ne având ce face, s muncesc numai cu desemnul literelor c conpun numele lor şi nimic mai mult ear vara, ca să scrie o scrisoare acas; plătesc “•altora "‘să li facă acest serviciu. Așa dar nici*t^L38 la sută nu’s toc mai de mare­­prețv"* ' Vitejia bulgară » arh. căutat s’o găsin dar n’am putut dk d.e. ea nici la Lule burgas, nici la Kâr-Krlîse, căci nici ei n găsise acolo luptătfi/i Turci cu cari i lupte, ci numai cartuşe cu gloanţe , lemn şi tunuri nouă nouţe, neşterse înt­re vaselina cu care fusese unse la fal­brică. Dar diplomaţia bulgară, caracterizat­ă prin vestitul Danef, numit la Salom I Ganef? Tratările lui la Bucureşti şi­­ Londra au avut o reuşită aşa de man în­cât lucrurile au revenit în starea cui au fost înainte de tratări. Dar încă Regele Ferdinand, care, ni. mulțumit că s'a proclamat el singur­­: (cuvânt slav prescurtat de latinescu cat sar, imparat) care visează să înainte?

Next